Știri
Știri din categoria Politică
UDMR își apără decizia de a-l susține pe Viktor Orbán, în ciuda înfrângerii Fidesz, invocând votul masiv al maghiarilor din afara Ungariei, potrivit HotNews. Kelemen Hunor spune că alegerile din Ungaria s-au desfășurat „corect”, că decizia electoratului este „clară” și că l-a felicitat pe Peter Magyar după victoria obținută în fața premierului pe care UDMR îl susținuse în campanie.
Într-un interviu acordat publicației Maszol, liderul UDMR a respins ideea că formațiunea ar trebui să-și reproșeze sprijinul pentru Orbán: „Nu avem niciun motiv să ne punem cenușă în cap”. El a argumentat că „politica națională” implementată de Fidesz în ultimul „deceniu și jumătate” a avut un conținut simbolic important și a generat „simpatie și identificare” în rândul „vastei majorități a maghiarilor din Transilvania”.
Kelemen Hunor a adăugat că ar fi problematic pentru UDMR dacă s-ar ajunge la concluzia că reprezintă „altceva decât marea majoritate a maghiarilor din Transilvania” și a insistat că decizia a fost „logică și de înțeles”.
Datele oficiale parțiale indică faptul că 87,08% din voturile prin corespondență valide și numărate – exprimate de etnicii maghiari din afara țării, „în mare parte din România” – au mers către Fidesz, partidul lui Viktor Orbán, notează HotNews.
Kelemen Hunor a spus că nu a vorbit la telefon cu Peter Magyar după alegeri, dar l-a felicitat, invocând regula competiției politice:
„În politică, sport și competiție, până la urmă există un câștigător care trebuie felicitat.”
În același timp, el a precizat că între UDMR și partidul câștigător, Tisza, nu există deocamdată „o relație instituțională”, deși reprezentanții se întâlnesc, de regulă, în cadrul Partidului Popular European. Potrivit lui, felul în care se va dezvolta relația dintre etnicii maghiari din afara granițelor și noul guvern de la Budapesta va depinde de politica noului cabinet, iar comunitățile trebuie să aștepte să vadă ce direcție va fi stabilită.
În contrast cu poziția lui Kelemen Hunor, vicepremierul și senatorul UDMR Tanczos Barna a spus că rezultatul alegerilor anunță intrarea „într-o nouă eră” și a admis o eroare de evaluare:
„Am greșit. Nu sunt singurul în această situație, dar nu am simțit, nu am văzut acea forță uriașă care a dus la victoria zdrobitoare a partidului TISZA în Ungaria.”
Recomandate
Apelul la arestări „în bloc” ridică miza confruntării politice din Ungaria după alegerile din 2026, pe fondul discuțiilor despre cum ar putea noua majoritate să trateze acuzațiile de corupție din perioada Fidesz, potrivit Libertatea . Péter Márki-Zay , primarul orașului Hódmezővásárhely și fost candidat al opoziției la funcția de prim-ministru în 2022, a declarat într-un interviu pentru publicația ungară Index că Péter Magyar, liderul Partidului Tisza, ar trebui să ia măsuri drastice împotriva familiei premierului Viktor Orbán, în numele tragerii la răspundere pentru corupția asociată guvernărilor anterioare. „Îi propun lui Péter Magyar să aresteze imediat familia Orbán” Contextul politic: Tisza revendică o majoritate de două treimi Declarațiile vin după ce Péter Magyar a revendicat o „victorie istorică” în alegerile legislative din Ungaria din 2026. Conform rezultatelor oficiale citate, după numărarea a 98,9% din voturi, Tisza a obținut peste 53% din voturi și 138 de mandate, suficient pentru o majoritate de două treimi în parlament . Fidesz ar fi obținut 38,26%, Mi Hazánk – 5,85%, iar DK – 1,16%. Márki-Zay a susținut că dominația guvernului asupra mass-media a împins opoziția spre rețelele de socializare, strategie pe care o leagă de slăbirea capacității Fidesz de a reacționa. Tot el a criticat toleranța publică față de corupție, afirmând că „furtul nu i-a deranjat pe oameni până când au simțit că le este și lor de folos”. „Recuperarea banilor furați” ca argument economic Pe lângă arestarea familiei Orbán, Márki-Zay a cerut investigarea întreprinderilor apropiate acesteia, cu scopul de a elimina „corupția sistemică”. În argumentația sa, recuperarea fondurilor deturnate ar putea avea efecte economice, inclusiv prin stimularea ocupării. „Dacă acei bani nu ar fi fost furați, de două ori mai mulți oameni ar fi primit un loc de muncă” Politicianul a mai cerut organizarea de alegeri anticipate, susținând că democrația poate fi restabilită doar dacă persoanele vinovate de infracțiuni vor fi închise. În materialul citat nu sunt prezentate reacții ale lui Péter Magyar sau ale taberei Fidesz la aceste afirmații. [...]
Péter Magyar pune aderarea Ungariei la Parchetul European în centrul schimbării de putere , ca primă măsură anunțată după victoria electorală, într-un semnal cu potențial direct asupra relației cu UE și a deblocării fondurilor europene înghețate, potrivit G4Media . În discursul de victorie de la Budapesta, Magyar a cerut demisia imediată a președintelui Ungariei și a tuturor liderilor de stat numiți de Viktor Orbán. El a promis „revenirea Ungariei în Europa” și a indicat ca obiectiv de politică externă convingerea UE să deblocheze miliardele de euro din fondurile înghețate, informație atribuită de G4Media agenției MEDIAFAX. Cu aproape 99% din voturi numărate, partidul Tisza ar urma să obțină 138 de mandate în parlamentul de 199 de membri, iar Fidesz ar rămâne cu 55 de mandate, notează Euronews, citată în articol. Miza: anticorupție și relația cu UE Printre primele promisiuni, Magyar a anunțat aderarea Ungariei la Parchetul European (EPPO) , instituția UE care investighează infracțiuni financiare transfrontaliere. În aceeași intervenție, el a vorbit despre restabilirea „sistemului de frâne și contraponderi” și despre garantarea funcționării democratice a statului. Presiune pe instituțiile-cheie ale statului Magyar a cerut demisia imediată a președintelui Tamás Sulyok, după ce acesta l-a invitat să formeze guvernul, și a extins solicitarea către conducerea mai multor instituții, între care Curtea Supremă, Curtea Constituțională, Curtea de Conturi, Oficiul Justiției, Oficiul Concurenței și Autoritatea pentru Media. „Îndemn toate marionetele care au fost la putere în ultimii 16 ani să facă același lucru. Plecați, plecați. Nu așteptați până când îi vom trimite noi” Totodată, el i-a cerut lui Viktor Orbán să se abțină de la măsuri care ar putea limita competențele viitorului guvern în perioada de tranziție. Ce urmează, potrivit declarațiilor Magyar a spus că primele sale deplasări externe vor fi la Varșovia și Viena, urmate de Bruxelles, unde intenționează să susțină deblocarea fondurilor UE. În discurs, el a afirmat că „locul” Ungariei este în Europa și că țara va fi „un aliat puternic” care va reprezenta interesele maghiare. [...]
Victoria partidului TISZA în Ungaria deschide o schimbare politică majoră, cu potențiale efecte asupra relației Budapestei cu UE , iar vicepremierul României, Tánczos Barna , spune că nu se aștepta la „o asemenea victorie dominantă”, potrivit Mediafax . Barna a scris luni dimineață, pe Facebook, că a fost la Budapesta în noaptea alegerilor de duminică și că a fost surprins de amploarea manifestațiilor din stradă, pe care le descrie drept „atmosferă revoluționară, de schimbare a sistemului”. „Ceea ce am văzut aseară la Budapesta este adevărata atmosferă revoluționară, de schimbare a sistemului. Nu e niciun secret, nu mă așteptam la asta. Nu am simțit și nu am văzut puterea enormă care a dus la victoria dominantă a TISZA în Ungaria.” Mesaj către noua putere și semnal despre direcția față de UE În mesajul său, vicepremierul a transmis felicitări partidului TISZA și lui Péter Magyar , pe care îl numește „viitorul prim-ministru al Ungariei”. Barna susține că Ungaria intră „într-o nouă eră”, „opusă celei anterioare aproape în toate privințele”, inclusiv în ceea ce privește „modul în care sunt construite relațiile cu Uniunea Europeană”. „Felicitări Partidului TISZA și lui Péter Magyar. Am intrat într-o nouă eră, opusă celei anterioare aproape în toate privințele, de la oameni până la modul în care sunt construite relațiile cu Uniunea Europeană.” Fidesz, în opoziție, dar cu posibilitatea revenirii Tánczos Barna a comentat și situația Fidesz, partidul condus de Viktor Orbán, afirmând că revenirea la guvernare nu este exclusă, invocând precedente din trecut. „FIDESZ este din nou în opoziție. S-a mai întâmplat și în trecut, iar eșecul a fost urmat de o revenire. Rămâne de văzut dacă acest lucru se va repeta.” Majoritate posibilă și „responsabilitate uriașă” Vicepremierul atrage atenția asupra dimensiunii victoriei TISZA și a consecințelor instituționale: potrivit mesajului citat de Mediafax, candidații TISZA ar fi obținut „un succes de 87% în circumscripțiile uninominale”, iar „o majoritate de două treimi este posibilă”, ceea ce ar veni „cu o responsabilitate uriașă” pentru noul guvern. În același mesaj, Barna notează și date despre opțiunile electoratului: „3,1 milioane de maghiari” ar fi decis schimbarea direcției, în timp ce „3,5 milioane” ar fi continuat cu guvernul anterior, concluzionând că „asta înseamnă democrație”. [...]
Vicepremierul Tánczos Barna spune că relația României cu noul guvern de la Budapesta va trebui recalibrată , în condițiile în care schimbarea politică din Ungaria deschide o etapă nouă în cooperarea cu comunitățile maghiare din afara granițelor, potrivit Agerpres . Declarația vine după alegerile parlamentare din Ungaria, câștigate de Peter Magyar și partidul TISZA, pe care vicepremierul l-a felicitat într-o postare pe Facebook. Tánczos Barna descrie rezultatul ca pe „încheierea unei ere” și intrarea într-o „nouă eră”, pe care o consideră opusă celei anterioare „în aproape orice”, inclusiv în abordarea relațiilor cu Uniunea Europeană. În același mesaj, vicepremierul (UDMR) afirmă că FIDESZ revine în opoziție și notează că o astfel de situație „s-a mai întâmplat”, cu reveniri ulterioare la guvernare, chiar dacă după două cicluri electorale. Ce schimbare anticipează Tánczos Barna Punctul central al reacției sale este nevoia de repoziționare în relațiile dintre Budapesta și maghiarii din afara Ungariei, în contextul instalării unui nou executiv: „Regândirea relațiilor maghiare”; „stabilirea cooperării între noul guvern și maghiarii de peste graniță”, pe care o numește „inevitabilă”. Tánczos Barna apreciază că, deși „astăzi aceasta este o ecuație puțin cunoscută”, nu este „de nerezolvat”. Datele invocate despre rezultat și mesajul politic În postare, vicepremierul menționează că „candidații TISZA au obținut 87% succes în circumscripțiile individuale” și că „o victorie de două treimi este o posibilitate”, pe care o leagă de „o responsabilitate uriașă pentru noul guvern”. Totodată, el indică o diferență de opțiuni în electorat: „3,1 milioane de unguri au decis să schimbe direcția, 2,5 milioane ar fi continuat cu guvernul anterior”. Mesajul se încheie cu un apel către cei „dezamăgiți și deziluzionați” să se înveselească, subliniind că „asta e democrația”. [...]
Traian Băsescu leagă înfrângerea lui Viktor Orbán de un semnal politic pro-UE , susținând că votul din Ungaria a contracarat influența pe care o atribuie tandemului Donald Trump–Vladimir Putin în sprijinul premierului ungar, potrivit Mediafax . Într-o postare pe rețelele sociale, fostul președinte afirmă că Trump „va pleca”, în timp ce „America rămâne”, și descrie „votul democratic” drept elementul „mai puternic” decât arsenalul militar, în contextul rezultatului electoral din Ungaria. „Implicat masiv în campania pentru susţinerea lui Viktor Orban, tandemul Donald Trump – Vladimir Putin, a fost bătut măr de poporul maghiar.” Băsescu mai susține că Trump și Putin „urăsc democrația” și „Lumea cu Reguli” și că și-ar dori „să destrame Europa” pentru a o „controla și stăpâni”, concluzionând că rezultatul de duminică ar fi arătat că „nu se poate”. Ce s-a întâmplat în Ungaria și de ce contează politic Mediafax notează că partidul de opoziție Tisza, condus de Péter Magyar , a obținut o „victorie istorică” la alegerile parlamentare din 12 aprilie 2026, punând capăt celor 16 ani de guvernare ai lui Viktor Orbán. Potrivit aceleiași surse, Péter Magyar a obținut 138 de mandate din totalul de 199, peste pragul de două treimi (133) necesar pentru amendarea Constituției, ceea ce deschide perspectiva unor schimbări instituționale majore și a unei repoziționări în relația cu Uniunea Europeană. Reacțiile liderilor: recunoașterea înfrângerii și promisiunea de reforme Viktor Orbán și-a recunoscut înfrângerea la scurt timp după închiderea urnelor, descriind rezultatul ca fiind „dureros, dar fără echivoc”, mai arată Mediafax. La rândul său, Péter Magyar a declarat că rezultatul reprezintă „eliberarea Ungariei” și că ar deschide calea către reforme majore și refacerea relațiilor cu UE. [...]
Péter Magyar vrea să limiteze la două mandate funcția de premier , o schimbare constituțională care ar bloca revenirea lui Viktor Orbán la conducerea guvernului și ar reseta regulile jocului politic în Ungaria, potrivit HotNews , după prima conferință de presă a liderului Tisza de după victoria în alegeri. Magyar a spus că ungurii „nu au votat doar pentru o schimbare de guvern, ci pentru o schimbare de regim” și a cerut o tranziție „rapidă și scurtă” a puterii. El i-a solicitat președintelui Ungariei, Tamás Sulyok, să convoace noul Parlament „cât mai curând posibil” și să îl invite să formeze guvernul, ca lider al celui mai puternic partid. Miza: schimbarea Constituției și efectul direct asupra lui Orbán Liderul opoziției a anunțat că noua majoritate va modifica Constituția pentru a limita mandatul oricărui prim-ministru la două mandate, adică maximum opt ani. Magyar a precizat că regula ar urma să se aplice și retroactiv, ceea ce ar însemna, în practică, că Viktor Orbán – premier timp de 16 ani și patru mandate consecutive – nu ar mai putea reveni în funcție. În același registru, Magyar a promis „restabilirea democrației” și readucerea „mecanismelor de control și echilibru”. Totodată, și-a reiterat apelul ca președintele Tamás Sulyok să demisioneze, pe care l-a numit „o marionetă” a lui Orbán. Reancorare în UE, dar cu rezerve pe Ucraina și finanțare Magyar a prezentat viitorul executiv ca fiind pro-european și a vorbit despre o „reancorare fermă” a Ungariei în Uniunea Europeană, potrivit relatărilor The Guardian și Reuters preluate în material. În același timp, a spus că susține menținerea opțiunii de neparticipare la finanțarea pachetului de sprijin pentru Ucraina în valoare de 90 de miliarde de euro (aprox. 450 miliarde lei) și că nu sprijină o procedură accelerată pentru aderarea Ucrainei la UE. El a argumentat că Ungaria se află într-o „situație financiară foarte dificilă” și a insistat pe reluarea fluxului de fonduri europene, despre care a spus că „ni se cuvin”. În privința aderării Ucrainei, a declarat că „ar fi imposibil ca o țară aflată în război să fie primită în Uniunea Europeană” și a indicat că ar dori un referendum în Ungaria, adăugând că nu vede acest lucru posibil „în următorii zece ani”. România, George Simion și mesajul către comunitatea maghiară Magyar l-a acuzat pe Orbán că „i-a trădat” pe maghiarii din Transilvania, susținând că sprijinul acordat liderului AUR, George Simion, a fost împotriva intereselor comunității maghiare din România. Despre Simion, Magyar a afirmat că „a dansat pe mormintele eroilor de război maghiari” și a susținut că o astfel de persoană „nu poate fi susținută de niciun prim-ministru al Ungariei”. În același timp, a spus că își dorește o relație mai bună cu România și a vorbit despre cooperare economică și culturală, precum și despre sprijin pentru maghiarii din România. Magyar a criticat și UDMR, afirmând că a participat la o campanie de „dezinformare”, și a spus că intenționează să discute direct cu liderul formațiunii, Kelemen Hunor. Rusia, China și energia: „vom încerca să diversificăm” Magyar le-a mulțumit Rusiei și Chinei pentru că au „acceptat” rezultatul votului și a spus că își dorește relații „pragmatice” cu Moscova, în condițiile în care Ungaria rămâne dependentă de importurile de energie din Rusia. El a afirmat că Ungaria „nu își poate schimba geografia” și că va încerca să diversifice, fără a sugera o desprindere completă. Kremlinul, prin purtătorul de cuvânt Dmitri Peskov, a declarat că respectă votul maghiarilor și că așteaptă continuarea angajamentului „extrem de pragmatic” cu noua conducere de la Budapesta. Ce urmează Din declarațiile lui Magyar, următorul pas imediat ar fi convocarea rapidă a noului Parlament și începerea tranziției politice. Modificarea Constituției – inclusiv componenta de aplicare retroactivă a limitării mandatelor – rămâne însă de văzut cum va fi formulată și adoptată, în funcție de procedurile interne și de calendarul parlamentar. [...]
