Știri
Știri din categoria Politică
Kelemen Hunor spune că UDMR își păstrează „misiunea neschimbată” indiferent de schimbarea puterii la Budapesta, după victoria partidului Tisza condus de Péter Magyar în alegerile parlamentare din Ungaria, potrivit Libertatea. Liderul UDMR afirmă că l-a felicitat pe câștigător și că a fost invitat la Budapesta pentru discuții despre viitorul formațiunii.
Kelemen Hunor a transmis că a vorbit telefonic cu Péter Magyar în seara zilei de luni, 13 aprilie, iar acesta i-a cerut o întâlnire „săptămâna viitoare”, la Budapesta.
„L-am felicitat pe Péter Magyar, care, în cadrul conversației telefonice pe care am avut-o în această seară, m-a rugat să ne întâlnim personal la Budapesta săptămâna viitoare”, a scris Kelemen Hunor pe Facebook.
În reacția sa, liderul UDMR a vorbit despre „dezamăgire și incertitudine” în rândul unei părți a comunității maghiare din Transilvania, după rezultatul alegerilor din Ungaria. El a spus că decizia majorității trebuie acceptată și respectată și a cerut păstrarea unității.
Totodată, Kelemen Hunor a insistat că, indiferent cine guvernează la Budapesta sau la București, UDMR își menține obiectivul de a apăra drepturile comunității maghiare și de a construi viitorul acesteia „în țara natală”.
Kelemen Hunor i-a mulțumit și lui Viktor Orbán pentru politicile din ultimii 16 ani, menționând, între altele, procedura simplificată de obținere a cetățeniei și sprijinul instituțional pentru comunitățile maghiare din afara granițelor.
Articolul amintește că, în februarie, președintele UDMR anunțase că îl susține pe Viktor Orbán și afirma că peste 90% dintre maghiarii din România ar urma să voteze cu acesta la alegerile parlamentare din Ungaria. Pe 12 aprilie, partidul Tisza, condus de Péter Magyar, a câștigat alegerile legislative, iar rezultatul a pus capăt celor 16 ani de guvernare ai lui Orbán.
Kelemen Hunor conduce UDMR din 2011, adică de 15 ani, conform aceleiași surse.
Recomandate
Guvernul Luca Niculescu intră în faza de învestire, iar „matematica” din Parlament indică o majoritate confortabilă , cu un prag de 233 de voturi și un potențial de 279 dacă toate grupurile care și-au anunțat sprijinul își mențin poziția, potrivit HotNews . Miza imediată este stabilitatea politică necesară pentru evitarea costurilor bugetare invocate în contextul prelungirii interimatului. Parlamentul urmează să stabilească un calendar pentru votul de învestitură: miniștrii vor fi audiați pe rând în comisiile de specialitate, apoi urmează votul final în ședință comună a Camerei Deputaților și Senatului. Conform unor surse politice citate în articol, audierile ar urma să aibă loc luni, iar votul final marți. Pragul de învestire și majoritatea „pe hârtie” Pentru a fi învestit, cabinetul are nevoie de 233 de voturi. Publicația notează că PSD, PNL, UDMR, grupul minorităților naționale și grupul „Uniți pentru România” și-au arătat sprijinul, ceea ce ar duce, dacă se confirmă în plen, la 279 de voturi. În același timp, rămâne relevant riscul de disciplină de vot și eventuale condiționări politice, în condițiile în care unele formațiuni au anunțat sprijinul, dar și delimitări publice. Calendarul: termenul legal și pașii procedurali Decretul de desemnare a lui Luca Niculescu a fost publicat pe 6 octombrie în Monitorul Oficial, moment din care a început să curgă termenul de 10 zile pentru depunerea listei miniștrilor și a programului de guvernare. Procedural, urmează: stabilirea calendarului de către Parlament; audierile miniștrilor în comisiile de specialitate; votul de învestitură în plen reunit. Componența cabinetului: PSD domină portofoliile, tehnocrații completează Sorin Grindeanu a anunțat lista miniștrilor PSD din viitorul guvern; PSD ar urma să dețină 11 din cele 17 portofolii. În paralel, potrivit surselor politice citate, în executiv ar urma să intre și șase tehnocrați. Pentru portofoliul Energiei, HotNews notează că „pentru moment” nu a fost stabilit titularul, iar ministerul ar urma să fie condus de un independent. Poziționări politice: sprijin, dar și linii roșii Decizia PSD de a intra la guvernare este motivată public de Sorin Grindeanu prin riscuri economice și bugetare asociate prelungirii crizei politice și menținerii unui guvern interimar. „Menținerea guvernului demis și interimar Bolojan ar avea o notă de plată care ar îngenunchea și ultima parte funcțională din economie. Am vorbit de un impact suplimentar la buget de cel puțin 60 de miliarde de lei, adică aproximativ 3% din PIB și nu doar atât.” PNL a decis, la nivelul grupurilor parlamentare, să voteze guvernul, dar să treacă în opoziție, cu mențiunea că o decizie finală ar urma să fie luată de Biroul Politic Național. În interiorul PNL, europarlamentarul Siegfried Mureșan a avut o reacție critică față de unele propuneri PSD și a spus că partidul va fi în „totală opoziție” față de social-democrați. USR, prin președintele Dominic Fritz , a anunțat că va propune ca parlamentarii formațiunii să voteze împotriva guvernului, potrivit unei postări pe Facebook. UDMR a transmis că va vota guvernul și programul de guvernare propuse de Luca Niculescu. AUR a respins susținerea și a cerut alegeri anticipate și suspendarea președintelui Nicușor Dan, iar grupul minorităților naționale și-a anunțat susținerea. Victor Ponta a declarat că voturile grupului „Uniți pentru România” vor fi acordate, iar grupul PACE a indicat sprijin „cu anumite condiții”, în timp ce SOS România a anunțat opoziția. Ce urmează Următorul test este dublu: audierile miniștrilor, unde pot apărea vulnerabilități politice, și votul din plenul reunit, unde se va vedea dacă majoritatea anunțată „pe hârtie” se transformă în voturi efective pentru învestirea Guvernului Luca Niculescu. [...]
Documente scurse arată că marile companii tech au finanțat cu zeci de milioane proiectul „balului” lui Trump, pe fondul suspiciunilor de influență politică , potrivit Gizmodo , care citează o investigație The Washington Post despre donații direcționate către o entitate asociată președintelui SUA. Conform documentelor prezentate de The Washington Post, patru donatori au contribuit cu câte 25 de milioane de dolari (aprox. 115 milioane lei) fiecare: Apple, Nvidia, Adelson Family Foundation și Charlie Ergen (fondator Dish Network și EchoStar). Lista include și alte contribuții semnificative din tehnologie, criptomonede și apărare, unele dintre ele cerute să rămână anonime. Cine a dat bani și cât The Washington Post indică, între altele, următoarele sume: Microsoft: 10 milioane dolari (aprox. 46 milioane lei) Meta: 5 milioane dolari (aprox. 23 milioane lei) Amazon: 5 milioane dolari (aprox. 23 milioane lei) Cisco: 5 milioane dolari (aprox. 23 milioane lei) Palantir: 10 milioane dolari (aprox. 46 milioane lei) Lockheed Martin: 10 milioane dolari (aprox. 46 milioane lei) Comcast: 7,5 milioane dolari (aprox. 35 milioane lei) T-Mobile: 5 milioane dolari (aprox. 23 milioane lei) Tyler și Cameron Winklevoss: peste 5 milioane dolari în bitcoin (echivalent în dolari, potrivit publicației) Investigația mai menționează donatori care nu erau cunoscuți anterior: 5 milioane dolari (aprox. 23 milioane lei) de la ServiceNow, plus angajamente („commitments”) de 2 milioane dolari (aprox. 9 milioane lei) de la Salesforce și 1 milion dolari (aprox. 4,6 milioane lei) de la CEO-ul Salesforce, Marc Benioff. Prin ce mecanism au fost făcute donațiile și de ce contează politic Donațiile ar fi fost direcționate oficial către un ONG numit Trust for the National Mall . Senatoarea democrată Elizabeth Warren acuză organizația că ar funcționa ca „un vehicul pentru strângere de fonduri politizată, trafic de influență și acces al donatorilor la președintele Trump”, în contextul obiectivului de a construi un ballroom la Casa Albă estimat la 300 de milioane de dolari (aprox. 1,38 miliarde lei). Un caz aparte este Google: ar fi „donat” 22 de milioane de dolari (aprox. 101 milioane lei), bani despre care se afirmă că provin dintr-o înțelegere juridică după ce YouTube l-a blocat pe Trump în urma evenimentelor din 6 ianuarie 2021. Potrivit materialului, compania ar fi acceptat la final de 2025 să plătească 24,5 milioane de dolari (aprox. 113 milioane lei), din care 22 de milioane către Trust for the National Mall. AT&T apare în documente ca având „promis” 5 milioane de dolari, însă compania a declarat pentru The Washington Post că nu știe despre ce listă este vorba și că nu intenționează să contribuie. Donații secrete, contracte publice și costuri mai mari decât s-a spus inițial The Washington Post notează că unele companii au cerut ca donațiile să rămână anonime, inclusiv Nvidia. Un purtător de cuvânt al Nvidia a transmis către Gizmodo că donația a fost făcută către „un trust nepartizan” și că sprijinul companiei pentru SUA este „independent de orice interese de afaceri”. În cazul Salesforce, investigația leagă contextul donațiilor de contracte guvernamentale obținute după venirea lui Trump la putere în ianuarie 2025, inclusiv un contract al armatei americane de până la 5,6 miliarde de dolari (aprox. 25,8 miliarde lei). ServiceNow a spus pentru Gizmodo că a ales ca donația să fie „pe deplin vizibilă”, iar Salesforce nu a răspuns imediat întrebărilor trimise pe e-mail, potrivit articolului. Pe costuri, Trump a avansat în 2025 o estimare de 250 de milioane de dolari (aprox. 1,15 miliarde lei), iar ulterior a vorbit despre strângerea a 400 de milioane de dolari (aprox. 1,84 miliarde lei). Documente scurse indică însă un cost total mai aproape de 600 de milioane de dolari (aprox. 2,76 miliarde lei), iar „mai mult de jumătate” ar urma să vină de la contribuabili, potrivit The Washington Post. Ce lipsește din listă și ce rămâne de urmărit Materialul remarcă absența unor nume precum SpaceX, OpenAI sau Anthropic din lista donatorilor menționați. În paralel, este amintit că Elon Musk ar fi cheltuit cel puțin 366 de milioane de dolari (aprox. 1,68 miliarde lei) pentru alegerile de la mijloc de mandat, pentru a sprijini republicanii. În lipsa unor clarificări oficiale complete despre criteriile de selecție a donatorilor, condițiile donațiilor și eventualele beneficii de acces, miza politică rămâne potențialul conflict între finanțarea „privată” a unui proiect asociat președintelui și relația companiilor cu statul american, inclusiv prin contracte publice și decizii de reglementare. [...]
Guvernul propus de Luca Niculescu introduce două portofolii noi, cu impact direct asupra implementării politicilor de digitalizare și educație , într-o formulă de 19 membri care urmează să meargă la votul de învestitură în Parlament , potrivit Economedia . Executivul combină miniștri PSD cu mai mulți independenți, iar premierul desemnat ar fi acceptat toate nominalizările înaintate de PSD. Miza practică a listei este arhitectura de guvernare: apar două funcții de miniștri delegați, una pentru digitalizare și inteligență artificială și alta dedicată exclusiv învățământului preuniversitar. Două posturi noi: digitalizare/IA și preuniversitar Înființarea celor două poziții de miniștri delegați separă, cel puțin la nivel de structură, două domenii care au generat presiune administrativă în ultimii ani: Ministru delegat pentru Digitalizare și Inteligență Artificială : Bogdan Costinel Dumitru (independent) Ministru delegat pentru Învățământ Preuniversitar : Gabriel Sorin Ionescu (PSD) Componența Guvernului Niculescu (19 membri) Lista oficială publicată de Economedia include următoarele nume: Prim-ministru – Luca Niculescu (independent) Viceprim-ministru, ministrul Afacerilor Interne – Marian Neacșu (PSD) Ministrul Transporturilor și Infrastructurii – Ștefan-Ovidiu Popa (PSD) Ministrul Finanțelor – Alexandru Nazare (independent) Ministrul Afacerilor Externe – Sebastian-Dănuț Neculăescu (independent) Ministrul Justiției – Radu Marinescu (PSD) Ministrul Apărării Naționale – Ștefan-Radu Oprea (PSD) Ministrul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului – Daniel-Cătălin Zamfir (PSD) Ministrul delegat pentru Digitalizare și Inteligență Artificială – Costinel-Bogdan Dumitru (independent) Ministrul Energiei – Dumitru Chisăliță (independent) Ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale – Florin-Ionuț Barbu (PSD) Ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor – Natalia-Elena Intotero (PSD) Ministrul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației – Marcel-Alexandru Stoica (PSD) Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene – Alexandru-Mihai Ghigiu (PSD) Ministrul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale – Petre Florin Manole (PSD) Ministrul Sănătății – Alexandru-Florin Rogobete (PSD) Ministrul Educației și Cercetării – Valentin-Sorin Costreie (independent) Ministrul delegat pentru Învățământ Preuniversitar – Sorin-Gabriel Ionescu (PSD) Ministrul Culturii – Ioana-Ruxandra Victoria Ciocan (independent) Ce urmează Premierul desemnat urmează să se prezinte în fața Parlamentului pentru votul de învestitură. În paralel, Economedia indică și existența unui program de guvernare asumat de Luca Niculescu , care include ținte precum deficit de 5,2% pentru 2027 și eliminarea IMCA de la 1 ianuarie 2027, detaliate într-un material separat. [...]
PNL ia în calcul să voteze învestirea Guvernului Luca Niculescu pentru a debloca rectificarea bugetară și a limita creșterea costurilor de finanțare ale statului , însă fără să reintre la guvernare și fără susținere necondiționată, potrivit Economedia . Ilie Bolojan spune că votul ar fi condiționat de un acord limitat la obiective bugetare și principii de bună guvernare, iar PNL ar rămâne în opoziție după învestitură. Decizia finală ar urma să fie luată la sfârșitul acestei săptămâni. Bolojan afirmă că, deocamdată, grupurile parlamentare liberale au recomandat acordarea votului de învestitură în baza unui acord pe care acesta l-ar putea semna cu premierul desemnat. Miza: rectificarea bugetară și presiunea pe finanțarea statului Bolojan leagă explicit necesitatea unui guvern cu puteri depline de riscuri bugetare și operaționale în servicii publice. El avertizează că, după cinci luni de criză politică și un guvern fără puteri depline, situația „se complică zi de zi”, iar lipsa unei rectificări bugetare rapide poate afecta funcționarea unor domenii esențiale, în special sănătatea. Potrivit liderului PNL, unele unități de primiri urgențe au ajuns în vară fără bani de funcționare din cauza sumelor nealocate, iar relocările interne din bugetul Ministerului Sănătății au ajuns „la limită”. În același timp, Bolojan avertizează asupra deteriorării condițiilor de finanțare ale statului dacă blocajul politic continuă: „Ne vom împrumuta tot mai greu, cu dobânzi tot mai mari.” El mai susține că, fără un guvern funcțional, riscul de țară ar rămâne ridicat și ar putea fi anulate rezultatele eforturilor din ultimele luni. Acord „punctual”, pe termen limitat, cu opțiunea moțiunii de cenzură Bolojan spune că un eventual acord ar delimita strict sprijinul PNL: obiective bugetare, transparență, bună guvernare și democrație parlamentară. Acordul ar fi valabil până în primăvara anului 2027. În plus, liderul liberalilor afirmă că PNL își rezervă posibilitatea de a vota o moțiune de cenzură dacă prevederile acordului sunt încălcate, subliniind că nu ar fi vorba despre „o susținere necondiționată”. PNL rămâne în opoziție și își asumă un risc politic Bolojan insistă că votul pentru învestitură nu ar însemna refacerea coaliției și nici asumarea politică a cabinetului propus de Luca Niculescu. Responsabilitatea pentru echipă și pentru formarea unei majorități de învestire ar reveni, în viziunea sa, premierului desemnat. În același timp, el recunoaște costurile politice ale unei astfel de decizii pentru PNL, inclusiv riscul ca partidul să fie asociat cu eventuale greșeli ale guvernului, deși ar rămâne în opoziție. „Nu votăm pentru a-i salva politic pe cei care au provocat criza. Am putea vota pentru ca România să poată ieși din ea”, a transmis Ilie Bolojan. [...]
România își menține sprijinul pentru Ucraina , în pofida incidentelor din Marea Neagră, pe care președintele Nicușor Dan le descrie drept o încercare a Rusiei de a destabiliza statele de pe flancul estic al NATO și de a reduce susținerea publică pentru Kiev, potrivit HotNews . După întâlnirea trilaterală de la Bruxelles cu premierul Bulgariei, Rumen Radev, și secretarul general al NATO, Mark Rutte, șeful statului a spus că subiectul atacurilor asupra navelor din Marea Neagră va fi discutat într-o sesiune specială a Consiliului Nord-Atlantic. În acest context, Nicușor Dan a comparat situația actuală cu episoadele de anul trecut de la frontiera pe Dunăre cu Ucraina, când au fost necesare „echipamente pentru un nou tip de provocare”, iar aliații au trimis resurse care au contribuit la stabilizarea situației. Acum, a indicat el, provocarea se mută „pe partea estică, de la Marea Neagră”. Miza: securitatea pe flancul estic și continuitatea sprijinului pentru Kiev Președintele a afirmat că incidentele nu vor schimba atitudinea României față de Ucraina, în ciuda „încercărilor” de destabilizare pe care le atribuie Rusiei, inclusiv în Bulgaria și în alte țări de pe flancul estic. Argumentul invocat este dublu: respectarea dreptului internațional și securitatea României. Ce a spus despre o reacție a statului român și articolul 4 NATO Întrebat la sosirea la Bruxelles dacă este vorba despre un atac „direct și deliberat” la adresa României și dacă Bucureștiul va invoca articolul 4 al NATO (mecanism de consultare între aliați când un stat consideră că îi este amenințată securitatea), Nicușor Dan a răspuns că este nevoie de toate datele pentru a stabili exact ce s-a întâmplat, dar că „o să existe o reacție” a statului român. Situația operativă: căutări pentru opt membri ai echipajului Potrivit informațiilor prezentate, echipele de salvare caută opt membri ai echipajului dispăruți de pe una dintre cele două nave-cisternă pentru produse chimice care au luat foc în timpul nopții în apele teritoriale românești. Una dintre nave, „ Wine Trader ”, sub pavilion San Marino, se afla la 14 mile marine de Sulina (aproximativ 22 km) și a cerut ajutor joi dimineață autorităților române după un incendiu la bord. Autoritatea Navală Română a anunțat că la bord erau 12 persoane, dintre care opt sunt dispărute. [...]
Refuzul public al lui Daniel Zamfir de a vota „în orb” Guvernul Niculescu ridică un risc de disciplină internă în PSD chiar înaintea votului de învestire , într-un moment în care partidul este indicat ca intrând la guvernare, potrivit Mediafax . Liderul senatorilor PSD a scris în direct, la România TV, pe o coală de hârtie că nu va vota guvernul condus de Luca Niculescu în Parlament, în ipoteza unor presiuni asupra social-democraților. Zamfir a notat pe foaie mesajul „Zamfir, senator PSD, nu va vota guvernul Luca Niculescu” și s-a semnat. Ulterior, el a explicat pentru G4 Media că se referea la un „vot în alb”, dacă liderul PSD Sorin Grindeanu le-ar cere social-democraților să voteze un guvern în ședință. „Am spus că nu voi acorda un vot în orb Guvernului Luca Niculescu”, a declarat Zamfir pentru G4 Media. De ce contează: semnal de tensiune înaintea învestirii Explicația lui Zamfir leagă gestul de o discuție despre ipoteza în care PSD ar fi „amenințat de DNA” să voteze Guvernul Luca Niculescu „în orice condiții”. În același context, el a susținut că „austeritatea nu trebuie să continue”, potrivit relatării. Mesajul public, formulat ca refuz de a vota „în orb”, poate complica efortul de a asigura o majoritate disciplinată la votul de învestire, mai ales dacă în interiorul PSD apar condiționări sau rezerve legate de programul de guvernare. Context: Zamfir, propus ministru al Economiei în același guvern În același timp, Mediafax notează că Daniel Zamfir a devenit propunerea de ministru al Economiei în Guvernul Niculescu. Pe lista de nume menționate mai apar Radu Marinescu la Justiție, Alexandru Rogobete la Sănătate și Florin Manole la Muncă, alături de „tehnocrați agreați de Nicușor Dan”. Ce urmează în Parlament Potrivit informațiilor din articol, premierul desemnat Luca Niculescu depune joi lista de miniștri și programul de guvernare la Parlament. Miniștrii propuși ar urma să fie audiați luni, iar votul de învestire al Guvernului Niculescu este programat marți. [...]
