Știri
Știri din categoria Politică
Premierul Ilie Bolojan cere accelerarea deciziilor în UE, potrivit News.ro, susținând o integrare economică mai profundă, eliminarea barierelor și renunțarea la regula votului în unanimitate.
Declarațiile au fost făcute într-un interviu acordat publicației franceze Le Figaro, în care șeful Executivului a fost întrebat și despre temerile legate de viitorul NATO și al Uniunii Europene. În acest context, Bolojan a argumentat că UE își poate păstra competitivitatea doar prin coeziune și consolidare, într-o economie globală în care statele izolate ar fi dezavantajate.
„Uniunea Europeană poate rămâne competitivă în următorii ani doar dacă rămânem împreună şi dacă ne consolidăm. În competiţia globală, fără o masă economică importantă, ţările mai izolate nu vor mai fi competitive. Sunt pentru o Europă mai integrată economic, fără bariere, în care deciziile sunt luate mai rapid. Nu cred că votul în unanimitate trebuie menţinut”
Premierul a legat nevoia de coeziune europeană și de situația de securitate din regiune, invocând războiul din Ucraina și efectele acestuia asupra încrederii în previzibilitatea acțiunilor Rusiei. În interviu, el a spus că pentru România este important ca frontiera estică a Uniunii Europene să fie sigură, în condițiile în care, „de-a lungul istoriei”, amenințările au venit frecvent din est.
Bolojan a oferit și o estimare privind numărul ucrainenilor aflați în România, afirmând că sunt „puțin sub 100.000”, în principal femei cu copii, concentrați în anumite regiuni, cu acces la cursuri în limba ucraineană și „relativ bine integrați”. Totodată, el a susținut că aderarea la NATO a sprijinit dezvoltarea economică prin creșterea securității, care a atras investiții, și a amintit că România a majorat bugetul apărării, inclusiv prin colaborare cu industria europeană, „inclusiv cu industria franceză”.
În relația bilaterală, premierul a declarat că Franța este „națiunea-cadru” pentru România și a subliniat rolul acesteia în apărarea flancului sud-estic al NATO, afirmând că „practic, apărarea flancului sud-estic al NATO este asigurată de Franţa” și că România este recunoscătoare pentru acest angajament.
Recomandate
Jordan Bardella își leagă proiectul pentru Franța de o „rescriere” a regulilor UE și NATO , mizând pe mai multă suveranitate națională în apărare și pe „preferință europeană” în achizițiile militare, potrivit unui interviu acordat Politico . Pentru mediul de afaceri, miza este creșterea incertitudinii de reglementare și a riscului de blocaj în deciziile europene, dacă o Franță condusă de extrema dreaptă ar împinge Uniunea spre o arhitectură mai interguvernamentală (cu putere mai mare la capitale și mai mică la Bruxelles). Bardella, europarlamentar în vârstă de 30 de ani și protejat al lui Marine Le Pen, a ajuns în prim-planul cursei prezidențiale după condamnarea acesteia, în 2025, pentru deturnare de fonduri europene, condamnare care a adus o interdicție de cinci ani de a ocupa funcții publice. Pe 7 iulie, o curte de apel urmează să decidă dacă menține condamnarea, ceea ce ar influența direct cine va fi candidatul partidului. UE „fără a distruge nimic”, dar cu putere redusă pentru Comisie În interviu, Bardella spune că partidul său nu vrea ieșirea Franței din Uniunea Europeană, ci „să schimbe totul fără a distruge nimic”, argumentând că UE ar trebui să-și schimbe modul de funcționare. În aceeași logică, el respinge ideea transferului de suveranitate în domeniul apărării către Comisia Europeană și afirmă că nu ar accepta ca aceasta să aibă puterea de a decide trimiterea de soldați francezi. Din perspectiva pieței, o astfel de poziționare sugerează o Franță mai puțin dispusă să susțină inițiativele de integrare în apărare și, mai larg, un stil de negociere mai conflictual în dosare unde Comisia are un rol central (reguli industriale, achiziții comune, condiționalități). NATO și Ucraina: ieșire din comanda integrată, dar „nu în timp de război” Bardella afirmă că nu susține ieșirea Franței din NATO, dar este în favoarea retragerii din comanda militară integrată a Alianței, pentru a recâștiga „libertate și independență” în deciziile diplomatice și militare. Totuși, el condiționează o astfel de mișcare de încheierea războiului „de la ușa Europei”, susținând că nu este momentul „să redefinești cadrul tratatelor” în plin conflict. Pe Ucraina, Bardella spune că prioritatea ar fi un armistițiu, urmat de garanții de securitate. El se opune trimiterii de trupe franceze în Ucraina, cu excepția unui scenariu în care acestea ar acționa ca forțe de menținere a păcii sub egida ONU, după un acord de încetare a focului. Industria de apărare: „cumpărați Rafale, nu F-35” Un punct cu impact economic direct este mesajul său privind achizițiile militare: Bardella pledează pentru „preferință europeană” și, în particular, pentru cumpărarea de echipamente franceze. El invocă riscul „extrateritorialității” americane — adică aplicarea unor reguli și restricții ale SUA dincolo de teritoriul lor — și susține că dependența de platforme americane ar putea oferi partenerilor transatlantici pârghii operaționale (inclusiv posibilitatea de a împiedica decolarea aeronavelor). În același timp, Bardella admite nevoi europene unde cooperarea industrială „trebuie pusă pe masă” (capabilități de lovire la distanță, supraveghere cu drone, apărare antirachetă) și critică eșecul cooperării franco-germane, inclusiv în programul FCAS (viitor avion de luptă franco-german). Relația cu SUA și Trump: aliat „mai greu de citit”, cu risc de retragere din Europa Bardella descrie SUA ca aliat care „va rămâne” aliat, dar care nu mai intenționează să „vină în salvarea Europei” în același fel. Despre Donald Trump, el spune că poziționarea este „eratică” și „instabilă”, iar al doilea mandat ar fi diferit de primul, fiind legat de o strategie de securitate care ar prefigura o revenire la doctrina Monroe (accent pe sfera de influență în emisfera vestică). În această cheie, Bardella consideră că evoluțiile de la Washington sunt „amenințătoare” pentru Europa prin riscul de dezangajare americană. Pentru Europa, mesajul central este că o eventuală conducere Bardella ar încerca să reconfigureze echilibrele UE-NATO-SUA dintr-o perspectivă suveranistă, cu efecte potențiale asupra deciziilor comune în apărare și asupra direcției politicilor industriale europene. [...]
Votul de învestitură ar putea avea loc miercuri, dar PNL își blochează propriul premier desemnat , după o ședință tensionată a conducerii partidului, potrivit Mediafax . Miza imediată este una de funcționare a guvernării: fără o majoritate parlamentară asumată, procedura de învestire riscă să devină un test de forță intern, cu efect direct asupra calendarului politic. Adrian Veștea , premierul desemnat, a intervenit în ședința de luni a conducerii PNL și a spus că îl va propune pe Nazare pentru funcția de ministru al Finanțelor. În stenogramele citate, Veștea afirmă că își asumă programul de guvernare și descrie acceptarea poziției drept „un act de curaj și de responsabilitate”. Ruptura internă: Veștea admite o eroare de comunicare cu Bolojan Conform stenogramelor, Veștea a recunoscut că a greșit pentru că nu i-a spus lui Ilie Bolojan despre propunerea făcută de Nicușor Dan. „Sunt lucruri pe care mi le reproșez, că nu am apucat să am o discuție cu dumneavoastră. Dar asta a fost succesiunea evenimentelor.” În aceeași intervenție, Veștea a invocat presiunea asupra familiei și a spus că nu este „supărat pe niciunul” și că nu va fi „ostil”. Calendarul și condiția-cheie: fără guvern minoritar Veștea a spus că votul de învestitură ar putea avea loc miercuri, dar a condiționat explicit acceptarea guvernării de existența unei susțineri parlamentare solide. „Guvern minoritar, nu sunt vremuri pentru așa ceva. Eu nu-mi asum guvern minoritar. În situația în care voi fi învestit, vreau să am un parlament pe care să mă pot baza.” Votul din PNL: linie dură față de PSD, dar cu opoziție internă În ședință, 39 de liberali au votat pentru confirmarea deciziei de a nu face alianță cu PSD. Zece au votat împotrivă, iar cinci s-au abținut. Decizia complică ecuația majorității pentru învestire, în condițiile în care Veștea vorbește despre necesitatea unui Parlament „pe care să se poată baza”, iar votul ar putea veni rapid, chiar în această săptămână. [...]
Desemnarea lui Adrian Veștea ca premier a deschis un nou front de instabilitate în PNL , cu risc de blocaj politic pe termen scurt, în condițiile în care liberalul ar putea ajunge să fie contestat chiar de propriul partid înainte de a încerca să strângă majoritatea parlamentară necesară, potrivit Libertatea . România se află într-o criză politică prelungită, după săptămâni de negocieri eșuate și alianțe de conjunctură, iar mutarea de duminică dimineață a președintelui Nicușor Dan – retragerea lui Eugen Tomac și desemnarea lui Adrian Veștea – a escaladat tensiunile, transformând disputa într-un „război” deschis între Nicușor Dan și Ilie Bolojan . Cum s-a ajuns la schimbarea de premier desemnat Cronologia prezentată de publicație pornește de la 23 aprilie, când PSD și-a retras miniștrii din Guvern, într-o mișcare prin care conducerea partidului ar fi urmărit să-l forțeze pe Ilie Bolojan să ceară un vot de încredere în Parlament. Bolojan nu a mers în Parlament, iar PSD s-a aliat oficial cu AUR pentru moțiunea de cenzură, care a trecut pe 5 mai, „cu un număr record de voturi”, conform aceleiași surse. Deși demis prin moțiune, Ilie Bolojan a rămas premier interimar (premier demis) la conducerea Guvernului. Tot pe 5 mai a existat și o tentativă de contestare internă în PNL, care, potrivit relatării, nu a slăbit poziția lui Bolojan, ci i-a întărit-o. Pe 4 iunie, Nicușor Dan l-a desemnat premier pe Eugen Tomac, pe care l-a numit „independent”, însă Libertatea notează că Tomac conduce un partid care a ratat intrarea în Parlament, după ce a obținut 2% la alegeri. În acest context, Tomac nu a reușit să atragă sprijin politic consistent: PNL și USR au refuzat să voteze un guvern în care ar vedea influența PSD, iar UDMR a avut o poziție tranșantă. PSD a fost singurul partid care a lăsat impresia că îl susține, inclusiv pe fondul faptului că Nicușor Dan nu i-a încredințat lui Sorin Grindeanu formarea Executivului. Miza imediată: voturile din Parlament și testul intern din PNL Duminică dimineață, președintele a decis retragerea lui Tomac și l-a desemnat pe Adrian Veștea, liberal, fără consultarea partidului, ceea ce a declanșat conflictul cu Ilie Bolojan, potrivit sursei. În plan parlamentar, Veștea este prezentat ca un posibil candidat capabil să atragă peste pragul de 233 de voturi necesare învestirii. În plan intern însă, are un obstacol imediat: ședința PNL de luni seară, unde, potrivit Libertatea, ar putea fi pusă în discuție chiar excluderea sa. Din punct de vedere procedural, planul „Veștea-premier” ar trebui concretizat printr-o echipă de miniștri și un program de guvernare până miercuri, 24 iunie, în timp ce negocierile parlamentare sunt în desfășurare, iar deznodământul rămâne incert. [...]
PNL își reconfirmă linia „fără PSD”, cu o opoziție internă vizibilă , după ce conducerea partidului a votat luni menținerea deciziei de a nu intra în nicio coaliție cu PSD, potrivit News . Votul a fost de 39 pentru, 10 împotrivă și 5 abțineri, conform unor surse din PNL. Decizia contează în contextul negocierilor pentru formarea unui nou Guvern și al presiunii de a contura rapid o majoritate, în condițiile în care, potrivit sursei, există „o propunere de a relua coaliția” în care PNL și PSD au funcționat până în urmă cu aproximativ o lună. Votul din conducerea PNL și ce semnal transmite Reconfirmarea poziției „nicio coaliție cu PSD” a venit după ce, în ședință, liderul PNL Ilie Bolojan a cerut un vot explicit pentru a stabili mandatul de negociere al partidului. Rezultatul indică o majoritate netă pentru menținerea liniei politice, dar și o minoritate semnificativă care fie se opune, fie evită o poziționare fermă (prin abțineri), într-un moment în care PNL își „setează discuțiile” în funcție de acest vot, potrivit relatării. Tensiuni după nominalizarea lui Adrian Veștea pentru funcția de premier În intervenția din ședință, Bolojan a spus, potrivit surselor citate, că partidul se află într-o situație dificilă: „Suntem într-o situaţie cum partidul nu a mai fost de mult” Tot el a arătat că anunțul de duminică dimineață al președintelui României, prin care Adrian Veștea este propus ca premier pentru a forma un Guvern, a fost făcut fără ca Veștea să-l anunțe în prealabil nici pe el, nici pe secretarul general al partidului. Bolojan a calificat acest lucru drept „cel puțin o atitudine necolegială”, în interpretarea surselor. De ce PNL leagă mandatul de negociere de refuzul unei coaliții cu PSD Bolojan a susținut că acceptarea unor discuții legate de un Guvern condus de Adrian Veștea ar implica invalidarea deciziilor anterioare ale partidului, menționând că PNL a luat până acum trei decizii prin care a spus că nu va mai intra într-o formă de coaliție cu PSD, atât înainte, cât și după moțiune. În același timp, liderul PNL a invocat nevoia de a exista un Guvern care să gestioneze situația în care se află România și a spus că PNL a asigurat funcționarea țării și în condiții de interimat, potrivit relatării. Ce urmează Conform sursei, votul de luni este folosit ca reper pentru poziția PNL în discuțiile politice care urmează, în condițiile în care partidul încearcă să evite o revenire la o formulă de guvernare cu PSD și să își definească alternativa de guvernare fără a „repeta greșeli” din trecut, în formularea atribuită lui Bolojan. [...]
PNL este împins să decidă rapid dacă intră la guvernare, cu miza unei majorități care să treacă Parlamentul în 72 de ore , după desemnarea lui Adrian Veștea ca premier, potrivit News . Europarlamentarul PNL Rareș Bogdan spune că partidul trebuie să aleagă între „șapte ani și jumătate de opoziție” și asumarea responsabilității, fără „calcule electorale”. Miza politică imediată este formarea și validarea rapidă a unui guvern, într-un interval pe care Rareș Bogdan îl plasează la „următoarele 72 de ore”, condiționat de existența „suficientei responsabilități” în Parlament. Presiune pe PNL: guvernare sau opoziție pe termen lung Rareș Bogdan afirmă că PNL trebuie să cântărească dacă rămâne în opoziție pe termen lung sau intră în noul guvern, argumentând că o perioadă de opoziție nu garantează o revenire electorală. „Nimeni nu-i garantează că după 2 ani şi jumătate de opoziţie Partidul Naţional Liberal va face un scor mai mare de 20%.” În același context, el susține că România are nevoie „mai mult ca oricând” de un guvern „capabil”, care să înțeleagă parteneriatul cu Statele Unite și Uniunea Europeană și să se bazeze „în primul rând pe investiții”. „Fără investiţii nu putem merge înainte.” Desemnarea lui Adrian Veștea și mesajul către potențialii parteneri Rareș Bogdan califică decizia președintelui Nicușor Dan de a-l numi pe Adrian Veștea drept „o intervenție responsabilă”, argumentând că șeful statului are „mai multe informații” despre situația țării și că România „nu își permite” conflicte sau calcule pe termen scurt. Despre Adrian Veștea, europarlamentarul PNL îl descrie ca pe un „ales local” cu vechime în partid și cu legitimitate electorală, menționând că a obținut de cinci ori, în 20 de ani, încrederea alegătorilor dintr-un județ important. În același timp, admite că rămâne de văzut dacă va fi „acceptat sau nu” pentru a forma o majoritate. Critici la adresa lui Ilie Bolojan În declarațiile citate, Rareș Bogdan îl critică pe Ilie Bolojan, despre care spune că „a anunțat multe, dar a făcut foarte puține”, iar reformele „nu au dus la rezultatul scontat”. Ce urmează În logica prezentată de Rareș Bogdan, următoarele zile sunt decisive pentru trecerea guvernului prin Parlament și pentru poziționarea PNL în noua formulă de putere. Validarea rapidă ar depinde de capacitatea partidelor de a construi o majoritate și de a evita blocajele politice. [...]
PNL a reconfirmat cu 39 de voturi că nu intră la guvernare cu PSD, iar asta împinge un eventual cabinet Veștea spre formula de guvern minoritar , într-un moment în care partidul este divizat intern pe tema susținerii premierului desemnat, potrivit Libertatea . Decizia a fost luată în ședința Biroului Politic Național (BPN) al PNL, unde conducerea a votat reconfirmarea liniei „fără PSD” cu 39 „pentru”, 10 „împotrivă” și 5 abțineri. În același cadru, Ilie Bolojan a avertizat că partidul traversează „o criză fără precedent”, după ce președintele României, Nicușor Dan , l-a desemnat pe Adrian Veștea ca premier fără ca acesta să își fi informat în prealabil propria conducere. Ce înseamnă votul „fără PSD” pentru scenariul Veștea Deputatul liberal Robert Sighiartău a precizat, într-o postare pe Facebook, că votul din BPN nu a fost despre cabinetul Veștea, ci despre menținerea deciziei de a nu guverna cu PSD. Consecința politică imediată, potrivit aceleiași surse, este că un eventual guvern condus de Adrian Veștea ar trebui să fie unul minoritar, fără miniștri PSD, dacă PNL rămâne consecvent deciziei reconfirmate. Războiul de cifre din PNL: câte voturi are tabăra Veștea–Thuma În interiorul PNL, miza este și aritmetica voturilor din BPN, unde taberele își contestă calculele. Conform informațiilor Libertatea, echipa Veștea–Thuma ar avea „sigure” 23 de voturi în BPN și ar aștepta și alte susțineri. Dinspre tabăra Bolojan, evaluarea „cea mai pesimistă” indică faptul că Veștea–Thuma ar avea 26 de voturi din totalul de 57, ceea ce sugerează o majoritate încă disputată și o negociere internă strânsă. Presiune externă și blocaj instituțional: PSD, USR și UDMR își fixează pozițiile În paralel cu tensiunile din PNL, PSD a decis în Consiliul Politic Național să îi dea mandat lui Sorin Grindeanu să înceapă negocierile cu premierul desemnat. Grindeanu a declarat că „numirea lui Veștea e constituțională, dar eu nu am știut de ea”. În ședința PSD, liderii social-democrați au reclamat un „blocaj instituțional major” după expirarea celor 45 de zile de interimat ale Guvernului, invocând inclusiv lipsa miniștrilor (și la Justiție) și absența unei ordonanțe de abilitare, potrivit unor stenograme scurse către presă. USR, condus de Dominic Fritz, a anunțat că nu susține Guvernul Veștea și că nu intră la guvernare alături de PSD, descriind varianta drept „o guvernare Ciucă-Ciolacu cu alt nume”. UDMR a transmis că nu a fost consultat înainte de desemnare și că decizia sa depinde de ce hotărăște PNL, de programul de guvernare, de formula cabinetului și de majoritatea parlamentară pe care s-ar baza. În acest context, ședința liberalilor este prezentată ca „primul test real” pentru Adrian Veștea: fără o susținere internă solidă în PNL și cu USR în afara ecuației, ecuația majorității parlamentare rămâne deschisă. [...]
