Știri
Știri din categoria Externe
Kremlinul condiționează orice discuție de pace de controlul integral al Donețk, semnalând că o eventuală negociere cu Ucraina ar fi împinsă în timp și legată de evoluția de pe front, potrivit G4Media. Dmitri Peskov a spus că negocierile ar fi „dificile și de durată” și a avertizat că, în lipsa unor decizii la Kiev, „operațiunea militară specială” ar continua după expirarea armistițiului.
Peskov a descris eventualele discuții de pace drept „complexe, meticuloase și de durată” și a indicat un prag politic și militar pentru începerea lor: controlul integral al regiunii Donețk, teritoriu aflat în dispută.
În același context, purtătorul de cuvânt al Kremlinului a susținut că, dacă Ucraina nu își asumă „responsabilitatea”, Rusia va continua acțiunea militară după încheierea armistițiului.
Pe fondul tensiunilor dintre Statele Unite și aliații europeni, Kremlinul afirmă că nu se așteaptă la o prăbușire a NATO și că alianța va continua să existe prin „componenta sa europeană”, conform informațiilor atribuite de articol sursei Baha.
Într-un interviu acordat jurnalistului Pavel Zarubin de la Vesti, Peskov a declarat:
„Nu cred că este posibil să vorbim despre prăbușirea alianței. Pentru că, într-un fel sau altul, componenta europeană va continua să crească.”
Materialul este preluat de G4Media cu trimitere la Mediafax.
Recomandate
Negocierile SUA–Iran de la Islamabad au pornit sub semnul neîncrederii, ceea ce reduce șansele unui acord rapid și prelungește incertitudinea regională , potrivit news.ro . Purtătorul de cuvânt al Ministerului iranian al Afacerilor Externe, Esmaeil Baghaei , a spus că discuțiile s-au desfășurat într-o „atmosferă plină de neîncredere, suspiciune și îndoială”. Oficialul iranian a afirmat că „nimeni nu se aștepta” ca Statele Unite și Iranul să ajungă la un acord încă din prima rundă de negocieri, desfășurată la Islamabad. Declarațiile au fost făcute pentru Rețeaua de știri a studenților, controlată de statul iranian. De ce contează: semnal că procesul va fi mai lung Baghaei a legat climatul negocierilor de contextul recent: discuțiile au avut loc după mai bine de 40 de zile de „război impus” și la scurt timp după intrarea în vigoare a armistițiului. Mesajul transmis este că premisele politice pentru un compromis rapid sunt slabe, chiar dacă dialogul a fost reluat. Ce spune Teheranul despre pașii următori În același mesaj, oficialul a insistat că nu ar fi trebuit să existe așteptări pentru un acord „într-o singură sesiune”: „Nu ar fi trebuit să ne aşteptăm de la început că vom putea ajunge la un acord într-o singură sesiune. Nu cred că cineva avea astfel de aşteptări.” Totuși, Baghaei a adăugat că „diplomația nu se termină niciodată”, sugerând că Iranul vede negocierile ca pe un proces, nu ca pe o rezolvare imediată. Pentru context suplimentar despre reacția Pakistanului, news.ro trimite la un material separat: Pakistanul îndeamnă SUA şi Iranul să respecte armistiţiul de două săptămâni, în ciuda eşecului de la Islamabad . [...]
Escaladarea retoricii SUA–Cuba reaprinde riscul de sancțiuni și blocaj economic , după ce președintele cubanez Miguel Díaz-Canel a respins public amenințările președintelui american Donald Trump privind o posibilă „cucerire” a insulei, potrivit G4Media . Într-un interviu amplu acordat jurnalistei Kristen Welker de la NBC, difuzat duminică, Díaz-Canel a spus că nu se teme de Trump și că este pregătit să lupte împotriva unei invazii americane, afirmând inclusiv că este dispus „să-și dea viața pentru revoluție”, relatează Politico, citat de G4Media. Mesajul Havanei: „nu vrem război”, dar avertizează asupra costurilor Liderul cubanez a insistat că Havana nu își dorește un război și a susținut că nu crede că americanii „sensibili” ar sprijini o invazie a insulei, aflată la 90 de mile (aprox. 145 km) de coastele Floridei. Totuși, a avertizat că, dacă ar avea loc o intervenție, ar exista „costuri foarte mari pentru toți cei implicați”. Díaz-Canel a invocat și scenariul unei „operațiuni chirurgicale” sau al „răpirii unui președinte”, făcând referire la capturarea de către SUA a președintelui venezuelean Nicolás Maduro la începutul acestui an, conform aceleiași relatări. Presiunea economică: blocajul impus de SUA și excepția pentru un petrolier rus În paralel cu retorica privind „cucerirea” Cubei, administrația Trump a indicat drept vulnerabilități economia în dificultate a Cubei și defecțiunile la nivel național ale rețelei electrice, notează materialul. Din ianuarie, SUA au impus un blocaj în jurul insulei, „în efortul de a crește presiunea asupra guvernului” cubanez. În același timp, deși au existat amenințări la adresa altor țări pentru a nu trimite petrol către Cuba, Trump a permis luna trecută unui petrolier rus să ajungă în Cuba „din motive umanitare”, potrivit articolului. Díaz-Canel a calificat embargoul drept „nedrept” și a acuzat guvernul american de „răutate și cruzime”. [...]
Donald Trump spune că SUA vor bloca Strâmtoarea Ormuz și că NATO ar urma să ajute la deminare , o combinație cu potențial de a afecta direct fluxurile de petrol și, implicit, prețurile la energie, potrivit Mediafax . Declarațiile au fost făcute într-o intervenție telefonică la Fox News, în contextul negocierilor SUA–Iran desfășurate la Islamabad. Trump a susținut că discuțiile au fost „foarte intense” și că SUA ar fi obținut „aproape fiecare punct” dorit, cu excepția refuzului Iranului de a renunța la „ambițiile nucleare”. În același mesaj, liderul american a legat miza de exporturile de petrol ale Iranului și a formulat o poziție de tip ultimatum. „Nu vom lăsa Iranul să facă bani din vânzarea de petrol (...) Va fi totul sau nimic.” NATO, deminarea și mesajul politic către aliați În ceea ce privește rolul NATO, Trump a spus că este „foarte dezamăgit” de Alianță, dar că aceasta „vrea să vină în ajutor” și să sprijine deminarea Strâmtorii Ormuz. El a afirmat că operațiunea de curățare „nu va dura mult” și a indicat că, „din câte înțelege”, Regatul Unit și „alte câteva țări” trimit dragoare de mine. Totodată, Trump a reluat ideea că SUA ar trebui să „reexamineze NATO”, argumentând că aliații „nu au fost acolo” pentru Washington, în timp ce acum ar urma să participe la o operațiune pe care a descris-o drept una militară, „nu un lucru greu” pentru SUA. Presiune și asupra Japoniei și Coreei de Sud Trump a extins criticile și către Japonia și Coreea de Sud, invocând dependența lor de petrolul care tranzitează Strâmtoarea Ormuz: aproximativ 93% pentru Japonia și circa 45% pentru Coreea de Sud, conform declarațiilor sale. În același timp, a menționat prezența militară americană în cele două țări — aproximativ 45.000 de soldați în Japonia și aproximativ 50.000 în Coreea de Sud — susținând că, în schimb, aceste state „nu ne-au ajutat cu adevărat”. Ce spune despre prețul petrolului Trump a abordat și tema prețului petrolului, afirmând că „în cele din urmă, prețurile vor scădea”, chiar dacă „s-ar putea să nu se întâmple imediat”, odată ce situația se „rezolvă”. În același context, a avertizat că utilizarea armelor nucleare ar putea duce la „prăbușirea pieței bursiere”. Mediafax mai notează că Trump a susținut că SUA ar putea distruge Iranul „într-o singură zi” și ar putea „tăia curentul electric timp de 10 ani”, fără ca articolul să ofere detalii suplimentare despre baza acestor afirmații sau despre pașii concreți ai unei eventuale operațiuni în Ormuz. [...]
O campanie de dezinformare despre un „complot ucrainean” este folosită în Ungaria în preajma alegerilor , pe fondul acuzațiilor propagate de presa proguvernamentală și de mesaje preluate în comunicarea oficială, potrivit Antena 3 . Miza imediată este una de stabilitate internă și de control al narațiunii publice într-un moment politic tensionat, în care sunt vehiculate scenarii de violențe post-electorale. În presa apropiată partidului de guvernământ Fidesz circulă afirmații potrivit cărora Ucraina ar mobiliza lunetiști și operatori de drone pentru a provoca revolte sângeroase și haos după alegerile parlamentare, relatare atribuită de Antena 3 publicației 444.hu. Un mesaj similar ar fi fost difuzat și de M1 News cu circa o lună în urmă, pe baza unui videoclip neverificat al unui blogger ucrainean, iar narațiunea a fost amplificată rapid de canale proguvernamentale. În ziua alegerilor, guvernul condus de Viktor Orban a acuzat deschis partidul Tisza că „vrea să declanșeze un război civil în Ungaria în această seară sau mâine”, conform articolului. Videoclip „regizat” și reacția Centrului ucrainean pentru Combaterea Dezinformării Jurnalistul de investigații Panyi Szabolcs a scris că, pe 10 aprilie, Centrul ucrainean pentru Combaterea Dezinformării (CCD) a semnalat un videoclip care circulă pe rețelele sociale și care ar fi „regizat”, prezentat ca o înregistrare „scursă” din telefonul unui militar ucrainean. Potrivit CCD, materialul este fals și pune în scenă o situație fabricată: persoane cu fețele acoperite, în uniforme fără însemne de identificare, discută în fața unei hărți pe care apare numele Budapestei. Panyi Szabolcs a argumentat că dialogul și scena sunt „forțate și artificiale” și că este neverosimil ca un complot secret să fie filmat și făcut public chiar de participanți. Tot CCD a susținut că Rusia produce astfel de videoclipuri pentru a discredita armata ucraineană și că materialul ar fi fost distribuit inițial de conturi care propagă sistematic narațiuni anti-ucrainene, în acord cu propaganda rusă. Efect politic intern: țintirea opoziției și implicarea comunicării guvernamentale În paralel, comunicarea guvernamentală din Ungaria ar fi „pregătit terenul” în ultimele zile pentru o narațiune care leagă partidul Tisza de presupusele planuri, potrivit textului. Antena 3 notează că această linie a fost împărtășită de Zoltán Kovács, secretar de stat responsabil pentru comunicare internațională. Liderul Tisza, Péter Magyar, a respins acuzațiile și a pus narațiunea pe seama Fidesz și a „consilierilor ruși”: „Este o farsă și o minciună obișnuită a Fidesz că cineva s-ar pregăti pentru proteste violente sau ar pune la cale ocupări după vot. Această narațiune provine, cu siguranță, din mintea consilierilor ruși.” În lipsa unor verificări independente prezentate în material pentru acuzațiile inițiale despre „lunetiști” și „operatori de drone”, articolul indică mai ales rolul acestor mesaje ca instrument de influențare a percepției publice într-un context electoral și de polarizare politică. [...]
Prezența la vot în Ungaria a depășit recordul din 2002 încă de la ora 17:00 , arată datele oficiale publicate de Biroul Electoral Național din Ungaria , în contextul alegerilor parlamentare din 12 aprilie 2026. Participarea a ajuns la 74,23% cu două ore înainte de închiderea urnelor, depășind precedentul maxim de 73,51% consemnat în 2002, ceea ce indică o mobilizare electorală excepțională. Datele oficiale arată o creștere constantă pe parcursul zilei: de la 3,46% la ora 07:00, la 37,98% la 11:00 și 66,01% la 15:00, până la nivelul record din după-amiază. În total, peste 7,5 milioane de alegători sunt înscriși pe listele electorale. Comparativ cu alegerile anterioare, ritmul de participare din 2026 este vizibil mai ridicat la toate intervalele orare, confirmând interesul crescut pentru acest scrutin. Distribuția regională arată diferențe moderate, dar participare ridicată în majoritatea zonelor. Cele mai mari procente se înregistrează în vestul și centrul țării, precum Győr-Moson-Sopron (78,19%), Vas (77,66%) și Pest (77,58%), dar și în capitala Budapesta (77,18%). La polul opus, județe precum Borsod-Abaúj-Zemplén (68,13%) sau Szabolcs-Szatmár-Bereg (68,91%) rămân sub media națională, însă tot la niveluri ridicate. Evoluția prezenței la vot (ora României): 07:00 – 3,46% 09:00 – 16,89% 11:00 – 37,98% 13:00 – 54,14% 15:00 – 66,01% 17:00 – 74,23% Comparativ cu ciclurile electorale anterioare (2002–2022), datele arată că scrutinul din 2026 a depășit constant nivelurile istorice pe parcursul zilei, sugerând o participare finală potențial record. Mobilizarea ridicată vine într-un context politic tensionat, în care rezultatul votului este considerat decisiv pentru direcția viitoare a Ungariei. [...]
Rusia se oferă să medieze conflictul din Orientul Mijlociu după eșecul negocierilor de pace dintre SUA și Iran de la Islamabad, potrivit Agerpres , care citează un comunicat al Kremlinului. Vladimir Putin i-a transmis, într-o convorbire telefonică, președintelui iranian Masoud Pezeshkian că este pregătit să participe la o mediere și să „faciliteze căutarea unei soluții politice și diplomatice” pentru o „pace justă și durabilă” în regiune, conform comunicatului. Context: discuțiile SUA–Iran s-au încheiat fără acord Convorbirea a avut loc la câteva ore după ce vicepreședintele american JD Vance a anunțat că negocierile de la Islamabad – primul contact direct la cel mai înalt nivel între SUA și Iran din ultimii 47 de ani – s-au încheiat duminică dimineață, după 21 de ore de dialog, fără un acord. Potrivit lui Vance, care nu a oferit detalii despre conținutul discuțiilor, principalul obstacol a fost faptul că Iranul nu s-a angajat să nu urmărească obținerea unei arme nucleare pe termen lung. Un oficial american a declarat duminică faptul că toți membrii delegației americane au părăsit Islamabadul. Anunțul a fost făcut în timpul unei escale tehnice la baza aeriană Ramstein, în Germania, a unui avion Air Force 2, la bordul căruia se afla JD Vance. Acesta a participat la negocieri alături de emisarul american Steve Witkoff și de Jared Kushner, ginerele lui Donald Trump. [...]
