Știri
Știri din categoria Politică
Kelemen Hunor spune că UDMR își păstrează „misiunea neschimbată” indiferent de schimbarea puterii la Budapesta, după victoria partidului Tisza condus de Péter Magyar în alegerile parlamentare din Ungaria, potrivit Libertatea. Liderul UDMR afirmă că l-a felicitat pe câștigător și că a fost invitat la Budapesta pentru discuții despre viitorul formațiunii.
Kelemen Hunor a transmis că a vorbit telefonic cu Péter Magyar în seara zilei de luni, 13 aprilie, iar acesta i-a cerut o întâlnire „săptămâna viitoare”, la Budapesta.
„L-am felicitat pe Péter Magyar, care, în cadrul conversației telefonice pe care am avut-o în această seară, m-a rugat să ne întâlnim personal la Budapesta săptămâna viitoare”, a scris Kelemen Hunor pe Facebook.
În reacția sa, liderul UDMR a vorbit despre „dezamăgire și incertitudine” în rândul unei părți a comunității maghiare din Transilvania, după rezultatul alegerilor din Ungaria. El a spus că decizia majorității trebuie acceptată și respectată și a cerut păstrarea unității.
Totodată, Kelemen Hunor a insistat că, indiferent cine guvernează la Budapesta sau la București, UDMR își menține obiectivul de a apăra drepturile comunității maghiare și de a construi viitorul acesteia „în țara natală”.
Kelemen Hunor i-a mulțumit și lui Viktor Orbán pentru politicile din ultimii 16 ani, menționând, între altele, procedura simplificată de obținere a cetățeniei și sprijinul instituțional pentru comunitățile maghiare din afara granițelor.
Articolul amintește că, în februarie, președintele UDMR anunțase că îl susține pe Viktor Orbán și afirma că peste 90% dintre maghiarii din România ar urma să voteze cu acesta la alegerile parlamentare din Ungaria. Pe 12 aprilie, partidul Tisza, condus de Péter Magyar, a câștigat alegerile legislative, iar rezultatul a pus capăt celor 16 ani de guvernare ai lui Orbán.
Kelemen Hunor conduce UDMR din 2011, adică de 15 ani, conform aceleiași surse.
Recomandate
Ungaria își recalibrează politica de securitate spre NATO și UE, inclusiv prin limitarea influenței ruse , potrivit Mediafax . Ministrul Apărării, Ruszin-Szendi , a spus că Budapesta „închide ușa” în fața rușilor și că serviciile secrete ruse ar fi încercat să își mențină influența „pe ușa din spate”, fără să ofere însă detalii despre presupusele operațiuni sau despre măsurile concrete luate. O repoziționare cu miză de reglementare și securitate în NATO Declarațiile au fost făcute la conferința Budapest Energy and Security Talks , organizată de Institutul Equilibrium, în cadrul unei dezbateri relatate și de publicația ungară Telex . Ruszin-Szendi a susținut că noua strategie de apărare trebuie să țină cont atât de „interesele și valorile națiunii”, cât și de cele ale partenerilor din NATO și Uniunea Europeană. În același context, ministrul a indicat că guvernul vrea să „reconstruiască încrederea” aliaților, după deteriorarea relațiilor în perioada administrației anterioare. Refacerea relațiilor cu aliații și ținte pe termen lung pentru bugetul apărării Ministrul a spus că una dintre primele măsuri ale noii administrații a fost să își ceară scuze unor aliați, inclusiv Finlandei, după ce guvernul condus de Viktor Orbán întârziase ratificarea aderării acestei țări la NATO. El a catalogat drept „inacceptabilă” atitudinea fostei conduceri de la Budapesta. Ungaria și-a asumat atingerea până în 2035 a obiectivului NATO de alocare a 5% din PIB pentru apărare și securitate, însă Ruszin-Szendi a precizat că, pe termen scurt, educația și sănătatea sunt priorități mai urgente. Totodată, a afirmat că modernizarea forțelor armate va continua și că Budapesta negociază cu mai multe companii europene din industria de apărare pentru atragerea unor unități de producție în Ungaria. Context politic: schimbarea de guvern și nuanțe în relația cu Ucraina Schimbarea de direcție vine după victoria din aprilie a partidului Tisza, condus de Péter Magyar, care a pus capăt celor 16 ani de dominație ai lui Viktor Orbán și Fidesz. Magyar conduce un guvern de centru-dreapta, cu majoritate de două treimi în Parlament, iar Ruszin-Szendi – fost șef al Statului Major – a fost numit ministru al Apărării și a depus jurământul la 12 mai 2026. Pe linia apropierii de pozițiile UE, administrația Magyar a început să repare relațiile cu Ucraina și a anulat, la 19 iunie, restricțiile impuse timp de nouă luni mai multor publicații ucrainene de fosta administrație. În același timp, Budapesta rămâne prudentă privind aderarea Ucrainei la UE: la summitul din 18 iunie, premierul a cerut eliminarea din declarația finală a formulării care cerea deschiderea „cât mai curând posibil” a următoarelor etape de negociere, argumentând că Ucraina trebuie să îndeplinească integral criteriile, fără „scurtături”. [...]
Ciprian Ciucu contestă credibilitatea unui sondaj IRES comandat de PSD, care plasează AUR pe primul loc la parlamentare , susținând că aceeași „casă” de sondare l-a evaluat greșit înaintea alegerilor locale, potrivit news . Mesajul are miză politică directă: pune sub semnul întrebării un instrument folosit frecvent pentru a seta agenda și a influența percepțiile înainte de alegeri. Într-o intervenție la B1 TV, miercuri seară, primarul Sectorului 6 a spus că a fost cotat „pe locul 3” cu „două-trei zile înainte de alegeri”, dar a câștigat „pe locul unu, la 12 puncte procentuale”. Pe acest fond, Ciucu a calificat rezultatele actuale drept o „nouă intoxicare”. „Uitaţi-vă, casa aceasta a PSD. Pe mine mă dădeau pe locul 3 cu două-trei zile înainte de alegeri şi am ieşit pe locul unu, la 12 puncte procentuale, aceeaşi casă. Hai să fim serioşi! Hai să fim serioşi! Deci nu, e o nouă intoxicare, despre asta este vorba.” Ce arată sondajul invocat de Ciucu Sondajul IRES menționat în material este realizat „la comanda PSD” și estimează că, dacă duminica viitoare ar avea loc alegeri parlamentare, AUR ar obține 40% dintre voturile exprimate. În clasament ar urma: PSD: 21% PNL: 17% USR: 10% UDMR: 3% (sub pragul electoral, potrivit sondajului) Partidul SENS: 2% SOS România: 2% POT: 1% De ce contează disputa pe sondaje Reacția lui Ciucu indică o contestare frontală a credibilității cercetării, pe fondul faptului că sondajul este prezentat ca fiind comandat de PSD. În lipsa altor date în material despre metodologie sau eșantion, acuzația rămâne la nivel de poziționare politică, dar are potențialul de a alimenta tensiunile din pre-campanie și de a relativiza rezultatele prezentate public. [...]
Președintele Nicușor Dan spune că România nu își schimbă planurile de apărare sub presiune și transmite că țara „nu se lasă intimidată” de amenințările Rusiei, în contextul discuțiilor despre producția de drone împreună cu Ucraina, potrivit news . Declarația a fost făcută la Kiev, în cadrul unei conferințe de presă comune cu liderii prezenți la Summitul Ucraina – Europa de Sud-Est , unde Nicușor Dan a fost întrebat cum răspunde România amenințărilor transmise de Rusia „prin diverse canale” și prin intermediari, pe fondul planurilor de cooperare cu Ucraina în domeniul dronelor. „România e o țară suverană și nu se lasă intimidată. Ăsta este răspunsul scurt.” De ce contează: mesaj de continuitate pentru cooperarea militară În același context, președintele a reiterat că Rusia este „agresorul” în regiune și a încadrat cooperarea României în alianțe defensive, menționând explicit NATO și „ Coaliția de Voință ”, ca formate recente de coordonare cu partenerii. Pe componenta operațională, Nicușor Dan a argumentat că Ucraina și-a dezvoltat, în urma războiului, o capacitate militară și tehnologică „deosebită”, iar România vrea să folosească parteneriatul și încrederea reciprocă pentru a-și dezvolta propriile capacități de apărare pentru armată. Ce urmează Materialul nu oferă detalii despre calendar, volum sau forma concretă a proiectului de producție de drone. Din declarațiile citate reiese însă că autoritățile române tratează cooperarea cu Ucraina ca parte a consolidării capacităților de apărare și nu ca pe un demers care să fie revizuit în urma presiunilor venite dinspre Rusia. [...]
Menținerea controlului judiciar pentru primarul general Ciprian Ciucu ridică miza politică și administrativă la PMB , în condițiile în care edilul spune că nu poate comenta dosarul cât timp are interdicție, dar respinge acuzațiile și invocă prezumția de nevinovăție, potrivit Mediafax . Ciucu a declarat miercuri, după ce s-a prezentat pentru a semna în cadrul măsurii controlului judiciar, că nu va face comentarii despre dosar până în momentul în care ar putea fi trimis în judecată. El a spus că procurorii „își fac treaba” și că, dacă va fi trimis în judecată, atunci va putea discuta despre acest caz. „Detalii despre acest dosar voi da atunci când voi putea, dacă voi fi trimis în judecată. Acum procurorii își fac treaba, trebuie să dovedească faptul că sunt vinovat. (...) Până atunci, am interdicție să discut pe acest dosar.” Edilul a afirmat că este nevinovat și a respins acuzațiile formulate de procurori, precizând că nu a luat „niciun fel de șpagă” sau mită. „Sunt nevinovat. În primul rând, am această prezumție de nevinovăție. Ceea ce pot să vă zic este că nu am luat niciun fel de șpagă, niciun fel de mită, ca să fiu foarte, foarte clar.” Ce a decis instanța și ce înseamnă procedural Tribunalul București a menținut măsura controlului judiciar dispusă de DNA, respingând contestația formulată de primarul general, conform informațiilor din articol. Ciucu a mai susținut că, în opinia sa, „nu este foarte în regulă” ceea ce i se întâmplă, dar a precizat că nu poate oferi detalii în acest moment. „Ceea ce pot să vă zic este că nu este foarte în regulă ce se întâmplă astăzi în România. Nu voi elabora mai mult în acest moment, dar în momentul în care voi putea face asta, o voi face.” Care sunt acuzațiile DNA, pe scurt Potrivit materialului, Ciucu este cercetat într-un dosar în care procurorii anticorupție îl acuză că ar fi primit foloase necuvenite constând în servicii de publicitate și consultanță electorală, în schimbul eliberării unor acte administrative pentru un proiect imobiliar. Edilul respinge acuzațiile. În acest stadiu, din informațiile disponibile, nu sunt prezentate detalii suplimentare despre calendarul dosarului sau despre pașii următori ai anchetei, dincolo de menținerea controlului judiciar și poziția publică a primarului. [...]
PSD condiționează votul pe Legea salarizării, jalon PNRR, invocând un impact bugetar suplimentar de 8 miliarde de lei , ceea ce poate complica adoptarea rapidă a proiectului și, implicit, deblocarea banilor europeni, potrivit Mediafax . Liderul senatorilor PSD, Daniel Zamfir , a spus într-un interviu acordat RFI că social-democrații vor analiza proiectele de lege care reprezintă jaloane în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), însă „forma actuală” a Legii salarizării „nu poate fi votată”. Decizia finală, susține el, va fi luată după ce partidul va vedea varianta oficială a proiectelor. „Categoric că vom vota aceste proiecte de legi care reprezintă jaloane în PNRR, după ce vom vedea care sunt prevederile acestor proiecte de legi, pentru că astăzi când vorbim, noi nu știm cum vor arăta proiectele de legi, pentru că nu am primit forma finală.” Miza: costul bugetar și riscul de blocaj pe un jalon PNRR Zamfir argumentează că proiectul, în forma discutată public, ar fi fost negociat „prost” și ar genera „mai mari nedreptăți” decât ar corecta. În acest context, PSD își justifică refuzul de a susține legea prin impactul financiar. „Ori dacă tu ai negociat atât de prost o lege a salarizării care să creeze mai mari nedreptăți decât să repare acele nedreptăți, o lege a salarizării în acest fel, care să arunce în aer societatea românească, noi nu avem cum să votăm.” Tot el afirmă că legea propusă ar însemna „o cheltuială în plus pentru statul român de 8 miliarde de lei”, echivalentul a „1,6 miliarde de euro”, sumă pe care o pune în contradicție cu ideea de reformă. Disputa politică: cine a scris, de fapt, proiectul Întrebat despre acuzațiile PNL că proiectul Legii salarizării ar fi fost realizat de PSD în perioada în care partidul conducea Ministerul Muncii, Zamfir susține că forma inițială a fost modificată ulterior de Dragoș Pîslaru și prezentată „într-un alt fel”, pe fondul argumentului că nu ar exista suficienți bani pentru o lege „echitabilă”. Ce urmează Poziția PSD rămâne, cel puțin formal, condiționată de accesul la „forma finală” a proiectului. În același timp, în material se arată că legea salarizării este un jalon PNRR și că, dacă nu este adoptată de Parlament, România ar risca să piardă „peste 700 de milioane de euro” din PNRR. [...]
Partidul lui Emmanuel Macron a deschis un proces împotriva lui Marine Le Pen , acuzând-o că folosește în campania prezidențială un slogan care ar exploata numele și identitatea politică a formațiunii Renaissance , potrivit Mediafax , care citează Politico. Miza este una de „brand” politic: cine are dreptul să capitalizeze electoral pe termenul „Renaștere/Renaissance” înaintea alegerilor din 2027. Ce reclamă partidul lui Macron Formațiunea Renaissance susține că sloganul folosit de Le Pen — „Pentru Franța, Renașterea” — ar echivala cu o „însușire neautorizată a identității sale politice și a mărcilor comerciale”. Într-un comunicat, partidul argumentează că identitatea „renascentistă”, folosită în Franța și Europa din 2019, nu poate fi preluată „cu unicul scop de a crea confuzie în rândul alegătorilor”. Contextul politic: start timpuriu pentru 2027 Le Pen și-a lansat oficial candidatura prezidențială săptămâna trecută, după ce o instanță a achitat-o să candideze, deși a fost găsită vinovată de delapidarea de fonduri din Parlamentul European — acuzație pe care o neagă și pe care a contestat-o la cea mai înaltă instanță a Franței. În paralel, Renaissance intră într-o etapă de repoziționare: actualul lider al partidului este fostul prim-ministru Gabriel Attal, care și-a anunțat și el candidatura la prezidențialele de anul viitor. Poziția lui Le Pen Întrebată despre asemănarea dintre nume, Le Pen a negat orice legătură și a spus că sloganul a fost ales pentru că sensul campaniei sale este „de a lucra pentru renașterea” instituțiilor franceze. Calendar electoral și limitarea lui Macron Primul tur al alegerilor prezidențiale din Franța este programat pe 18 aprilie 2027, iar al doilea tur pe 2 mai 2027. Al doilea mandat al lui Emmanuel Macron se încheie oficial pe 13 mai 2027, iar acesta nu mai poate candida pentru un al treilea mandat consecutiv. [...]
