Știri
Știri din categoria Politică
Predoiu leagă explicit securitatea de investiții americane „de ordinul zecilor de miliarde” și susține că România trebuie să repornească proiectele economice cu SUA după perioada de criză politică, potrivit G4Media. Mesajul a fost transmis în contextul întrevederii ministrului Afacerilor Interne, Cătălin Predoiu, cu congresmanul Mike Rogers, președintele Comisiei pentru Forțe Armate din Camera Reprezentanților a SUA, aflat în vizită în România.
Discuțiile au vizat consolidarea Parteneriatului Strategic România–SUA, evoluțiile de securitate din regiune, importanța strategică a Mării Negre și perspectivele aprofundării cooperării bilaterale în domeniul afacerilor interne, conform comunicatului MAI citat de publicație.
În comunicatul MAI, Predoiu a argumentat că „un mediu sigur, stabil și predictibil” creează premise pentru investiții și dezvoltare economică, iar „investițiile strategice” întăresc reziliența și securitatea. În aceeași logică, ministrul a spus că Guvernul ar trebui să facă mai mult pentru consolidarea relației economice cu SUA și pentru atragerea de investiții americane „de ordinul zecilor de miliarde” în proiecte mari, cu efect de antrenare în economie.
Totodată, Predoiu a legat întârzierile de „ultimele luni de criză politică” și de întârzierea instalării unui guvern „cu puteri depline”, despre care afirmă că au însemnat „pași pe loc” și „oportunități întârziate”. În viziunea sa, instalarea unui nou guvern ar trebui să ducă la o „redemarare” a proiectelor de cooperare economică cu SUA.
Pe componenta operațională, comunicatul MAI menționează că au fost discutate amenințările hibride, criminalitatea organizată transfrontalieră, riscurile cibernetice și protecția infrastructurilor critice, care ar impune o cooperare mai strânsă între parteneri.
MAI indică drept domenii prioritare de cooperare:
Predoiu a apreciat cooperarea cu FBI și dezvoltarea relației cu Departamentul pentru Securitate Internă al SUA (DHS), inclusiv prin Homeland Security Investigations (HSI) și U.S. Customs and Border Protection (CBP), exprimând interes pentru intensificarea schimbului de informații, dezvoltarea de capabilități comune și identificarea de noi oportunități de colaborare.
Delegația Congresului SUA se află în România în perioada 28–31 august 2026 și este condusă de Mike Rogers; din delegație face parte și congresmanul Eric Sorensen (D-IL), membru al aceleiași comisii. La întâlnire a participat și ambasadorul SUA la București, Darryl Nirenberg. Vizita include întrevederi la nivel înalt și activități dedicate cooperării în domeniul securității și apărării, potrivit comunicatului MAI redat de G4Media.
Recomandate
Declarațiile președintelui Nicușor Dan care îl disculpă pe șeful SPP, Lucian Pahonțu , reaprind presiunea publică pentru schimbări la vârful instituțiilor de securitate. Potrivit Recorder , reacțiile vin inclusiv din partea unor persoane publice care l-au susținut pe Nicușor Dan și contestă modul în care acesta a respins concluziile unei anchete jurnalistice despre trecutul generalului. Miza: credibilitatea controlului civil asupra SPP În centrul disputei este Serviciul de Protecție și Pază (SPP) și, mai ales, oportunitatea menținerii în funcție a lui Lucian Pahonțu, care conduce instituția de peste două decenii. Criticii invocă atât durata mandatului, cât și implicațiile de încredere și transparență ale unei instituții care operează cu informații clasificate și are atribuții în zona securității naționale. Actorul Tudor Chirilă susține că, înainte de orice discuție publică despre acuzații, președintele ar fi trebuit să pună problema schimbării conducerii SPP, tocmai din perspectiva reformei instituțiilor statului, promisă în campania electorală. Critici directe: „o țară nu se conduce după «simțuri»” Actrița Oana Pellea îl acuză pe președinte că își justifică poziția prin „simțuri” și nu prin criterii verificabile, sugerând că această abordare erodează ideea de „echidistanță” invocată de șeful statului. „«Propriile simţuri»? Nu, domnule Preşedinte. O ţară nu se conduce după «simţuri». Nici după presimţiri, impresii sau intuiţii personale.” Pellea afirmă că speranța investită în președinte s-a transformat în dezamăgire și indignare, pe fondul declarațiilor legate de cazul Pahonțu. Chirilă: contestarea verdictului și a încadrării SPP Tudor Chirilă îl acuză pe Nicușor Dan că a „disculpat” public un șef de instituție fără o evaluare, minimalizând în același timp ancheta jurnalistică. El critică și răspunsul președintelui potrivit căruia „SPP nu e un serviciu secret”, argumentând că instituția are atribuții în domeniul securității naționale și, prin lege, inclusiv atribuții de culegere, verificare și valorificare a informațiilor, inclusiv acoperit, pentru protecția demnitarilor. „Nu credeam că poate ajunge atât de jos. (...) NORMAL era să îl demită pe Pahonţu ÎNAINTE de orice fel de discuţie.” Contextul acuzațiilor și poziția președintelui Jurnaliștii Recorder arată, pe baza unor documente și mărturii, că Lucian Pahonțu ar fi făcut parte din trupele de represiune trimise la baricada de la Intercontinental în decembrie 1989 și ar fi fost implicat și în evenimentele din 13 iunie 1990 din Piața Universității. În replică, președintele Nicușor Dan a declarat joi că șeful SPP „nu este în situația unei persoane care a participat la acțiuni represive” la Revoluția din 1989 sau la mineriadele din anii 1990. El a mai spus că a văzut „un articol de presă” al cărui titlu „nu este justificat de conținut” și că „nu știe care e scandalul”. Totodată, președintele a subliniat că SPP nu este un serviciu secret. Ce urmează: presiune publică, fără decizie anunțată Din informațiile prezentate nu rezultă, deocamdată, o decizie instituțională privind conducerea SPP. În schimb, reacțiile indică o creștere a presiunii publice asupra președintelui, în special din zona susținătorilor care așteptau o agendă de reformă și criterii mai stricte de responsabilizare pentru instituțiile cu rol în securitatea națională. [...]
PNL exclude să voteze un guvern cu miniștri PSD, ceea ce complică formarea unei majorități de minimum 233 de voturi , în condițiile în care președintele Nicușor Dan ar urma să facă o nouă desemnare pentru funcția de premier, potrivit HotNews . Ilie Bolojan a declarat la Prima News că PNL „nu a luat în calcul” varianta de a susține instalarea unui executiv din care să facă parte PSD, chiar dacă liberalii ar rămâne în opoziție. Argumentul invocat este lipsa unor garanții privind comportamentul PSD la guvernare, Bolojan acuzând că social-democrații „l-au mințit pe președinte” în discuțiile pe legea salarizării și că au promis lucruri pe care ulterior le-au retras. În acest context, PNL își menține, „până nu există altă decizie”, propunerea de premier: europarlamentarul Siegfried Mureșan , candidatură asumată împreună cu USR și UDMR. Bolojan a evitat să comenteze alte nume vehiculate neoficial până la reluarea consultărilor cu președintele. Anticipatele, soluție constituțională în caz de blocaj, dar puțin probabilă Bolojan a indicat alegerile anticipate drept soluția prevăzută de Constituție dacă blocajul politic se prelungește, însă s-a arătat rezervat că s-ar ajunge la acest scenariu „în perioada următoare”. „În condiţiile în care se va menţine situaţia de blocaj, formula prevăzută de Constituţie (…) sunt alegerile anticipate (…) chiar dacă sunt foarte rezervat că ele ar putea fi o realitate în perioada următoare.” Ce arată calculele de majoritate: PSD are 152 de voturi cu PACE și UPR Pe fundalul eșecului discuțiilor pe legea salarizării și al „închiderii PNRR”, președintele Nicușor Dan se pregătește pentru noul guvern, iar „formula” ar fi deja stabilită, cu negocieri intense pentru voturi în Parlament, conform aceleiași surse. HotNews notează că guvernul are nevoie de minimum 233 de voturi pentru învestire, iar PSD ar fi încheiat acorduri de colaborare cu două grupuri desprinse din POT și SOS România (PACE și UPR), ajungând împreună la 152 de voturi. În acest tablou, PSD ar miza și pe UDMR pentru a trece de votul Parlamentului, potrivit unor surse din PSD citate de publicație. Separat, Bolojan a spus că nu exclude ca UDMR să decidă „într-o formă sau alta”, dar a susținut că PNL a avut o colaborare bună cu Uniunea în trecut. Desemnarea premierului și tipul de guvern: independent, miniștri politici Potrivit unor surse apropiate Administrației Prezidențiale citate de HotNews, șeful statului ar urma să facă o desemnare cel mai probabil la finalul săptămânii viitoare, fără a mai chema partidele pe rând la Cotroceni pentru negocieri formale. Scenariul descris este al unui premier independent care conduce un cabinet de miniștri politici, cu „nucleul” de la PSD. Președintele a spus într-o declarație citată de HotNews că este „mult mai probabil un guvern cu miniștri politici”, întrucât nu vede susținere pentru un executiv cu tehnocrați. Ținta anunțată: rezolvarea problemei noului guvern în prima jumătate a lunii septembrie. Pe masa președintelui ar exista, încă din iunie, două propuneri de premier din partea partidelor: Siegfried Mureșan (PNL) și Sorin Grindeanu (PSD). Nicușor Dan ar fi explicat că nu a făcut nominalizarea deoarece niciunul nu strângea majoritatea necesară, iar PSD ar lua în calcul varianta unui premier independent, între numele discutate fiind menționat Alexandru Nazare, actual ministru de Finanțe. [...]
Publicarea în Monitorul Oficial declanșează termenele de aplicare ale „Legii integrității”, inclusiv pierderea mandatului pentru aleșii cu decizii definitive , iar cazul cel mai imediat este cel al primarului Timișoarei, Dominic Fritz, care ar urma să își piardă funcția în 30 de zile de la intrarea în vigoare a actului normativ, potrivit Adevărul . Legea pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul integrității a fost publicată vineri seară în Monitorul Oficial, după ce, în aceeași zi, a fost promulgată de președintele Nicușor Dan. Șeful statului a semnat actul normativ în forma retransmisă de Parlament, deși și-a menținut criticile formulate anterior în sesizarea de neconstituționalitate depusă la Curtea Constituțională. Ce schimbă legea și când produce efecte Actul normativ stabilește că persoanele pentru care există decizii definitive privind incompatibilitatea sau conflictul de interese își vor pierde funcția, demnitatea publică sau mandatul în termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a legii, dacă interdicția legală este încă aplicabilă. Pentru cazurile constatate după intrarea în vigoare, încetarea mandatului va opera de la data rămânerii definitive a raportului Agenției Naționale de Integritate (ANI) sau a hotărârii judecătorești. Potrivit publicației, o lege intră în vigoare, în mod obișnuit, la trei zile după publicarea în Monitorul Oficial. Un alt element important introdus este reintroducerea caracterului public al averilor demnitarilor. Începând cu 1 ianuarie 2027, ANI va genera și publica fișe privind interesele financiare ale persoanelor vizate, care vor rămâne disponibile pe site-ul instituției timp de cinci ani. Contextul CCR și forma finală Legea a parcurs un nou proces legislativ după ce Curtea Constituțională (CCR) a decis, în august, eliminarea sintagmei referitoare la „persoana care are relații asemănătoare celor dintre soți”. În același timp, CCR a confirmat constituționalitatea prevederii potrivit căreia aleșii declarați definitiv incompatibili sau în conflict de interese își pierd funcțiile. Cazul Dominic Fritz: termenul de 30 de zile și reacția primarului Dominic Fritz a declarat că promulgarea Legii ANI va duce la încetarea mandatului său în termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a actului normativ. Liderul USR susține că măsura „anulează votul” celor 52.000 de timișoreni care l-au ales și a anunțat că va contesta măsura. „În 30 de zile îmi va înceta mandatul de primar al Timișoarei. 52.000 de voturi ale timișorenilor anulate, scuipate” Fritz a calificat situația drept „abuz” și „răzbunare politică” și a criticat PSD, ANI și Curtea Constituțională, afirmând că legea ar fi folosită împotriva sa din motive politice. El a mai spus că, dacă își va pierde mandatul, conducerea interimară a Primăriei va fi preluată de viceprimari, iar el va rămâne președintele USR și își va continua activitatea politică. Pentru contextul promulgării și reacția lui Fritz, Adevărul mai notează: șeful statului a semnat vineri actul normativ în forma retransmisă de Parlament și Fritz susține că măsura „anulează votul” celor 52.000 de timișoreni . [...]
Promulgarea Legii ANI pune presiune directă pe mandatele aleșilor locali vizați de incompatibilități , cu un termen de 30 de zile pentru încetarea funcției după intrarea în vigoare, potrivit Mediafax . Reacțiile politice au fost imediate, în special din zona USR, unde ministrul Mediului, Diana Buzoianu, a vorbit despre „doliu” și „rușine pentru România”. Diana Buzoianu a publicat pe rețelele sociale o imagine complet neagră, asociată de regulă cu un moment de doliu, însoțită de mesajul: „Ce zi plină de rușine pentru România.” Ce schimbă „amendamentul Fritz” și de ce contează operațional Legea promulgată include prevederea supranumită în spațiul public „amendamentul Fritz”, despre care Mediafax notează că ar duce la încetarea mandatului de primar al Timișoarei deținut de liderul USR, Dominic Fritz . Concret, prevederea contestată stabilește că persoanelor pentru care a fost constatată definitiv o stare de incompatibilitate sau un conflict de interese, iar perioada de interdicție nu s-a încheiat, le încetează funcția, demnitatea publică sau mandatul în termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a legii. Reacția USR și disputa privind statul de drept Dominic Fritz a avut, la rândul său, o reacție dură după promulgare, susținând că prevederea introdusă în Parlament este îndreptată împotriva sa și că mandatul său ar urma să înceteze în 30 de zile. În mesajul citat de Mediafax, liderul USR afirmă: „Statul de drept în România nu mai există.” Fritz a acuzat o răzbunare politică și a spus că este „mai hotărât ca niciodată să continue lupta cu caracatița care ne fură banii și speranța”. Context: CCR și miza PNRR Curtea Constituțională a respins obiecțiile formulate în legătură cu prevederea, iar disputa a ajuns și la Bruxelles, unde liderii PPE și Renew Europe au cerut Comisiei Europene să analizeze implicațiile legii asupra statului de drept și asupra plății a 770 de milioane de euro (aprox. 3,8 miliarde lei) din PNRR. Nicușor Dan a decis să promulge legea vineri, în contextul presiunii legate de îndeplinirea unui jalon din PNRR și de termenul-limită pentru fondurile europene. [...]
Întârzierea numirii unui director civil la SRI prelungește „provizoratul” și complică consensul politic , avertizează premierul interimar Ilie Bolojan , potrivit Mediafax . El spune că președintele Nicușor Dan ar fi trebuit să vină cu o propunere încă din vara anului trecut, imediat după formarea fostei coaliții, când exista o fereastră mai bună pentru obținerea sprijinului parlamentar. Într-un interviu acordat Prima News, Bolojan susține că o numire rapidă ar reduce disputele publice legate de conducerea interimară a serviciului. „Cu cât se numește mai repede o conducere civilă și la Serviciul de Informații , cu atât dispar discuțiile legate de starea de provizorat.” De ce contează: calculul parlamentar devine mai greu pe fondul crizei politice Bolojan leagă direct șansele unei numiri de capacitatea partidelor de a ajunge la o înțelegere în Parlament. În opinia sa, dacă propunerea ar fi venit la începutul coaliției, într-un climat politic mai stabil, ar fi avut mai multe șanse să treacă. „Probabil că dacă s-ar fi făcut această propunere imediat ce s-a format coaliția, era o relație mai stabilă și s-ar fi putut trece.” În actualul context, premierul interimar apreciază că probabilitatea unui acord scade. „Pe măsură ce lucrurile s-au degradat, probabilitatea să se găsească o înțelegere, e în reducere.” Relația Guvern–SRI, potrivit premierului: „strict instituțională” Întrebat despre funcționarea relației dintre Guvern și SRI în lipsa unei conduceri civile, Bolojan afirmă că nu a existat interferență politică și că interacțiunea se bazează pe documente instituționale. „Colaborarea este strict instituțională pe baza notelor, rapoartelor care țin de competențele guvernamentale. Nu am avut, din punctul meu de vedere, altfel de interferențe și am căutat să am o relație instituțională.” Context: SRI fără director civil din iulie 2023 SRI nu mai are un director civil din iulie 2023, după demisia lui Eduard Hellvig. Mediafax notează că președintele Nicușor Dan a spus în repetate rânduri că va veni cu o propunere după o analiză și discuții cu partidele parlamentare. În evaluarea lui Bolojan, tocmai degradarea relațiilor politice face însă mai dificilă obținerea unei majorități pentru o astfel de numire. [...]
Promulgarea noii legi ANI pune Timișoara în fața unei schimbări de conducere în 30 de zile , după ce actul normativ adoptat pentru a evita pierderea fondurilor din PNRR include un amendament care duce la încetarea mandatului primarului Dominic Fritz, potrivit HotNews . Fritz, președinte al USR și primar al Timișoarei, a anunțat într-un mesaj video pe Facebook că, de la sfârșitul lunii septembrie, conducerea Primăriei va fi preluată interimar de echipa sa de viceprimari. El spune că va rămâne în politică, ca președinte al USR, și va continua „lupta” împotriva PSD. Ce efect produce legea și în ce calendar Legea privind reforma Agenției Naționale de Integritate (ANI) a fost promulgată vineri de președintele Nicușor Dan , la câteva ore după ce a ajuns la Palatul Cotroceni. Consecința directă, în cazul lui Dominic Fritz, este încetarea mandatului de primar, deoarece a fost găsit în conflict de interese. Conform articolului, mandatul încetează la 30 de zile de la intrarea în vigoare a legii, iar legea intră în vigoare la trei zile după publicarea în Monitorul Oficial. De ce a promulgat Nicușor Dan: presiunea PNRR Nicușor Dan a transmis că a promulgat legea „în forma” trimisă de Parlament, dar își menține argumentele din sesizarea de neconstituționalitate depusă anterior la Curtea Constituțională. Motivul invocat pentru promulgare este riscul de a pierde bani din PNRR. Președintele afirmă că, în absența acestui risc, ar fi retrimis proiectul în Parlament pentru reexaminare, însă: „Nu ne permitem să nu accesăm aceste fonduri și nici nu pot accepta o nouă lovitură adusă credibilității României în plan extern”. În articol se precizează că legea ANI este un jalon în PNRR, în valoare de 770 de milioane de euro (aprox. 3,85 miliarde lei), și trebuia adoptată până la 31 august pentru ca România să nu piardă banii. „Amendamentul Fritz” și de ce duce la pierderea mandatului Așa-numitul „amendament Fritz” a rămas în lege, deși USR a încercat în mai multe rânduri să îl elimine. Textul prevede încetarea de drept a funcției/mandatului, la 30 de zile de la intrarea în vigoare a legii, pentru persoanele cu decizii definitive de incompatibilitate sau conflict de interese, dacă nu s-a împlinit termenul de 3 ani al interdicției prevăzute de lege. HotNews notează că amendamentul a fost introdus de PSD și a trecut cu voturile AUR. Dominic Fritz își pierde mandatul deoarece a fost declarat, în iunie 2026, în conflict de interese de Înalta Curte de Casație și Justiție . Ce se schimbă în declarațiile de avere și interese Proiectul adoptat introduce „fișele publice privind interesele financiare”, care înlocuiesc declarațiile de avere și de interese care, până în mai 2025, erau publice. În aceste fișe, ANI va publica intervale valorice cumulate (praguri de la 1–25 de mii de euro până la peste 500 de mii de euro), nu detalii complete precum până acum. De asemenea, fișele nu vor include, de exemplu, denumirea societății la care un demnitar deține acțiuni, țara sediului și modalitatea de dobândire a participațiilor. Ce urmează Nicușor Dan le cere parlamentarilor să reia dezbaterile în sesiunea de toamnă, care începe la 1 septembrie, argumentând că „integritatea” trebuie transpusă într-o lege „dincolo de orice suspiciuni și interpretări”. În plan local, Dominic Fritz spune că viceprimarii vor asigura interimatul la Primăria Timișoara de la sfârșitul lunii septembrie, în condițiile încetării mandatului în termenul prevăzut de lege. [...]
