Știri
Știri din categoria Politică
Refuzul lui Ilie Bolojan de a demisiona din funcția de premier prelungește tensiunile din coaliție, într-un moment în care PSD ar urmări înlăturarea lui, potrivit Libertatea.
Ilie Bolojan, președintele PNL, a apărut neanunțat miercuri seară la reuniunea de Paște a PNL București, unde a dat de înțeles că nu va pleca din fruntea Guvernului. Informația despre discuțiile din interiorul partidului este relatată prin postări pe Facebook ale unor lideri și aleși locali PNL prezenți la întâlnire.
Sebastian Burduja, președintele PNL București, a descris întâlnirea ca fiind una „fără protocol, fără discurs pregătit” și a susținut că Bolojan le-ar fi vorbit colegilor despre „responsabilitate”, „caracter” și „curajul de a alege ce e corect în loc de ce e ușor”.
Mai explicit, consilierul general PNL Silviu Feroiu a scris că majoritatea celor prezenți i-au transmis lui Bolojan că nu își doresc demisia, iar răspunsul ar fi fost „ferm”: nu va demisiona.
În aceeași postare, Feroiu a relatat și o replică atribuită premierului, în contextul criticilor din spațiul public și „inclusiv din partea unor colegi din guvern”:
„Când te înjură unii, e ca o binecuvântare”
Feroiu a mai susținut că „reformele vor continua, pe toate palierele”, fără ca articolul să detalieze la ce reforme se referă sau ce calendar ar exista.
Mesajul transmis în interiorul PNL indică faptul că Bolojan nu intenționează să facă un pas înapoi, deși, potrivit relatării, PSD „vrea să scape de el”. În lipsa unor detalii suplimentare despre mecanismul politic invocat (negocieri, condiții, termene), rămâne de văzut dacă tensiunile din coaliție se vor traduce în decizii formale sau vor rămâne la nivel de presiune politică.
Recomandate
PSD își joacă presiunea pe premier mai mult ca instrument de imagine decât ca mecanism real de schimbare , iar partidul nu are, în fapt, pârghia de a-l „revoca” pe Ilie Bolojan fără un acord mai larg în coaliție și la nivel prezidențial, potrivit unei analize a lui Cristian Tudor Popescu publicate de Libertatea . Gazetarul a comentat la emisiunea „News Pass”, într-un dialog cu Laura Chiriac la B1 TV, strategia PSD condus de Sorin Grindeanu în contextul tensiunilor din coaliția de guvernare. În interpretarea sa, miza principală a atacurilor publice nu este neapărat căderea premierului, ci consolidarea unei imagini de forță în fața propriului electorat și a organizațiilor din teritoriu. „Domnul Grindeanu vrea să dea impresia electoratului că el, Grindeanu, este cel care îl dă jos pe călăul Bolojan, care suge hemoglobina nației.” De ce contează: limitările instituționale fac „debarcarea” dificilă CTP susține că PSD se află într-un „blocaj”, pentru că premierul nu poate fi schimbat unilateral de un singur partid. Argumentul invocat este „dubla legitimitate” a lui Ilie Bolojan: susținerea coaliției și decretul de numire semnat de președinte, ceea ce ar face schimbarea „extrem de complicată” în lipsa unui consens. „Bolojan este pus de o coaliție acolo și aprobat de Nicușor Dan. Nu e pus acolo numai de Grindeanu sau numai de PSD. Prin urmare, nu are acest drept.” În această cheie, ieșirile publice ale liderului PSD sunt descrise de CTP drept gesturi fără efect direct asupra funcției de premier, utile mai ales ca semnal politic intern. Ce pregătește PSD în plan politic: termen de 72 de ore și scenariul retragerii miniștrilor Separat de analiza lui CTP, articolul arată că PSD ar urma să decidă luni, 20 aprilie, într-o ședință la Palatul Parlamentului (ora 17.00), retragerea sprijinului politic pentru premier. Informația este atribuită publicației Cotidianul.ro, citată de Libertatea. Potrivit acelorași informații, după consultările interne, PSD i-ar urma să îi ceară lui Ilie Bolojan să demisioneze într-un termen de 72 de ore, iar dacă refuză, partidul ar lua în calcul retragerea miniștrilor din Guvern. „Deocamdată plecăm doar cu miniștrii, fiindcă sperăm ca în 45 de zile să ne întoarcem”, a declarat un lider PSD pentru Cotidianul.ro. În cazul unei retrageri oficiale din coaliție, Sorin Grindeanu ar fi spus că ar urma o renegociere a tuturor funcțiilor obținute prin protocolul de coaliție, inclusiv a funcției de președinte al Camerei Deputaților, pe care o ocupă în prezent. [...]
PSD amenință cu retragerea miniștrilor din Guvern dacă Ilie Bolojan rămâne premier , ceea ce ar deschide un scenariu de guvern minoritar și un provizorat de 45 de zile, cu efect direct asupra stabilității politice și a capacității executivului de a trece decizii prin Parlament, potrivit G4Media . Declarațiile îi aparțin lui Claudiu Manda , secretarul general al PSD, care a vorbit într-un podcast la EVZ despre intenția partidului de a-i retrage sprijinul politic premierului Ilie Bolojan și despre condițiile în care PSD ar rămâne sau nu în actuala formulă de guvernare. Manda spune că PSD va face pe 20 aprilie o evaluare internă a guvernării și a premierului. Miza: stabilitatea guvernării și riscul unui blocaj parlamentar Manda afirmă că PSD „nu vrea să mai continue cu domnul Bolojan”, dar susține că partidul nu își dorește ieșirea din „coaliția pro-europeană”. În același timp, el condiționează continuarea colaborării de schimbări în modul de lucru al coaliției și de o mai bună preluare a propunerilor PSD, invocând lipsa de dialog a premierului și posibilitatea „reevaluării mecanismului de decizie”. În argumentația sa, liderul PSD invocă deteriorarea situației economice și încălcarea a două „linii roșii” cu care partidul ar fi intrat la guvernare: să nu scadă puterea de cumpărare și să nu scadă investițiile. Termenul invocat: 48–72 de ore și scenariul de 45 de zile Potrivit lui Manda, dacă premierul nu face „primul gest de responsabilitate”, PSD ar urma să stabilească un termen de „48 de ore, 72 de ore” în care situația să fie tranșată politic. În varianta în care Bolojan ar insista să rămână, PSD ar urma să își retragă miniștrii din Guvern. Manda discută și despre un posibil „provizorat” de 45 de zile al Guvernului fără PSD, perioadă după care ar trebui să treacă prin Parlament „un alt guvern”, printr-un vot. El sugerează că, în acest interval, ar putea exista și o moțiune de cenzură inițiată de AUR sau de PSD. Mesaj către USR și UDMR: sprijinul pentru un guvern minoritar ar trebui reconfirmat în Parlament În același context, Manda transmite că, dacă se ajunge la un guvern minoritar provizoriu, acesta tot va avea nevoie de un vot în Parlament pentru a se încheia perioada de 45 de zile, menționând explicit USR în discuția despre susținerea unei astfel de formule. El spune că îi este „greu să creadă” că USR și UDMR ar rămâne într-un guvern minoritar. Ce urmează, potrivit lui Manda Manda mai afirmă că, „la un moment dat”, președintele Nicușor Dan ar trebui să medieze între „puterile pro-europene”, în condițiile în care conflictul din coaliție ar escalada. În paralel, PSD își programează pentru 20 aprilie evaluarea internă a guvernării și a premierului, moment care ar putea seta formal următorii pași politici. [...]
Președintele Nicușor Dan exclude numirea unui premier PSD într-o coaliție cu AUR , într-un moment în care ruptura dintre PSD și PNL riscă să împingă guvernarea spre formule parlamentare alternative, cu efect direct asupra stabilității politice și a agendei economice (inclusiv PNRR ), potrivit G4Media . În interviul acordat la Europa FM, președintele a spus că, în scenariul unei coaliții PSD-AUR, ar trebui să numească un premier PSD, lucru pe care îl respinge categoric: „Aici pot să vă dau un răspuns foarte ferm: ar trebui să numesc un premier PSD. Eu nu o voi face niciodată.” Ce înseamnă poziționarea președintelui în criza PSD–PNL În disputa dintre PSD și premierul Ilie Bolojan (PNL), Nicușor Dan afirmă că încearcă să rămână mediator și susține că nu are „un atribut constituțional” pentru a interveni direct într-un conflict între partide. El anticipează o perioadă de negocieri în care „răspunsul la criză” va veni de la PSD și PNL, iar el va „invita la calm”. Președintele a spus că este posibil și un guvern minoritar, dar a punctat că acesta ar avea nevoie, la un moment dat, de susținere parlamentară. În același context, a afirmat că Ilie Bolojan „a spus public că nu va demisiona”. Contextul imediat: referendumul intern din PSD În material este menționat că PSD organizează luni, 20 aprilie, un referendum intern cu circa 5.000 de lideri locali și centrali, care vor vota electronic dacă partidul îl mai susține pe Ilie Bolojan ca premier. Președintele a mai spus că se așteaptă la o perioadă în care partidele să încerce un acord politic inclusiv pe „acțiuni parlamentare pe PNRR”, urmat de un dialog care „se va soluționa cu un acord”. Alte declarații relevante din interviu, cu impact pe justiție și instituții Pe tema numirilor din justiție, Nicușor Dan a respins ideea unui „troc politic” cu PSD și a spus că „legea interzice”. Între numele invocate (Cerbu, Chiriac, Miron), a afirmat că are „mare încredere” în Cristina Chiriac și a negat acuzația că aceasta ar fi ascuns probe în cazul episcopului de Huși, oferind propria explicație despre contextul imaginilor și evoluția ulterioară a dosarului. Totodată, a spus că de la Codrin Miron, noul șef DIICOT, așteaptă „o luptă cu marile rețele de droguri, nu cu micii consumatori” și că se așteaptă la „primele rezultate în șase luni”. Separat, președintele a afirmat că „nu crede că mai departe de o lună” ar urma să aibă loc referendumul în justiție (în sensul consultării corpului magistraților, așa cum reiese din interviu). Pe subiectul numirilor la șefia serviciilor secrete, a spus că speră să le facă „în curând” și că este „puțin peste 50%” în negocierile cu coaliția pe aceste numiri. În privința raportului privind anularea alegerilor, a declarat că va fi făcut public și că „anul acesta vom ieși cu raportul”. În ceea ce o privește pe Laura Codruța Kovesi, întrebat despre posibile abuzuri în mandatele acesteia la DNA și Parchetul General, a spus că „ar înclina să creadă” că au existat abuzuri, dar a ridicat problema lipsei unui raport care să documenteze acuzațiile. [...]
PSD contestă planul de listare/vânzare a unor pachete din companii de stat și reclamă lipsa consultării în Coaliție , ceea ce poate bloca sau întârzia orice demers guvernamental legat de privatizări parțiale în sectoare considerate strategice, potrivit Agerpres . Într-un comunicat, PSD spune că se opune inițiativelor asumate de premierul Ilie Bolojan și vicepremierul Oana Gheorghiu privind vânzarea unor „companii de stat profitabile”, pe care le descrie ca având un rol esențial în arhitectura de securitate a țării. Social-democrații afirmă că partidul nu a fost consultat și că nu a existat „nicio discuție în Coaliție” pe acest subiect, iar reprezentanții PSD din Guvern s-ar fi opus explicit inițiativei. Ce companii invocă PSD și de ce contează disputa PSD susține că scoaterea la vânzare a celor mai profitabile companii de stat, „în plină criză energetică și financiară”, ar reprezenta un risc pentru siguranța națională. În același context, partidul enumeră companii precum: Romgaz Salrom Romarm CEC Bank Portul Constanța Compania de Aeroporturi București Formațiunea mai afirmă că, la nivelul statelor membre ale Uniunii Europene, ar exista o tendință de „naționalizare” sau de răscumpărare a unor active pentru consolidarea securității energetice și economice. PNRR, miza invocată: PSD acuză „dezinformare publică” Potrivit PSD, justificarea intențiilor de vânzare prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) ar fi o „formă de dezinformare publică”. Partidul afirmă că nu există o obligație ca România să vândă companii precum cele enumerate și indică faptul că singura companie menționată în acest context ar fi Hidroelectrica . În cazul Hidroelectrica, PSD susține că angajamentul din PNRR ar fi fost listarea la bursă a unui pachet de 15%, „nu 20%, cum propune vicepremierul Oana Gheorghiu”. Social-democrații mai afirmă că, în contextul conflictelor din Ucraina și Orientul Mijlociu, Guvernul ar fi trebuit să renegocieze jalonul respectiv (122), nu să avanseze o vânzare. Ce urmează, pe baza informațiilor disponibile Vicepremierul Oana Gheorghiu a declarat că a prezentat în ședința de guvern de joi „o listă exploratorie” privind posibila listare la bursă a unor companii de stat. Din informațiile transmise, nu rezultă ce companii sunt pe această listă și nici un calendar al deciziilor, însă poziția PSD indică un potențial blocaj politic în interiorul Coaliției pentru orice inițiativă de privatizare parțială sau listare care ar necesita susținere comună. [...]
Guvernul apără listarea minoritară a unor companii de stat ca instrument de finanțare și disciplină , în timp ce PSD acuză că măsura ar echivala cu „vânzarea” unor active strategice, potrivit Digi24 . Disputa are miză economică și de guvernanță: dacă statul poate atrage bani și impune transparență prin bursă fără să piardă controlul. Vicepremierul Oana Gheorghiu a respins acuzațiile lansate de liderul senatorilor PSD, Daniel Cătălin Zamfir , și a susținut că planul discutat vizează doar listarea la bursă a unor pachete minoritare, nu cedarea controlului. Ea a arătat că listarea este prevăzută în programul de guvernare al coaliției și a prezentat-o ca un mecanism care aduce „disciplină financiară, transparență și sustenabilitate pe termen lung”. Ce spune Guvernul: bani pentru stat, control păstrat În intervenția la Digi24, vicepremierul a insistat că statul ar rămâne acționar majoritar și că nu ar urma să fie listat un pachet care să ducă la pierderea controlului: „Ce nu va face această listare: niciodată nu se va lista mai mult de 50%, astfel încât statul român să-și păstreze controlul.” Gheorghiu a mai spus că, în acest moment, nu există o decizie finală privind listarea unor companii, ci o etapă preliminară, descrisă drept o listă „exploratorie”, care ar urma să fie dezbătută politic și completată cu studii de fezabilitate pentru a stabili eligibilitatea companiilor. Ce reclamă PSD: lipsă de consultare și risc pentru companii „strategice” Ulterior, PSD a transmis printr-un comunicat că „se opune demersurilor” asumate de premierul Ilie Bolojan și de vicepremierul Oana Gheorghiu privind vânzarea unor companii de stat profitabile, pe care le consideră relevante pentru securitatea țării. Social-democrații afirmă că nu au fost consultați și că nu ar fi existat o discuție în coaliție pe subiect, iar reprezentanții PSD din Guvern s-ar fi opus inițiativei. În comunicat, PSD susține că scoaterea la vânzare a celor mai profitabile companii de stat „în plină criză energetică și financiară” ar reprezenta un risc pentru siguranța națională și invocă o tendință europeană de „naționalizare sau răscumpărare” de active pentru consolidarea securității energetice și economice. Contextul economic invocat: restructurarea companiilor cu pierderi Separat de tema listării, vicepremierul a argumentat urgența restructurării companiilor de stat cu pierderi, afirmând că întârzierea deciziilor produce costuri continue, inclusiv în cazul unor entități aflate în faliment sau lichidare. Ca exemplu, a menționat compania Petrotrans, despre care a spus că se află de 19 ani în faliment, iar procedura nu este închisă, ceea ce ar genera în continuare costuri. Miza imediată rămâne politică, dar efectul practic ține de calendarul reformei: Guvernul vorbește despre analiză și studii de fezabilitate înainte de orice decizie, în timp ce PSD contestă premisele și legitimitatea demersului în interiorul coaliției. [...]
Președintele Nicușor Dan exclude un guvern PSD-AUR și pune presiunea soluției pe coaliție , în condițiile în care criza PSD–PNL riscă să blocheze decizii cu miză de stabilitate financiară, potrivit HotNews . Invitat la Europa FM, șeful statului a spus că „toate variantele sunt în acest moment pe masă”, dar a subliniat că nu are „un atribut constituțional” pentru a interveni în unele scenarii. Criza din coaliție: „răspunsul va veni de la cele două partide” Nicușor Dan a afirmat că este „evident” că Ilie Bolojan nu va demisiona ca urmare a cererii PSD, iar deznodământul depinde de cele două partide din coaliție. Președintele a descris disputa ca fiind, deocamdată, una internă între PSD și PNL, în care rolul său este limitat până când o soluție ajunge în zona atribuțiilor prezidențiale. În același timp, el a acuzat o revenire la „o luptă de uzură” între taberele pro-occidentale, după ce „a trecut șocul și sperietura” legate de ce ar fi putut urma după alegerile parlamentare din 2024. Șeful statului a spus că încearcă să rămână mediator, argumentând că alegerea unei tabere ar fi „cea mai simplă” opțiune, dar nu ar rezolva problema de fond. Linia roșie: guvern PSD cu sprijin AUR Președintele a spus că nu exclude posibilitatea unui guvern minoritar, cu condiția să existe susținere parlamentară. În schimb, a exclus explicit scenariul unui guvern PSD-AUR, formulând o poziție fără echivoc: „Pentru asta ar trebui să numesc un premier PSD care să-mi spună că are susținere AUR. Asta nu voi face niciodată.” Miza invocată: „sustenabilitate financiară” și colaborare pro-occidentală În intervenția sa, Nicușor Dan a descris societatea post-alegeri ca fiind împărțită în trei blocuri (30% „reformist” PNL–USR, 30% „PSD conservator” și 40% „o direcție antioccidentală”) și a susținut că, în acest mandat parlamentar, forțele pro-occidentale ar trebui să colaboreze „pentru a da sustenabilitate financiară României și pentru a progresa”. Al doilea mandat și raportul despre alegerile prezidențiale din 2024 Întrebat despre speculațiile privind o eventuală competiție viitoare cu Ilie Bolojan, președintele a negat și a spus că își dorește, „de principiu”, un al doilea mandat, dar că nu își ghidează acțiunile actuale prin această miză electorală. Totodată, el a afirmat că raportul promis privind anularea alegerilor prezidențiale din 2024 va fi făcut public „anul acesta” și a susținut că Călin Georgescu „a fost sprijinit de o structură susținută de Federația Rusă”, adăugând că vor exista „lucruri noi” care vor fi prezentate public. Președintele a caracterizat interferențele ca fiind de o intensitate „excepțională” în România, comparativ cu alte cazuri internaționale. [...]
