Știri
Știri din categoria Politică
Ministrul Economiei Irineu Darău cere o ruptură în PNL și spune că „liberalii roșii” nu mai pot rămâne în partid, în condițiile în care Adrian Veștea nu își depune mandatul de premier desemnat, potrivit Mediafax. Declarațiile vin pe fondul tensiunilor interne din PNL legate de susținerea unei formule de guvernare și de relația cu PSD.
Darău a intervenit telefonic la Digi24, unde a fost întrebat direct dacă PNL „se va rupe” după ce Veștea nu și-a depus mandatul. Răspunsul ministrului a fost că, „după tot ce s-a întâmplat în aceste zile”, „liberalii roșii nu mai pot să fie în PNL” și că „PNL trebuie să se rupă”.
În aceeași intervenție, Darău a susținut că partidul ar avea „o problemă” dacă nu își găsește „coloana” pentru a se separa de cei pe care îi descrie ca fiind gata „să bată palma cu PSD-ul”.
„Dacă acum PNL nu are coloana să desparță apele și să renunțe la oamenii care sunt oricând cu arma la picior să bată palma cu PSD-ul, înseamnă că PNL-ul are o problemă.”
Ministrul Economiei a mai spus că, „în cel mai rău caz”, alegerile anticipate ar putea fi o soluție, dacă nu se conturează „nicio formulă” de guvernare.
„În cel mai rău caz și anticipatele sunt o soluție.”
„Dacă tot se împart apele și dacă nu există nici o formulă, mergem la popor.”
Recomandate
PNL susține că Adrian Veștea s-a plasat „în afara partidului” prin continuarea demersului de formare a Guvernului, în pofida deciziilor obligatorii ale conducerii , potrivit Agerpres . Miza imediată este una de disciplină internă cu efect direct asupra negocierilor politice: partidul invocă statutul pentru a delimita oficial poziția sa de acțiunile premierului desemnat. Într-un comunicat, PNL arată că, în ședința Biroului Politic Național (BPN) din 15 iunie, a adoptat „o serie de decizii obligatorii” privind poziția partidului „în actualul context politic”, în baza art. 111 din Statutul PNL. Formațiunea afirmă că desemnarea lui Adrian Veștea pentru formarea unui guvern s-a făcut „fără aprobarea forurilor statutare” și „cu încălcarea Statutului partidului”. Deciziile BPN invocate de PNL și voturile din conducere PNL reamintește că BPN a votat: împotriva participării PNL la un guvern cu PSD (39 pentru, 10 împotrivă, 4 abțineri); împotriva susținerii unui guvern condus de Adrian Veștea (41 pentru, 13 împotrivă, 2 abțineri); pentru solicitarea ca Veștea să își depună mandatul de premier desemnat (39 pentru, 13 împotrivă, 3 abțineri). Pe această bază, liberalii invocă prevederi din statut potrivit cărora deciziile organismelor de conducere sunt obligatorii pentru toți membrii și concluzionează că, „prin continuarea acestui demers împotriva hotărârilor adoptate” de BPN, Adrian Veștea „se situează în afara” PNL. Ce spune Veștea și ce urmează În aceeași zi, după expirarea ultimatumului dat de conducerea PNL, Adrian Veștea a anunțat că nu își va depune mandatul. Ulterior, a declarat că „nu are nicio emoție” și că „nu o să îl dea nimeni afară din partid”, potrivit relatării. Tot marți, Veștea a avut discuții despre formarea viitorului Cabinet cu reprezentanți ai mai multor grupuri parlamentare. Agerpres nu oferă detalii despre rezultatul acestor discuții sau despre pașii procedurali următori, dincolo de pozițiile publice exprimate de PNL și de premierul desemnat. [...]
Eșecul Guvernului Tomac mută presiunea pe Cotroceni și pe negocierile pentru o majoritate potrivit Adevărul , care arată că formula „tehnică” propusă de Eugen Tomac a fost vulnerabilă politic și nu a reușit să strângă sprijinul necesar în Parlament, iar acum miza se mută pe capacitatea noului premier desemnat, Adrian Veștea , de a reconstrui o coaliție funcțională. În analiza citată de publicație, coordonatorul Agenției de Rating Politic, Cristian Andrei, susține că Tomac nu avea „anvergura” necesară pentru a negocia un armistițiu între partide și că, în realitate, pârghiile decisive sunt la președinte. „Eugen Tomac nu era el în poziția să negocieze un armistițiu între partide (...). Aceste calcule și negocieri se fac la Cotroceni, doar președintele are forța asta. (...) președintele nu a uzat de toate instrumentele pentru a susține această formulă «tehnică».” De ce nu a trecut formula „tehnocrată” Una dintre criticile politice majore la adresa cabinetului propus a vizat componența: potrivit textului, unele nominalizări pentru portofoliile ministeriale au fost contestate pe motiv că nu ar fi fost „lipsite de conexiuni politice”. În acest context, adversarii au descris proiectul drept un guvern „paravan” – prezentat ca tehnocrat, dar perceput ca influențat politic. Analistul mai indică o problemă de aritmetică parlamentară: ignorarea interesului UDMR pentru portofolii și pentru o reprezentare care să permită asumarea guvernării. În logica descrisă, sprijinul UDMR este important atât pentru votul de învestitură, cât și pentru susținerea viitoarelor inițiative legislative, într-un Parlament „foarte fragmentat”. „UDMR a spus clar că el votează guverne din care face parte și pentru care își poate asuma ceva. Un guvern tehnic nu este ceva pe placul UDMR (...). UDMR rămâne un actor cheie pentru formarea unei majorități.” De ce a fost abandonată varianta unui al doilea guvern tehnocrat Textul notează că președintele Nicușor Dan pare să fi renunțat la strategia susținută anterior, iar Cristian Andrei estimează că un guvern cu „compoziție politică” ar mobiliza mai ușor taberele din PSD și PNL, în condițiile în care partidele își doresc control direct asupra ministerelor. „Pentru un guvern cu compoziție politică se vor mobiliza mai ușor taberele din PSD sau din PNL (...). Partidele și politicienii își doresc control direct asupra ministerelor. Un guvern tehnic era al tuturor și al nimănui.” În același registru, analiza menționează că evitarea testului votului în Parlament a alimentat speculații despre o strategie de blocare a unui scenariu care, după respingerea a două guverne consecutive, ar fi putut duce la alegeri anticipate – scenariu asociat în text cu un obiectiv susținut de AUR. Potrivit analistului, președintele ar fi folosit „amenințarea” anticipatelor ca instrument de presiune, fără să își dorească efectiv acest deznodământ. Ce urmează: Veștea, între reticența partidelor și disciplina internă din PNL După desemnarea lui Adrian Veștea, reacțiile rămân rezervate: USR se opune refacerii coaliției cu PSD, PSD nu are încă o poziție oficială, UDMR așteaptă deciziile liberalilor, iar o parte din PNL ar prefera rolul de opoziție, potrivit articolului. În paralel, PNL a votat în Biroul Național Politic împotriva formării unui guvern cu PSD (39 împotrivă, 10 pentru, 5 abțineri) și a decis să nu susțină Guvernul Veștea, cu amenințarea excluderii pentru parlamentarii care nu respectă linia partidului. În aceste condiții, șansele de a construi rapid o majoritate depind de negocieri politice care, în lectura analistului, nu pot ocoli rolul președintelui și capacitatea partidelor de a-și asuma explicit guvernarea. [...]
Criza din PNL riscă să blocheze formarea guvernului , după ce Adrian Veștea a ignorat ultimatumul conducerii liberale și a început negocieri pentru susținerea în Parlament, potrivit Stirile Pro TV . Miza imediată este una operațională: dacă PNL își menține decizia de a nu vota cabinetul, Veștea trebuie să-și construiască o majoritate alternativă, cu costuri politice și condiționări din partea altor grupuri parlamentare. Premierul desemnat s-a întâlnit marți, de la ora 11:00, la Vila Lac, cu grupul parlamentar PACE – Întâi România și urma să discute și cu grupul Uniți pentru România. La discuția cu Uniți pentru România, Veștea a ajuns alături de Marian Neacșu (PSD), unul dintre liderii social-democrați, însă nu a răspuns întrebărilor privind nevoia de sprijin PSD pentru votul de încredere. Susținerea, condiționată de funcții și program politic Grupul PACE – Întâi România a legat explicit sprijinul de participarea la guvernare „cu drepturi depline”, inclusiv prin portofolii ministeriale și implementarea propriilor măsuri prezentate la consultările de la Cotroceni. „Nu susținem un guvern din care nu facem parte. Vrem să fim parte din Guvern cu drepturi depline și cu implementarea punctelor din programul PACE așa cum a fost prezentat la consultările de la Cotroceni”, a declarat Clement Sava. PSD își conturează pretențiile, fără o decizie finală Deși PSD nu ar fi luat încă o decizie privind susținerea guvernului Veștea, surse politice citate de Știrile Pro TV spun că social-democrații ar dori să păstreze, în mare, portofoliile avute în guvernul Ilie Bolojan: Transporturi, Energie, Sănătate, Justiție și Muncă. Conform acelorași surse, PSD ar fi dispus să renunțe la Agricultură „dacă vor primi altceva la schimb”, iar în discuții apar nume precum Alexandru Rogobete (Sănătate) și Bogdan Ivan (Energie). Este menționată și posibilitatea continuării mandatului la Finanțe de către Alexandru Nazare. PNL amenință cu excluderi și refuză votul în Parlament După expirarea ultimatumului impus de Ilie Bolojan (depunerea mandatului până marți, ora 10:00), Adrian Veștea a transmis că nu își depune mandatul, „indiferent de presiunile” făcute asupra sa, și s-a declarat convins că guvernul va trece, invocând nevoia de stabilitate și de „un executiv funcțional”. La nivelul PNL, Dan Motreanu, secretarul general al partidului, a reiterat că liberalii nu vor vota învestirea lui Veștea și a avertizat că orice membru PNL care acceptă funcții în guvern fără mandatul partidului va fi exclus. În paralel, PNL ia în calcul convocarea unui Birou Politic Național pentru a cere începerea procedurilor de excludere a lui Adrian Veștea, însă sursele citate indică faptul că nu este clar dacă demersul va avea loc în această săptămână sau în următoarea. Ce urmează: majoritate alternativă sau escaladarea conflictului intern În lipsa sprijinului PNL, negocierile lui Adrian Veștea cu grupuri parlamentare și eventual cu PSD devin esențiale pentru obținerea votului de încredere. În același timp, amenințarea cu excluderi și posibilitatea declanșării procedurilor interne împotriva premierului desemnat ridică riscul unei rupturi formale în partid, chiar în perioada în care ar trebui construită o majoritate funcțională în Parlament. [...]
PNL își asumă opoziția pentru următorii doi ani , după ce partidul a respins intern susținerea lui Adrian Veștea pentru funcția de premier, potrivit Euronews . Mesajul vine pe fondul tensiunilor legate de desemnarea lui Veștea și al acuzațiilor liberalilor că președintele Nicușor Dan și PSD ar fi încercat să provoace o fragmentare a PNL. Votul invocat de liderii PNL este cel „de aseară”, în care 41 de liberali s-au pronunțat împotriva susținerii lui Veștea. În această logică, Robert Sighiartău spune că partidul nu va „cădea în capcane” și că poziționarea în opoziție ar fi o decizie politică asumată pe termen de doi ani. Presiune internă pe Veștea: „în afara deciziilor partidului” dacă nu renunță Sighiartău afirmă că, dacă Adrian Veștea nu își depune mandatul, acesta „se va situa în afara deciziilor partidului”, iar efectele le va suporta inclusiv prin „lipsa de încredere” dacă își continuă demersul. Deputatul PNL califică drept „aventură politică” acțiunile lui Veștea și contestă explicațiile acestuia privind lipsa unei informări prealabile a partidului. „E nevoie de legitimarea unei conduceri în contextul actual. Cu atât mai mult, la cum văd eu lucrurile, PNL se va poziționa în opoziție în următorii doi ani.” În același context, Sighiartău susține că, dacă președintele Nicușor Dan a mizat pe un astfel de „joc”, „înseamnă că nu are informații corecte” despre PNL. Majoritatea pentru guvern, sub semnul întrebării În relatarea citată, PNL contestă și ideea că Veștea ar avea deja sprijin suficient pentru a trece de votul Parlamentului. Sighiartău spune că „în acest moment, premierul desemnat Veștea nu are majoritate”, chiar dacă ar exista anunțuri de susținere din partea PSD și a unor facțiuni din SOS și POT, „în frunte cu Victor Ponta”. În această ecuație, ar mai fi necesare voturi de la UDMR, de la minorități și „de cel puțin 25 de parlamentari”, conform declarațiilor sale. „Precedentul Tăriceanu” și linia roșie: o nouă apropiere de PSD PNL își justifică decizia de a rămâne în opoziție și printr-o lecție politică din trecut, invocând „precedentul Călin Popescu Tăriceanu”, când o parte din partid ar fi ales să rămână la putere alături de PSD. Sighiartău susține că electoratul liberal ar fi sancționat „drastic” apropierea de PSD în guvernările anterioare și că partidul ar urmări acum să își recâștige încrederea alegătorilor. În același registru, liberalii îl menționează pe Eugen Tomac drept unul dintre „actorii” unei „scenete” politice, în timp ce disputa centrală rămâne legată de susținerea parlamentară reală pentru un eventual guvern condus de Veștea și de riscul unei rupturi în PNL. [...]
Intrarea UDMR la guvernare devine o piesă de aritmetică parlamentară , după ce premierul desemnat Adrian Veștea le-a propus oficial să se alăture viitorului Executiv, potrivit Digi24 . Liderul deputaților UDMR, Csoma Botond , spune că Veștea i-a indicat o formulă de guvern cu PSD și „o parte din PNL”, fără a nominaliza tabăra liberală care ar intra în coaliție. Miza imediată este majoritatea necesară pentru învestirea Guvernului, iar UDMR își asumă rolul de potențial „balans” în negocieri: Csoma Botond afirmă că, fără voturile UDMR, Adrian Veștea nu își poate trece Cabinetul prin Parlament. Ce a discutat UDMR cu Adrian Veștea și ce lipsește din negocieri Csoma Botond a relatat că întâlnirea cu premierul desemnat a fost scurtă, de aproximativ 10–15 minute, deoarece Veștea s-a grăbit să ajungă la o ședință a PNL. Potrivit declarațiilor sale, discuția a fost una de principiu, fără detalii despre împărțirea puterii în viitorul Executiv. Concret, liderul UDMR spune că nu s-a discutat „nimic concret despre portofolii, ministere”, iar formațiunea urmează să decidă marți, în Consiliul Permanent, dacă intră sau nu la guvernare. Formula de guvern invocată și riscul unei majorități „amestecate” Întrebat cu cine ar urma să facă guvernul, Veștea ar fi indicat PSD și „o parte din PNL”, adică acei liberali care susțin participarea la guvernare, fără să ofere nume, potrivit lui Csoma Botond. În același timp, liderul deputaților UDMR a ridicat problema voturilor necesare pentru învestire din afara acestei formule. El a spus că Veștea ar avea nevoie și de voturi de la PACE și de la neafiliați proveniți din „unele partide extremiste”, menționând că UDMR nu ar dori „să se trezească cu AUR-ul în barcă”. Ce urmează UDMR anunță o decizie marți privind participarea la guvernare. Până atunci, rămâne deschisă întrebarea dacă majoritatea pentru învestirea Guvernului Veștea se poate construi strict din PSD, o parte din PNL și UDMR sau dacă va depinde de voturi suplimentare, cu costuri politice și de stabilitate. [...]
Căutarea unei formule de guvernare se mută spre un scenariu de minoritate , după ce UDMR a anunțat că nu va susține un Executiv condus de Adrian Veștea, iar în discuție a apărut varianta unui Guvern minoritar PNL–USR–UDMR, cu ministrul interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare , ca posibil premier, potrivit Digi24 . Miza imediată este una de funcționare a statului: un guvern minoritar ar însemna o arhitectură politică mai fragilă, dependentă de negocieri punctuale în Parlament, într-un moment în care premierul desemnat, Adrian Veștea, încearcă să strângă voturi pentru învestire. De ce contează numele lui Nazare în acest scenariu Alexandru Nazare este prezentat ca o opțiune luată în calcul nu de PSD, ci de PNL–USR–UDMR. Potrivit jurnalistei Digi24 Andreea Dumitrescu, liberalii ar fi reușit să îl „securizeze” de partea lor, în condițiile în care social-democrații nu l-ar fi convins să accepte rolul de premier desemnat în locul lui Veștea. În același timp, în ecuație intră și poziționarea președintelui Nicușor Dan : acesta l-ar agrea pe Nazare, iar acest element ar fi „cheia” pe care se bazează PNL când ia în calcul o propunere la Cotroceni, conform informațiilor Digi24. Contextul care a declanșat căutarea de alternative Varianta cu Nazare apare după ce UDMR a anunțat că nu va susține un Executiv Veștea, ceea ce a forțat partidele să caute opțiuni de ieșire din blocaj. În acest moment, potrivit sursei, Nazare este doar o variantă discutată, nu o decizie formalizată. [...]
