Știri
Știri din categoria Externe
Kremlinul condiționează orice discuție de pace de controlul integral al Donețk, semnalând că o eventuală negociere cu Ucraina ar fi împinsă în timp și legată de evoluția de pe front, potrivit G4Media. Dmitri Peskov a spus că negocierile ar fi „dificile și de durată” și a avertizat că, în lipsa unor decizii la Kiev, „operațiunea militară specială” ar continua după expirarea armistițiului.
Peskov a descris eventualele discuții de pace drept „complexe, meticuloase și de durată” și a indicat un prag politic și militar pentru începerea lor: controlul integral al regiunii Donețk, teritoriu aflat în dispută.
În același context, purtătorul de cuvânt al Kremlinului a susținut că, dacă Ucraina nu își asumă „responsabilitatea”, Rusia va continua acțiunea militară după încheierea armistițiului.
Pe fondul tensiunilor dintre Statele Unite și aliații europeni, Kremlinul afirmă că nu se așteaptă la o prăbușire a NATO și că alianța va continua să existe prin „componenta sa europeană”, conform informațiilor atribuite de articol sursei Baha.
Într-un interviu acordat jurnalistului Pavel Zarubin de la Vesti, Peskov a declarat:
„Nu cred că este posibil să vorbim despre prăbușirea alianței. Pentru că, într-un fel sau altul, componenta europeană va continua să crească.”
Materialul este preluat de G4Media cu trimitere la Mediafax.
Recomandate
Poziția Ungariei de a nu trimite arme Ucrainei complică linia comună NATO-UE , iar Kremlinul încearcă să o folosească drept argument pentru oprirea livrărilor occidentale, potrivit Digi24 . Kremlinul a salutat public faptul că noul prim-ministru al Ungariei, Peter Magyar , menține poziția predecesorului său, Viktor Orbán, de a refuza trimiterea de arme către Kiev. Mesajul Moscovei este că pacea ar veni „mai repede” dacă livrările de armament către Ucraina ar înceta. Declarațiile au fost făcute de purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, citat de Interfax, și vin după întâlnirea de joi dintre Peter Magyar și secretarul general al NATO, Mark Rutte , la Bruxelles, relatează Agerpres. „Apreciem aceasta pozitiv. Dacă una dintre părţi afirmă că nu consideră necesar să alimenteze conflictul, nu putem decât să ne bucurăm.” Ce a transmis Budapesta după discuția cu NATO Peter Magyar a indicat, într-o postare pe X, că Ungaria nu își schimbă poziția privind sprijinul militar direct pentru Ucraina: „I-am comunicat secretarului general că Ungaria nu va trimite arme sau echipament militar pentru conflictul ruso-ucrainean.” Cum își construiește Kremlinul mesajul către Europa Peskov a folosit reacția la poziția Ungariei pentru a susține două idei principale: Rusia ar prefera ca „toate țările” să decidă oprirea livrărilor de armament către Kiev, susținând că astfel „pacea ar veni mai repede”. Europa, în viziunea Moscovei, nu ar putea juca rol de mediator, deoarece „participă la conflict de partea Ucrainei”. „Nu uitaţi că armele europene trag asupra noastră şi nu putem ignora aceasta. În consecinţă, Europa nu poate pretinde în niciun fel că ar putea juca rolul de mediator.” În același timp, Peskov a spus că discuțiile din Uniunea Europeană despre posibilitatea unor negocieri cu Rusia și căutarea unor parteneri pentru dialog reprezintă „un lucru pozitiv”, pe care Moscova îl salută. [...]
Un atac cu drone atribuit Ucrainei a ucis trei muncitori din utilități în Donețk , într-o zonă controlată de Rusia, într-un episod care arată cum loviturile aeriene afectează direct infrastructura civilă și operațiunile de întreținere din teritoriile ocupate, potrivit Reuters . Cei trei erau membri ai unei echipe de reparații a companiei de alimentare cu apă și se aflau într-o mașină în Vuhlehirsk, la nord de orașul Donețk, când vehiculul a fost lovit de drone, a declarat pe Telegram Denis Pușilin , liderul instalat de Moscova în părțile din regiunea Donețk aflate sub control rusesc. Un al patrulea bărbat a fost grav rănit, conform aceleiași surse. Pușilin a mai spus că alte patru persoane au fost rănite în incidente separate în zone ale regiunii aflate sub control rusesc. Context militar: controlul asupra Donețk și presiunea pe front Rusia a cerut Ucrainei să renunțe la zonele din Donețk pe care le controlează și a transmis că este pregătită să continue luptele până când va obține controlul complet asupra regiunii, cerere respinsă de Kiev. Pușilin declara în martie că forțele ucrainene ar mai controla până la 17% din Donețk. Reuters notează că forțele ruse au avansat lent în Donețk, în timp ce președintele ucrainean Volodîmîr Zelenski și alți oficiali au afirmat că trupele ucrainene au recucerit teritoriu și se află „în cea mai bună poziție din ultimele luni” de-a lungul liniei frontului de 1.200 km. Separat, Ministerul rus al Apărării a anunțat că forțele sale au capturat satul Novovasîlivka din regiunea Harkiv, mai la nord, unde Moscova spune că încearcă să creeze o „zonă tampon” la graniță. Atacuri cu drone și ținte energetice în Rusia În regiunea Volgograd, guvernatorul Andrei Bocearov, citat de agenții de presă ruse, a spus că unități antiaeriene resping un „atac masiv” cu drone; un bloc de apartamente a fost lovit, iar infrastructura energetică și civilă a fost vizată, fără victime raportate. Și regiunea Iaroslavl, la nord-est de Moscova, a fost atacată cu drone, iar autoritățile au suspendat temporar traficul spre capitală, potrivit guvernatorului Mihail Evraiev. Reuters subliniază că ambele regiuni au mari facilități de rafinare a petrolului, ținte frecvente ale Ucrainei, care încearcă să reducă veniturile energetice ale Rusiei. În regiunea Briansk, la granița cu Ucraina, guvernatorul interimar Egor Kovalciuk a afirmat pe Telegram că o lovitură cu dronă asupra unui sat ar fi ucis o persoană. Separat, în timpul unui atac nocturn asupra Ucrainei, o dronă rusească s-a prăbușit pe acoperișul unui bloc din orașul Galați din România, rănind două persoane, au declarat autoritățile române, potrivit Reuters. [...]
Amenințarea lui Medvedev indică un risc de securitate care poate crește costurile de apărare pe flancul estic. Într-o reacție după incidentul în care o dronă rusească a lovit un bloc din Galați, Dmitri Medvedev a susținut că astfel de episoade „se vor întâmpla în continuare”, invocând sprijinul statelor europene pentru Ucraina, potrivit Digi24 . Medvedev, fost președinte al Rusiei, a afirmat că „statele europene sunt participante directe la războiul cu Rusia” și a avertizat că cetățenii din UE „nu vor putea dormi liniștiți”, mai ales în zonele unde sunt amplasate fabrici de drone. Declarațiile vin în contextul în care incidentul de la Galați a fost tratat la nivel înalt în România. „Așadar, să se pregătească: acest lucru se va întâmpla în continuare. Este un război!” Incidentul din Galați și reacția instituțională din România Conform informațiilor prezentate, o dronă rusească s-a prăbușit vineri dimineața pe un bloc din Galați, impactul fiind urmat de o explozie și un incendiu la un apartament de la etajul 10. Două persoane au fost rănite ușor și transportate la spital, iar „alte zeci” de locatari au fost evacuate. Președintele Nicușor Dan a convocat Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT), pentru a discuta implicațiile a ceea ce a numit „cel mai grav incident care a afectat teritoriul național” de la începutul războiului din Ucraina. De ce contează: presiune pe securitate și pe bugetele de apărare Dincolo de dimensiunea politică, mesajul transmis de Medvedev și faptul că un incident de acest tip a produs victime și evacuări pe teritoriul României ridică miza operațională pentru autorități: protecția infrastructurii civile și gestionarea riscurilor la granița estică a NATO. În plan practic, astfel de episoade pot accelera decizii privind întărirea apărării aeriene și a capacităților de supraveghere, cu efect direct asupra priorităților bugetare și a planificării de securitate în regiune. Digi24 nu oferă, în acest material, detalii despre măsuri concrete sau costuri estimate. [...]
România închide Consulatul Rusiei la Constanța și îl expulzează pe consulul general după incidentul în care o dronă rusească a căzut pe un bloc din Galați, o decizie cu impact direct asupra canalelor diplomatice și consulare din regiune, potrivit HotNews . Președintele Nicușor Dan a anunțat vineri că diplomatul rus de la Constanța a fost declarat „persona non-grata” (adică indezirabil, cu obligația de a părăsi țara), iar reprezentanța diplomatică urmează să fie închisă. Șeful statului a spus că „întreaga responsabilitate” pentru incident „aparține Rusiei”. Cine este diplomatul vizat de decizie Deși președintele nu l-a numit, lista publicată de Ministerul Afacerilor Externe indică faptul că este vorba despre Andrey Kosilin, numit consul al Rusiei la Constanța în ianuarie 2023, conform documentului MAE citat de publicație. Potrivit presei ruse, Kosilin a absolvit în 1991 Universitatea de Stat din Moscova, specializarea Relații Internaționale, și a intrat în corpul diplomatic în același an. Din 2012 are rangul diplomatic de consilier de clasa I, iar din 2015 a fost consilier superior în cadrul celui de-al Patrulea Departament European al Ministerului rus de Externe. Înainte de Constanța, a ocupat funcții în aparatul central al MAE rus și în cadrul Ambasadei Rusiei în România. Ultimul eveniment public menționat: ceremonia de 9 mai HotNews notează că, la începutul lunii, consulul a participat la un eveniment public la Constanța, organizat de Consulatul General, cu ocazia „Zilei Victoriei” (victoria în Al Doilea Război Mondial, în narativul oficial rus). Conform postării de pe pagina de Facebook a consulatului, ceremonia a avut loc la cimitirul militar sovietic din Constanța, redeschis după lucrări de amenajare, cu participarea unor „compatrioți”, reprezentanți ai unor ONG-uri, membri ai filialelor regionale ale motoclubului „Lupii de Noapte” și localnici. Ce urmează: măsuri de apărare și reacția autorităților În aceeași declarație, președintele a spus că România se va întări pe zona de apărare antiaeriană prin programul SAFE , menționând că „contractele se semnează zilele astea” și că livrarea ar urma să aibă loc „într-un an sau doi”. Totodată, Nicușor Dan a apreciat reacția autorităților după incidentul din Galați, indicând că au fost luate măsuri pentru zona potențial afectată, inclusiv suplimentarea personalului. [...]
Ucraina își intensifică de câteva săptămâni loviturile cu drone asupra infrastructurii logistice ruse din teritoriile ocupate , într-o încercare de a perturba rutele de aprovizionare care susțin operațiunile Moscovei în estul și sudul țării, potrivit unei analize citate de Agerpres . Țintele ar include, conform experților, militarilor și localnicilor citați de AFP, infrastructura de transport din zonele ocupate, cu accent pe drumurile care leagă orașe mari, între care este menționat Mariupol . Ce se știe din informațiile publice disponibile Articolul Agerpres indică faptul că intensificarea atacurilor durează „de mai multe săptămâni” și că vizează „în special drumurile” folosite pentru legături între centre urbane importante din teritoriile ocupate. Materialul integral este însă disponibil doar abonaților Agerpres, astfel că detaliile suplimentare din analiza AFP (de exemplu, amploarea exactă a atacurilor, tipurile de obiective lovite sau evaluări cantitative ale efectelor) nu pot fi verificate din textul accesibil public. [...]
SUA ridică tonul la ONU față de Rusia , într-un semnal de înăsprire diplomatică ce poate complica orice încercare de detensionare pe canal multilateral, după un nou atac asupra Kievului, potrivit Digi24 . Mesajul a fost transmis într-o reuniune de urgență a Consiliului de Securitate al ONU , convocată la solicitarea Ucrainei, ca reacție la bombardamentul lansat „duminica trecută” de Rusia cu sute de drone și zeci de rachete asupra Kievului și a zonelor învecinate, relatează Reuters. În acest context, Tammy Bruce, adjuncta ambasadorului SUA la ONU, a condamnat folosirea de către Rusia a unei rachete balistice hipersonice de tip „Oreșnik ”, descriind-o drept o escaladare „inexplicabilă, periculoasă și barbară” a războiului început odată cu invazia la scară largă din februarie 2022. Digi24 notează că ar fi cel puțin a treia oară când Moscova lansează o astfel de rachetă strategică avansată asupra Ucrainei din noiembrie 2024, fără focos nuclear, deși este capabilă să transporte încărcătură nucleară. „Atenţionăm Rusia să nu lanseze aşa-numitele atacuri sistematice împotriva Kievului, care riscă să provoace şi mai multe victime în rândul civililor şi să îndepărteze perspectiva păcii”, a declarat Bruce. De ce contează: semnal de repoziționare în politica SUA față de Rusia Potrivit Digi24, acestea sunt cele mai dure critici formulate de administrația Trump la adresa Rusiei de la revenirea lui Donald Trump la Casa Albă, în condițiile în care Washingtonul ar fi avut, în general, o atitudine mai conciliantă decât majoritatea aliaților SUA. Totuși, oficialul american nu a precizat cum ar reacționa Statele Unite dacă Moscova își pune în aplicare amenințarea cu „lovituri sistematice” asupra Kievului, ceea ce lasă neclară componenta de descurajare (ce costuri ar urma pentru Rusia). Poziția Rusiei și avertismentul pentru diplomați Ambasadorul Rusiei la ONU, Vasili Nebenzia, a reiterat versiunea Moscovei potrivit căreia bombardamentele au vizat obiective militare și legate de serviciile de informații ucrainene. El a reluat și avertismentul autorităților ruse către cetățenii străini, inclusiv personal diplomatic și al organizațiilor internaționale, să părăsească Kievul „cât mai curând posibil”, invocând riscul unor noi atacuri asupra „centrelor de decizie și a posturilor de comandă”. ONU: îngrijorare privind „atacuri constante și sistematice” Secretarul general adjunct al ONU, Khaled Khiari, a spus că Națiunile Unite sunt „profund îngrijorate” de promisiunea Rusiei de a lansa „atacuri constante și sistematice” împotriva unor ținte din Kiev. Separat, autoritățile de la Kiev au avertizat că Rusia ar pregăti un nou atac masiv combinat în noaptea de 29 spre 30 mai asupra Ucrainei, în care ar plănui să folosească racheta de croazieră hipersonică Zircon, potrivit Unian și Ukrinform (menționate de Digi24). [...]
