Știri
Știri din categoria Politică
Premierul Ilie Bolojan cere accelerarea deciziilor în UE, potrivit News.ro, susținând o integrare economică mai profundă, eliminarea barierelor și renunțarea la regula votului în unanimitate.
Declarațiile au fost făcute într-un interviu acordat publicației franceze Le Figaro, în care șeful Executivului a fost întrebat și despre temerile legate de viitorul NATO și al Uniunii Europene. În acest context, Bolojan a argumentat că UE își poate păstra competitivitatea doar prin coeziune și consolidare, într-o economie globală în care statele izolate ar fi dezavantajate.
„Uniunea Europeană poate rămâne competitivă în următorii ani doar dacă rămânem împreună şi dacă ne consolidăm. În competiţia globală, fără o masă economică importantă, ţările mai izolate nu vor mai fi competitive. Sunt pentru o Europă mai integrată economic, fără bariere, în care deciziile sunt luate mai rapid. Nu cred că votul în unanimitate trebuie menţinut”
Premierul a legat nevoia de coeziune europeană și de situația de securitate din regiune, invocând războiul din Ucraina și efectele acestuia asupra încrederii în previzibilitatea acțiunilor Rusiei. În interviu, el a spus că pentru România este important ca frontiera estică a Uniunii Europene să fie sigură, în condițiile în care, „de-a lungul istoriei”, amenințările au venit frecvent din est.
Bolojan a oferit și o estimare privind numărul ucrainenilor aflați în România, afirmând că sunt „puțin sub 100.000”, în principal femei cu copii, concentrați în anumite regiuni, cu acces la cursuri în limba ucraineană și „relativ bine integrați”. Totodată, el a susținut că aderarea la NATO a sprijinit dezvoltarea economică prin creșterea securității, care a atras investiții, și a amintit că România a majorat bugetul apărării, inclusiv prin colaborare cu industria europeană, „inclusiv cu industria franceză”.
În relația bilaterală, premierul a declarat că Franța este „națiunea-cadru” pentru România și a subliniat rolul acesteia în apărarea flancului sud-estic al NATO, afirmând că „practic, apărarea flancului sud-estic al NATO este asigurată de Franţa” și că România este recunoscătoare pentru acest angajament.
Recomandate
Premierul Ilie Bolojan spune că stabilitatea guvernării depinde de gestionarea unei coaliții largi , potrivit News.ro , care redă un interviu acordat publicației franceze Le Figaro. Bolojan afirmă că România guvernează „cu o coaliție de patru partide, de la stânga la dreapta”, într-un context politic fragmentat după alegerile din 2024, când „niciun partid nu are mai mult de 25%” în Parlament. În acest cadru, premierul susține că menținerea stabilității a fost o prioritate. „Guvernăm, aşadar, cu o coaliţie de patru partide, de la stânga la dreapta. Nu este uşor să gestionezi această coaliţie, iar menţinerea stabilităţii guvernamentale a fost, de asemenea, o prioritate. Cu o anumită înţelepciune politică, am reuşit să păstrăm această stabilitate.” În plan economic, premierul compară situația României cu cea a Franței, invocând deficite bugetare ridicate și costuri mari de finanțare. El spune că, la preluarea mandatului, deficitul României era de 9,3% și că reducerea lui a devenit o prioritate, pe fondul dobânzilor „foarte mari” și al unor „marje de dezvoltare” limitate. Bolojan leagă tensiunile politice și sociale de evoluția prețurilor, menționând că inflația a ajuns la 10%, ceea ce ar fi alimentat un vot antisistem puternic. În același context, el vorbește despre o percepție de nedreptate și despre distanța dintre clasa politică și nevoile populației. Pe zona de reforme, premierul spune că Executivul a acționat rapid și a adoptat mai multe pachete de măsuri, atât pentru creșterea veniturilor bugetare, cât și pentru reducerea unor cheltuieli ale statului. Printre exemplele date se află modificarea regulilor privind pensionarea magistraților, unde, potrivit lui, judecătorii puteau ieși la pensie la 50 de ani, precum și un pachet de reforme în administrația publică, cu reducerea cheltuielilor administrative și decizii de descentralizare. Un obiectiv economic enunțat de Bolojan este schimbarea modelului de creștere, de la unul bazat în principal pe consum la unul orientat mai mult spre producție, argumentând că dezvoltarea din ultimii ani, susținută de investiții în infrastructură și creșteri salariale, a avut o componentă importantă de consum care a contribuit la adâncirea deficitului. El mai spune că Guvernul vizează dezvoltarea sectoarelor competitive, precum tehnologia informației, consolidarea producției agricole, valorificarea mixului energetic (inclusiv resurse de gaze și petrol), absorbția fondurilor europene și creșterea cheltuielilor de apărare prin integrarea în lanțul valoric al industriei europene de apărare. Întrebat despre fondurile europene pe care România vrea să le obțină în 2026, premierul indică „aproximativ 10 miliarde de euro”, dar condiționează accesarea integrală de realizarea unor reforme și de cofinanțarea proiectelor. Tot pe linia consolidării fiscale, el afirmă că deficitul a fost de 7,7% în 2025 și că ținta pentru 2026 este reducerea la 6,2%, punctând că ajustarea este dificilă, dar necesară. [...]
COTAR cere Guvernului să reducă simultan accizele și TVA la carburanți , potrivit Mediafax , pe fondul scumpirilor recente la pompă și al discuțiilor din Executiv despre o posibilă intervenție pe prețul motorinei. Confederația Operatorilor și Transportatorilor Autorizați din România spune că salută decizia Guvernului de a lua „măsuri concrete” pentru reducerea prețului carburanților, dar insistă ca acestea să fie aplicate „cât mai repede” și pentru o perioadă „suficient de lungă”, astfel încât efectele să fie stabile. Argumentele transportatorilor: taxele ar explica o parte majoră din preț COTAR susține că scumpirea carburanților se transmite în lanț în economie, prin creșterea costurilor de transport și, implicit, a prețurilor la bunuri și servicii. Organizația avertizează că efectele ar putea include scăderea nivelului de trai și presiuni pe piața muncii, dacă nu se intervine prin reducerea taxării. „Creșterea prețurilor la carburanți nu înseamnă doar o creștere a costurilor pentru transportatori, ci și o creștere a prețului tuturor produselor și serviciilor, o scădere a nivelului de trai, o creștere a criminalității, falimente în lanț și un val de șomaj.” În același comunicat, confederația afirmă că, în unele stații, prețul motorinei a depășit 10 lei/litru și că statul ar încasa 55% din prețul unui litru, prin accize, TVA și „taxa de drum”. COTAR mai susține că, potrivit propriilor calcule, motorina „ar costa 4,6 lei”, însă peste acest nivel se adaugă acciza majorată de la 1 ianuarie, TVA de 21% și celelalte taxe. Ce spune premierul: scumpirea, legată de piețele externe; reducerea accizei, în analiză Conform comunicatului citat de Mediafax, premierul Ilie Bolojan ar fi explicat că prețurile au crescut de la aproximativ 8 lei la 10,3–10,4 lei, adică în jur de 30%, un fenomen pe care îl leagă de evoluția piețelor externe și pe care îl descrie ca fiind dificil de oprit. În paralel, Guvernul analizează opțiuni pentru reducerea accizelor la motorină, iar o decizie oficială este așteptată „în curând”. Potrivit declarației atribuite premierului, Ministerul Finanțelor și Ministerul Energiei lucrează la o soluție, însă COTAR cere ca eventualele ajustări să vizeze simultan și accizele, și TVA, nu doar una dintre componentele fiscale. [...]
Sorin Grindeanu acuză „cinism” după întârzierea măsurilor la carburanți , potrivit Mediafax . Liderul PSD a declarat marți că ministrul Energiei, Bogdan Ivan, ar fi prezentat coaliției, în urmă cu patru săptămâni, scenarii pentru atenuarea șocului scumpirilor , însă până acum nu s-a luat o decizie. Critica PSD: decizie amânată și opțiuni discutate Grindeanu susține că nici în ședința de luni a coaliției nu a fost adoptată o măsură, iar întârzierea i se pare „ciudată”. El a legat amânarea de faptul că, odată cu un preț mai mare la pompă, statul ar încasa mai mult, ceea ce, în opinia sa, nu ar reprezenta „bună guvernare”. „Încă nu avem o decizie. Vă spun că toată această întârziere pare ciudată. Ca să nu spun altcumva. Eu știu că în această perioadă faptul că e prețul la pompă mai mare statul încasează mai mult. Și știm cu toți acest lucru. Dar asta este cinism. Asta nu este bună guvernare”, a declarat Sorin Grindeanu. Social-democratul a afirmat că și-ar fi dorit ca decizia să fie luată mai repede și a indicat drept exemple soluții discutate public, precum reducerea accizei sau o formulă „variabilă” care să țină cont de niveluri ale prețului pe litru. Grindeanu a mai spus că, între timp, alte țări europene ar fi adoptat măsuri, inclusiv reduceri de TVA. Poziția premierului: analize pentru reducerea accizei la motorină În replică, premierul Ilie Bolojan a transmis că Guvernul analizează modalitățile de reducere a accizei la motorină și că urmează să fie anunțată „în curând” o decizie oficială. Potrivit acestuia, Ministerul de Finanțe și Ministerul Energiei lucrează la o soluție. Miza imediată este dacă Executivul va interveni printr-o reducere a accizei (taxă inclusă în prețul carburanților) și în ce formă, în condițiile în care discuțiile din coaliție, conform declarațiilor lui Grindeanu, nu au produs încă o hotărâre. [...]
Ambasadorul SUA la București spune că parteneriatul cu România „nu a fost niciodată mai puternic” , potrivit AGERPRES , într-un interviu publicat marți, 31 martie 2026, primul acordat presei române de la preluarea mandatului de către Darryl Nirenberg . Diplomatul pune accent pe cooperarea de securitate, dar și pe „oportunitățile economice”, inclusiv în energie și în zona mineralelor critice. În discuție, Nirenberg a vorbit despre decizia recentă a Consiliului Suprem de Apărare a Țării de a aproba solicitarea SUA privind dislocarea de trupe și avioane de luptă pe teritoriul României, în legătură cu operațiuni din Orientul Mijlociu. Ambasadorul nu a intrat în detalii operaționale, trimițând la declarațiile publice ale președintelui american, dar a insistat asupra continuității angajamentului SUA în NATO. „Parteneriatul nostru nu a fost niciodată mai puternic și mai important”, a declarat Darryl Nirenberg, adăugând că urmează să viziteze soldații americani de la Baza Mihail Kogălniceanu și că SUA sunt „recunoscătoare României” pentru găzduirea trupelor americane. Pe fondul discuțiilor despre implicarea aliaților în Orientul Mijlociu, ambasadorul a reiterat poziția Washingtonului privind apărarea colectivă. El a spus că președintele Donald Trump a afirmat „foarte clar” că angajamentul SUA față de Articolul 5 este „de neclintit” și a indicat România drept aliat important, inclusiv prin creșterea contribuției la apărare peste pragul de 2% din PIB și susținerea țintei de 5% discutate la Summitul NATO de la Haga din 2025, menționând că România „este pe cale să ajungă” la această alocare. În plan politic, Nirenberg a declarat că nu are confirmări despre o eventuală participare a președintelui Trump sau a secretarului de stat Marco Rubio la reuniunea București 9 programată în luna mai, dar a apreciat găzduirea evenimentului de către România ca semn de leadership pe Flancul estic. Despre o posibilă întâlnire bilaterală la Washington între președinții celor două țări, ambasadorul a spus că nu are informații suplimentare, însă a descris relația drept una „ce evoluează” între președintele României, Dan, și președintele SUA. Interviul atinge și două subiecte cu impact direct pentru public și mediul de afaceri: programul Visa Waiver și discuțiile din SUA despre anularea alegerilor prezidențiale din România. În cazul Visa Waiver, Nirenberg a afirmat că decizia a făcut parte dintr-o „reevaluare globală”, iar România „este binevenită să aplice din nou”, fără să indice un calendar. Totodată, el a spus că românii pot călători în SUA dacă îndeplinesc condițiile legilor americane și a încurajat solicitarea de vize, menționând că activitatea consulatului continuă. Pe componenta economică, ambasadorul a vorbit despre potențialul României în energie și despre cooperarea în domeniul mineralelor critice, pe care le-a descris ca fiind esențiale pentru lanțurile de aprovizionare ale produselor electronice. El a precizat că există un parteneriat „în stadiu incipient” și a menționat participarea ministrului de externe Oana Țoiu la o reuniune ministerială la Washington pe această temă. [...]
Ilie Bolojan spune că nu demisionează din funcția de premier , în pofida atacurilor venite dinspre PSD, și avertizează că PNL ar putea părăsi coaliția, potrivit Libertatea . Șeful Guvernului afirmă că tensiunile din coaliție s-au amplificat din ianuarie și admite posibilitatea unei crize politice „în perioada următoare”. Întrebat dacă a avut o discuție directă cu președintele PSD, Sorin Grindeanu, despre atacurile publice, Bolojan a spus că întâlnirile au avut loc în ședințele de coaliție, însă nu a existat o conversație separată pe această temă. El susține că, deși ședințele se desfășoară „rezonabil”, în afara lor „lucrurile se schimbă foarte mult”, iar criticile escaladează. Premierul a indicat că nu intenționează să plece „de unul singur” și că partidele nemulțumite au la dispoziție instrumente politice, de la moțiune de cenzură până la retragerea miniștrilor. În același timp, a argumentat că schimbarea unei persoane nu rezolvă problemele care au dus la actualele tensiuni și că cei care provoacă o criză trebuie să își asume consecințele. Din perspectiva PNL, Bolojan afirmă că protocolul coaliției semnat la 23 iunie 2025 a fost respectat și că nu există încălcări ale înțelegerilor. El a avertizat însă că, dacă PSD va continua să genereze crize politice pe tema schimbării premierului sau a miniștrilor, „este greu de presupus” că PNL va mai rămâne într-o coaliție cu PSD, invocând nevoia de stabilitate politică și respingând ideea unui guvern minoritar. Contextul este o relație tot mai tensionată în coaliția PSD-PNL-USR-UDMR, pe fondul majorării taxelor și impozitelor la începutul lui 2026, notează publicația. Libertatea arată că Sorin Grindeanu a spus încă din ianuarie că își dorește plecarea lui Bolojan, invocând rigiditatea acestuia și faptul că nu ar ține cont de propunerile din coaliție, însă atunci a susținut că nu este momentul; între timp, România are buget, dar conducerea SRI și SIE nu a fost schimbată. În continuare, PSD urmează să consulte pe 20 aprilie aproximativ 5.000 de membri printr-un chestionar privind direcția partidului în raport cu guvernarea, fără ca întrebările să fie stabilite deocamdată. Potrivit aceleiași surse, nu este limpede dacă PSD vizează ieșirea de la guvernare sau încearcă să îl determine pe Bolojan să plece, iar Grindeanu rămâne, totodată, un critic al USR și a vorbit despre intenția de a scoate partidul din coaliție. [...]
Premierul Ilie Bolojan spune că tensiunile din coaliție pot degenera într-o criză , potrivit Mediafax . Șeful Guvernului a susținut că, în actualul context bugetar și internațional, România are nevoie de stabilitate politică pentru a gestiona problemele economice și angajamentele asumate. Bolojan a descris o diferență între discuțiile din ședințele coaliției și mesajele ulterioare din spațiul public, unde, spune el, apar atacuri și critici care amplifică tensiunile. Declarațiile au fost făcute luni, la Digi24, în contextul relației tensionate dintre PNL și PSD. Întrebat dacă a discutat direct cu președintele PSD, Sorin Grindeanu, premierul a spus că nu a reușit, invocând agenda încărcată a Guvernului, de la combustibili și energie până la absorbția fondurilor europene, restructurări și controlul deficitelor. În același timp, a avertizat că schimbarea unor persoane nu rezolvă automat problemele structurale. „E posibil să avem o criză în perioada următoare, asta este situația. Problemele nu dispar dacă o persoană sau alta pleacă”. Bolojan a argumentat că o criză politică ar complica și mai mult situația, pe fondul presiunilor bugetare și al contextului extern, menționând războaiele din Golf și din Ucraina. Mesajul său a fost că o eventuală instabilitate ar suprapune riscuri politice peste cele economice. Un punct central al intervenției a fost Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), unde premierul a spus că România are nevoie de decizii rapide pentru a evita pierderea de bani. El a indicat că ar trebui absorbiți aproximativ 10 miliarde de euro până la finalul lunii august și a subliniat că o parte din sume sunt granturi (fonduri nerambursabile), iar restul împrumuturi pe termen lung, la dobânzi mici. Potrivit Mediafax, declarațiile vin după consultările interne din PSD lansate de Sorin Grindeanu privind viitorul guvernării. O decizie ar urma să fie luată pe 20 aprilie, iar Grindeanu susține că majoritatea membrilor PSD ar sprijini schimbarea actualei structuri guvernamentale. [...]
