Știri
Știri din categoria Politică
Ilie Bolojan, premierul României, este contestat de partenerii de coaliție, în special de PSD. Tensiunile din cadrul coaliției guvernamentale sunt subiectul principal al interviului acordat de Bolojan pentru G4 Media, unde acesta a discutat despre posibilitatea de a solicita un vot de încredere în partid și în coaliție.
Premierul Bolojan a recunoscut că există critici atât din partea PSD, cât și din interiorul propriului său partid, PNL. Potrivit interviului G4 Media, partenerii externi își exprimă îngrijorarea cu privire la stabilitatea coaliției, iar Bolojan nu exclude posibilitatea de a cere un vot de încredere pentru a clarifica sprijinul de care beneficiază.
În cadrul interviului, Bolojan a subliniat că măsurile de ajustare fiscală, care au dus la creșteri de prețuri și contracție economică, au afectat inevitabil cota de încredere. Acesta a explicat că, deși măsurile sunt nepopulare, ele sunt necesare și că este obișnuit ca astfel de decizii să nu fie bine primite de public.
„Problema nu este să stai pe un post sau altul pentru că indiferent cine ar fi premierul României astăzi sau mâine problemele rămân. Iar rezolvarea lor este de natură a face ca cei care sunt pe poziții să trateze lucrurile cu mare responsabilitate, inclusiv asumându-și critici și nemulțumiri.”
Bolojan a precizat că a cerut anterior voturi de încredere în partid și nu exclude să facă acest lucru din nou, dacă situația o va cere. În ceea ce privește coaliția, el a menționat că un vot de încredere ar putea clarifica cine dorește să continue alături de el și cine nu.
În discuțiile cu liderii coaliției, inclusiv cu Sorin Grindeanu de la PSD, Bolojan a pus accent pe responsabilitate și seriozitate, subliniind că partidele trebuie să respecte planul de guvernare asumat. El a criticat tendința unor membri ai coaliției de a căuta vinovați pentru problemele curente, în loc să se concentreze pe soluții.
Premierul a evidențiat importanța stabilității politice pentru a menține încrederea investitorilor și a creditorilor. A explicat că percepția de instabilitate politică poate duce la costuri suplimentare pentru România, sub forma unor dobânzi mai mari la împrumuturi.
Bolojan a subliniat că nu susține ideea unui guvern minoritar, considerând că stabilitatea politică este esențială pentru proiectarea unei imagini de încredere atât intern, cât și extern. El a avertizat că instabilitatea politică deja afectează costurile financiare ale României.
Pe scurt, premierul a reafirmat necesitatea unei cooperări responsabile în cadrul coaliției și a subliniat că, în ciuda criticilor, este dispus să continue să își asume responsabilitatea pentru măsurile nepopulare, dar necesare, pentru stabilitatea economică a țării.
Recomandate
PNL își consolidează linia de opoziție și rupe colaborarea instituțională cu PSD , iar Ilie Bolojan spune că nu există discuții despre schimbarea sa de la conducerea partidului, potrivit Agerpres . Declarațiile au fost făcute duminică seara, la Timișoara, într-o conferință de presă. Bolojan a argumentat că poziția sa în fruntea PNL decurge din rezultatul unui congres și din deciziile adoptate de conducerea partidului cu „o majoritate confortabilă”, inclusiv intrarea în opoziție și încetarea colaborării cu PSD. Liderul liberal a spus că direcția este asumată politic și că partidul o va urma în perioada următoare. „Sunt președintele PNL ca efect al rezultatelor unui congres (...) și nu se pune problema despre o schimbare a mea, pentru că tot ce a decis partidul în această perioadă ține de decizii care au fost luate cu o majoritate confortabilă.” Ce înseamnă „fără colaborare instituțională” cu PSD Președintele PNL a precizat că, deși partidul nu va mai avea o colaborare instituțională cu PSD, situațiile în care liberalii se află în conduceri de instituții sau în administrații locale nu pot fi schimbate imediat, deoarece sunt rezultatul colaborării politice din 2024, în mai multe județe. În acest context, Bolojan a indicat că reprezentanții PNL aflați în astfel de poziții își vor continua mandatele, în limitele atribuțiilor, pentru „reprezentarea electorilor” și susținerea administrațiilor conduse de liberali, dar fără reluarea unei cooperări instituționale cu PSD. Mesaj intern: susținere sau plecare Bolojan a transmis și un mesaj către cei din partid care contestă linia actuală, afirmând că cei care sunt de acord cu direcția vor rămâne activi în PNL, iar cei care își doresc o apropiere de PSD „nu au decât să plece”. În aceeași intervenție, liderul PNL a legat explicit decizia de a intra în opoziție și de a opri colaborarea cu PSD de două motive: unul „care ține de România” și unul „care ține de viitorul acestui partid”, fără a detalia suplimentar în materialul citat. [...]
PNL își condiționează voturile de disciplina bugetară și anunță că va sancționa derapajele Guvernului Niculescu , potrivit Agerpres . Președintele partidului, Ilie Bolojan , a spus la Timișoara că liberalii vor acționa „ca partid de opoziție” pentru a taxa eventuale abateri de la țintele asumate, invocând riscul de „destabilizare bugetară” și de criză economică. În intervenția sa, Bolojan a explicat că votul acordat de PNL nu a fost unul „de încredere” sau „de susținere”, ci „un vot de necesitate”, motivat de riscul ca servicii publice de bază să nu mai poată funcționa. El a indicat, ca exemplu, alocări făcute la rectificare pe componenta de sănătate. Ce înseamnă „derapaje” în lectura PNL: cheltuieli și investiții plafonate Bolojan a afirmat că Guvernul a publicat o ordonanță care continuă practici aplicate și anterior pentru controlul deficitului, inclusiv plafonarea cheltuielilor în ultimele luni, măsură extinsă și la administrațiile locale. Diferența față de anul trecut, a adăugat el, este că în 2026 nu ar fi fost plafonate doar cheltuielile curente, ci și investițiile. În acest context, liderul PNL a susținut că măsurile de control al cheltuielilor sunt necesare pentru a avea „un deficit predictibil la final de an” și pentru respectarea traiectoriei asumate de România, pe care a descris-o drept importantă pentru „sănătatea economiei”. El a spus că așteaptă ca angajamentul să fie respectat și în 2027. Critica pe fond: „supracontractarea” investițiilor și presiuni viitoare pe buget Bolojan a pus în discuție probleme structurale ale României, menționând „supracontractarea investițiilor”. Ca exemplu, a indicat că, pe componenta de transporturi din PNRR, ar fi existat un buget alocat de 5,5 miliarde de lei, în timp ce ar fi fost semnate contracte de peste 19 miliarde de lei. Pe această bază, el a avertizat că se pune problema finanțării lucrărilor în anii următori și că eventualele facturi care se acumulează și nu pot fi susținute de la buget ar ține de contracte semnate în anii anteriori. Totodată, a amintit și de sume rezultate din procese generate de magistrați, pentru care Guvernul ar trebui să găsească soluții, susținând că adoptarea legii salarizării unitare ar fi redus astfel de litigii. De ce contează Mesajul PNL fixează o linie politică cu impact direct asupra politicilor fiscale: sprijinul punctual în Parlament este legat explicit de respectarea țintelor bugetare și de evitarea unei destabilizări a finanțelor publice. În același timp, discuția despre investiții contractate peste alocările disponibile indică o presiune potențială asupra bugetelor viitoare, indiferent de guvernarea de moment. [...]
Criticile PNL și USR pe tema opulenței afișate la botezul fiului lui Alfred Simonis mută disputa politică în zona credibilității fiscale și a mesajului „nu sunt bani” , într-un moment în care partidele se acuză reciproc pe fondul presiunilor bugetare, potrivit Digi24 . Vicepreședintele PNL Gigel Știrbu a atacat PSD după imaginile apărute pe rețelele sociale cu partenerele unor lideri social-democrați în ținute scumpe și blănuri, la petrecerea de botez organizată la Timișoara de președintele Consiliului Județean Timiș, Alfred Simonis. Știrbu a descris evenimentul drept un spectacol „de o vulgaritate financiară strigătoare la cer” și l-a numit „botezul socialiștilor de caviar”. Într-o postare pe Facebook, liberalul a susținut că, în timp ce populația se confruntă cu costuri ridicate și incertitudini legate de iarnă, la Timișoara ar fi fost „catalogul opulenței sfidătoare”. El a legat explicit această imagine de dezbaterea despre resursele publice, invocând mesajul potrivit căruia „nu sunt bani” pentru indexarea pensiilor, salarii în educație sau spitale. Miza politică: contrastul dintre austeritate și stilul de viață al elitei În aceeași intervenție, Știrbu a acuzat existența unei „caste” în PSD și a afirmat că banii care „ar fi trebuit să se transforme în autostrăzi sigure, școli sigure și tratamente pentru bolnavi” se regăsesc „în etichetele de lux” ale celor prezenți. Mesajul său urmărește să fixeze o temă cu potențial electoral: diferența dintre discursul despre constrângeri bugetare și afișarea publică a luxului. Reacția USR: ironie și întrebare despre proveniența banilor Președintele USR, Dominic Fritz, a declarat într-o conferință de presă că membrii USR aflați la Timișoara pentru congresul partidului nu au fost invitați la botez și nici nu ar fi avut „garderoba potrivită” pentru un astfel de eveniment. „Nu am fost invitaţi şi nici nu am venit cu garderobă potrivită pentru asta. Nu avem aşa ceva, că în primul rând nu avem bani, adică nu sumele lor. Dar suntem foarte curioşi de unde îi au ei.” Context: cine a fost prezent la eveniment Potrivit informațiilor din articol, la petrecerea de botez de sâmbătă seara au participat „lideri importanți ai PSD”. Nașul copilului este Sorin Grindeanu , președintele PSD, mai notează Digi24. [...]
Kelemen Hunor contestă ideea unei „moșteniri grele” și cere clarificări oficiale despre buget , pe fondul disputei PSD–PNL privind facturi neplătite și o posibilă „gaură” bugetară, potrivit Digi24 . Liderul UDMR a spus că nu poate exclude existența unor facturi rămase neachitate, invocând situații în care anumite zone din administrația centrală și locală ar fi rămas fără bani în octombrie, iar unele investiții ar fi fost încetinite sau oprite din cauza imposibilității de a face o rectificare bugetară. Declarațiile au fost făcute vineri seară la B1 TV, informație atribuită de Digi24 agenției News.ro. De ce contează: disputa politică se mută pe terenul execuției bugetare În interpretarea lui Kelemen Hunor, problema nu ar fi una „surpriză” apărută peste noapte, ci o consecință a limitărilor unui guvern cu puteri restrânse. El a amintit că Guvernul a fost demis pe 5 mai, iar până la formarea noului executiv a funcționat un guvern cu atribuții limitate, care „nu avea cum să facă o rectificare bugetară”. În acest context, liderul UDMR a legat discuția despre „gaură” de o confruntare politică și de încercarea de a construi un „narativ” despre „moștenirea grea”, pe care o respinge explicit. Ce spune UDMR despre „gaură” și cine ar trebui să lămurească situația Kelemen Hunor afirmă că nu poate confirma dimensiunea problemei: „Cât de mare e, nu știu, nu pot confirma. Indiferent care este adevărul, vom afla când vine Ministrul de Finanțe în Parlament.” El consideră, totodată, legitimă solicitarea ca ministrul Finanțelor să prezinte situația la zi, apreciind că o astfel de discuție este „necesară” și „legitimă”. Reacția Ministerului Finanțelor și pozițiile din coaliție Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare , a declarat joi că solicitarea PSD de a prezenta situația financiară a țării este legitimă și că ministerul va pregăti „în cel mai scurt timp” un raport pe această temă. În paralel, PSD a vorbit în ultimele zile despre facturi neplătite și o „gaură” în buget, afirmații care sunt contestate de liberali, mai notează Digi24. [...]
PSD recuperează teren față de AUR, iar competiția pentru primul loc se strânge , potrivit unui sondaj Avangarde prezentat de HotNews , într-un context în care percepția publică asupra direcției țării rămâne puternic negativă, iar agenda economică (salarii, pensii, deficit) domină așteptările de la Guvern. Sondajul Avangarde a fost realizat în perioada 21–26 octombrie, prin interviuri telefonice (metoda CATI), pe un eșantion de 1.000 de persoane de peste 18 ani. Eroarea maximă de eșantionare este de 3,1%, la un nivel de încredere de 95%. Intenția de vot este calculată din totalul celor care și-au exprimat o opțiune. Cum ar arăta Parlamentul dacă alegerile ar fi duminica viitoare Conform cercetării, AUR rămâne pe primul loc, dar diferența față de PSD se reduce: AUR: 35% PSD: 26% PNL: 15% USR: 10% UDMR: 5% Sub pragul electoral ar rămâne, în acest sondaj, SENS (4%) și SOS România (2%). De ce contează: diferența AUR–PSD se micșorează Comparativ cu sondajul Avangarde din septembrie (menționat în articol), AUR scade cu un punct procentual, PSD crește cu trei puncte, USR urcă cu două puncte, iar PNL pierde un punct. În termeni de ecart, PSD „recuperează” față de AUR, pe fondul unei diferențe care, în sondajul Avangarde anterior, era de 13 puncte procentuale. HotNews notează și un reper extern: un sondaj CURS publicat joi indică o diferență de opt puncte între AUR și PSD. Percepția asupra guvernării: direcție „greșită” și priorități economice Pe fondul schimbărilor politice recente, sondajul a testat și reacția la decizia PNL de a vota învestirea Guvernului Niculescu , deși partidul a anunțat că rămâne în opoziție. 50% dintre respondenți consideră decizia „mai degrabă greșită”, 29% „mai degrabă bună”, iar 21% nu știu sau nu răspund. În același timp, 78% dintre respondenți spun că România se îndreaptă într-o direcție greșită, iar 16% într-o direcție bună (6% indeciși/refuz). Întrebați care ar trebui să fie prima prioritate a Guvernului (un singur răspuns), respondenții indică: creșterea salariilor și pensiilor: 30% combaterea corupției: 21% reducerea deficitului și a datoriei publice: 19% reducerea cheltuielilor statului: 15% investiții în infrastructură: 7% finanțarea sistemului de sănătate: 4% Pe tema reducerii deficitului, majoritatea (59%) ar prefera reducerea cheltuielilor, în timp ce 20% ar opta pentru taxe mai mari pe averi și companii. Creșterea taxelor și impozitelor generale este susținută de 2%, iar înghețarea salariilor și pensiilor de 1%. Context: comparația cu un sondaj CURS În articol sunt prezentate și cifre dintr-un sondaj CURS publicat joi, în care AUR este cotat la 34%, PSD la 26% și PNL la 16%, iar peste pragul de 5% apar USR (8%) și UDMR (5%). Tot acolo sunt menționate și alte formațiuni sub prag, cu procente mai mici. În ansamblu, datele indică o cursă mai strânsă la vârf și o presiune crescută pe guvernare pe teme cu impact bugetar direct: salarii, pensii și reducerea deficitului. [...]
AfD își recalibrează mesajul european pentru a deveni guvernabilă , luând în calcul să renunțe la ideea ieșirii Germaniei din UE și din zona euro și să mizeze, în schimb, pe reformarea Uniunii „din interior”, potrivit Mediafax . Mișcarea vine după un rezultat istoric la alegerile regionale din Saxonia-Anhalt și pe fondul creșterii influenței dreptei radicale în Europa, context în care AfD se apropie de momentul în care ar putea participa la guvernarea federală înainte de finalul deceniului. Schimbarea de ton este prezentată ca o adaptare necesară pentru ca formațiunea să poată fi acceptată drept partener de coaliție, notează Reuters, citată de Mediafax. AfD a fost fondată în 2013, inițial ca partid critic la adresa monedei euro, iar ulterior și-a extins mesajul împotriva UE și a făcut din opoziția față de imigrație una dintre temele centrale. Partidul respinge acuzațiile de extremism, însă criticii și serviciul german de informații interne susțin că unele poziții se apropie de ideologii suprematiste și xenofobe. De la „ieșire” la „renegociere”: ce propune documentul strategic O parte a conducerii AfD susține că ascensiunea partidelor similare în Europa creează o fereastră pentru schimbarea regulilor UE fără părăsirea blocului comunitar. Sebastian Münzenmaier, parlamentar AfD, afirmă: „Niciodată de la sfârșitul celui de-Al Doilea Război Mondial perspectivele de reformare a UE în conformitate cu viziunea noastră nu au fost mai bune”. Luna trecută, copreședinta AfD Alice Weidel a prezentat la Parlamentul European, la Strasbourg, un document strategic intitulat „ New Deal for Europe ” („Un nou acord pentru Europa”), împreună cu aliații din grupul Europa Națiunilor Suverane (ESN). Documentul vizează renegocierea tratatelor și o Uniune mai flexibilă, cu mai multă autonomie pentru statele membre. Printre propuneri se numără: un mecanism de derogare de la politici comune, inclusiv la cheltuieli pentru apărare și imigrație; aplicarea mai strictă a regulilor bugetare; menținerea monedei euro rămâne posibilă (inițiativa nu o exclude). Dacă reformele nu ar reuși, documentul sugerează organizarea unui referendum privind direcția europeană a Germaniei. Weidel a spus că AfD și aliații săi susțin „o uniune europeană, o Europă a patriilor”, dar a evitat să precizeze dacă partidul mai vrea ieșirea din zona euro sau din UE. Modelul Franța–Italia–Austria și argumentul economic O eventuală renunțare la obiectivul ieșirii din zona euro ar urma un model deja folosit de alte partide de dreapta radicală care și-au temperat euroscepticismul pentru a ajunge la guvernare: în Franța, Adunarea Națională a redus treptat accentul pe abandonarea euro; în Italia, Frații Italiei și-au moderat retorica eurosceptică după preluarea guvernării; în Austria, FPÖ a renunțat la o parte din pozițiile anti-europene în apropierea de coaliții. Profesorul Wolfgang Schroeder (Universitatea din Kassel) spune că „Austria servește drept model pentru AfD” și consideră probabilă o astfel de repoziționare, fără opoziție internă majoră. În interiorul AfD apare și un argument pragmatic: costurile economice ale unei rupturi. Schroeder avertizează că ieșirea Germaniei din UE sau din zona euro ar avea consecințe grave, având în vedere orientarea puternică spre export a economiei. Jean-Pascal Hohm, liderul organizației de tineret Generation Deutschland, a declarat: „Dacă am desființa practic moneda comună și fiecare ar merge din nou pe propriul drum, acest lucru ar fi complet utopic și ne-ar provoca, de asemenea, daune enorme”. Fără consens intern și obstacolul CDU În pofida semnalelor de recalibrare, AfD nu are încă un consens privind viitorul relației Germaniei cu UE. O rezoluție propusă în august de Hohm, care urmărea reafirmarea atașamentului față de „ideea europeană”, a fost retrasă după ce nu a strâns sprijin suficient. În paralel, apropierea de conservatorii din Uniunea Creștin-Democrată (CDU), partidul cancelarului Friedrich Merz, rămâne o problemă majoră: CDU exclude în prezent o alianță cu AfD, iar pozițiile radicale ale formațiunii privind Europa pot complica orice discuție viitoare de coaliție. [...]
