Știri
Știri din categoria Politică
Ilie Bolojan încearcă să reducă miza politică a fotografiei cu Nicușor Dan la Bruxelles, sugerând că astfel de momente țin mai degrabă de „compatibilități” personale decât de semnale de alianțe sau rupturi în zona proeuropeană, potrivit Digi24.
Declarația a venit după apariția unor imagini din capitala UE în care președintele României, Nicușor Dan, apare la masă cu europarlamentarii Rareș Bogdan și Victor Negrescu, alături de Eugen Tomac și șeful SPP, Lucian Pahonțu. Bolojan a spus că, din experiența sa, în deplasările la Bruxelles există întâlniri oficiale cu europarlamentari, însă „masa o iei cu cine îți place”, fără ca „compania la masă” să fie impusă.
Bolojan a descris o separație între formatul oficial și cel informal al unei vizite: întâlniri organizate cu reprezentanți ai Comisiei Europene sau în contextul Consiliului European, respectiv discuții la masă, unde ajungi „cu cei cu care ai anumite compatibilități”. În același timp, a precizat că nu are „datele legate de ce s-a întâmplat” în cazul concret al fotografiei și că nu comentează mai mult decât „o observație de principiu”.
Miza practică a mesajului este una de gestionare a percepțiilor: fotografia a alimentat interpretări despre relații politice și influențe în jurul președintelui, iar Bolojan încearcă să o plaseze în registrul uzual al diplomației și al programelor aglomerate, unde nu „îi prinzi pe toți” europarlamentarii, mai ales când sunt anunțați cu doar câteva zile înainte.
Administrația Prezidențială a transmis că, aflat la Bruxelles pentru reuniunea Consiliului European, Nicușor Dan a avut o întrevedere cu președintele PPE, Manfred Weber, după care discuțiile au continuat cu membrii delegației care l-au însoțit, la care „s-au alăturat și alți europarlamentari români”, în cadrul întâlnirii din restaurant.
În comunicarea instituției, acest tip de contacte este prezentat ca o practică „constantă” în deplasările de lucru la Bruxelles, cu schimburi de opinii cu instituțiile europene, europarlamentari din partidele prooccidentale și oficiali români aflați în același context.
Recomandate
Ilie Bolojan spune că a menținut colaborarea instituțională cu președintele Nicușor Dan , în pofida tensiunilor politice din jurul desemnării lui Adrian Veștea , potrivit Digi24 . Mesajul vine într-un context în care relația dintre PNL și președinte a fost pusă sub presiune de decizii recente, cu efect direct asupra stabilității guvernării. Premierul interimar afirmă că, personal, nu l-a atacat „nici de la tribună, nici de aici” pe șeful statului, dar a criticat decizia de a-l nominaliza pe Adrian Veștea pentru formarea unui nou guvern fără consultarea PNL, pe care a numit-o un gest „lipsit de fairplay”. „Am căutat în toată această perioadă să am o relație corectă și nu am avut probleme de a nu colabora.” Unde spune Bolojan că a funcționat cooperarea Guvern–Președinție Bolojan susține că, dincolo de disputa politică, echipele celor două instituții au lucrat împreună și „deciziile s-au luat fără probleme” în domenii care cer coordonare între Palatul Victoria și Cotroceni, între care: politica externă; relațiile cu Comisia Europeană; apărarea, unde „erau componente amestecate între Guvern și președinție”. Miza politică: tensiuni interne în PNL În intervenția la Digi24, liderul PNL leagă criticile sale de efectele interne ale nominalizării lui Veștea, spunând că decizia a „creat tensiuni în interiorul Partidului Național Liberal” și că partidul nu „fuge” de această realitate. În lipsa altor detalii în material despre pașii următori, poziționarea lui Bolojan indică o încercare de a separa conflictul politic de funcționarea cooperării instituționale, într-un moment în care deciziile privind formarea guvernului rămân un punct sensibil pentru PNL. [...]
PNL a ținut Congresul fără invitați externi până în ultimul moment, pe fondul unei „situații de criză” , iar președintele Nicușor Dan nu a fost invitat, potrivit declarațiilor făcute de Ilie Bolojan pentru news.ro . Liderul PNL spune că a evitat să creeze „un spectacol” care i-ar fi pus pe invitați într-o situație incomodă, în condițiile în care, până sâmbătă la ora 17.00, nu era clar cum se va desfășura reuniunea. Întrebat la Digi24 dacă Nicușor Dan a fost invitat la Congresul PNL de duminică, Bolojan a răspuns negativ și a explicat că organizarea a avut loc într-un moment tensionat, cu incertitudini legate de formatul congresului și de numărul de moțiuni. „Nu știu cât de potrivit era asta. Vă rog să vă gândiți că până ieri la ora 17.00 nu știam cum se va desfășura acest congres, dacă vor fi mai multe moțiuni, cum ar fi trebuit să fie, dacă va fi una singură. Până ieri la ora 17.00 nu am invitat pe nimeni ca să nu generăm un spectacol care să îi facă pe invitați să se simtă prost.” Ce transmite PNL despre relația cu președintele Bolojan a mai spus că i-a transmis președintelui Nicușor Dan propunerile rezultate în urma Congresului, însă a evitat să precizeze dacă a avut o întâlnire cu șeful statului. Contextul congresului Congresul Extraordinar al PNL a avut loc duminică, la Romexpo, cu peste 1.800 de delegați. La eveniment au participat foști lideri ai formațiunii și reprezentanți ai USR și UDMR. [...]
Eugen Tomac susține că fotografia de la Bruxelles nu are legătură cu negocierile pentru Guvern , iar discuția surprinsă „la masă” a fost una de context european, nu de politică internă, potrivit Mediafax . Declarația vine după ce imaginea în care apar președintele României Nicușor Dan, șeful SPP Lucian Pahonțu și mai mulți europarlamentari a alimentat speculații privind formarea Executivului. Tomac afirmă că întâlnirea a avut loc în marja Consiliului European , într-o pauză între reuniuni oficiale, și că subiectele discutate au ținut „strict” de agenda europeană și de prioritățile Consiliului. El a spus că fotografia a fost făcută într-un spațiu public și că nu a fost vorba despre o reuniune „oficială” sau „conspirativă”. Într-o intervenție la Antena 3 CNN , Tomac a explicat și de ce la masă au apărut europarlamentari precum Rareș Bogdan sau Victor Negrescu: prezența lor ar fi fost legată de întâlnirile pe care președintele le-a avut înainte și după cu lideri ai grupurilor politice europene. „Nu a existat nicio discuție despre formarea Guvernului sau despre negocieri politice interne. Timpul a fost foarte scurt și dedicat exclusiv temelor europene.” Ce transmite Tomac despre miza internă Pe fondul discuțiilor de la București, Tomac mai spune că președintele le-ar fi transmis liderilor europeni că România își menține direcția pro-europeană. În același timp, el indică faptul că mandatul premierului desemnat este să obțină susținere parlamentară pentru guvernul propus. Tomac evită să comenteze scenarii de politică internă, inclusiv ipoteza unui guvern susținut de AUR, și arată că decizia finală aparține Parlamentului. [...]
Disputa din PNL riscă să ajungă în instanță , după ce grupul intern etichetat drept „sudiști” susține că ultimatumul de demisie și eventualele excluderi decise în partid nu ar produce efecte, invocând suspendarea unor hotărâri și lipsa unei baze statutare, potrivit Euronews . Miza este una de reglementare internă și legalitate: „disidenții” afirmă că sancționarea pe baza deciziilor BPN nr. 22 și nr. 25 (adoptate pe 15 iunie) ar însemna sfidarea unei hotărâri a Tribunalului Ilfov , pe care o descriu drept „executorie de drept”. În interpretarea lor, dacă acele decizii sunt suspendate, excluderile întemeiate pe ele „nu pot produce niciun efect”. Cine sunt vizații și care este termenul-limită Conform informațiilor citate, pe „lista neagră” se află cinci lideri liberali: Adrian Veștea Hubert Thuma Rareș Bogdan Alina Gorghiu Lucian Bode În Congres, celor cinci li s-a cerut să demisioneze din calitatea de membri PNL până pe 22 iunie, ora 12:00. Argumentul procedural: „mecanismul nu există în statut” Sursele citate susțin că procedura folosită pentru a ajunge la excluderi nu ar fi prevăzută în statut și că „niciun for nu poate «mandata» alt for să dispună excluderea”. În plus, ei invocă principiile de procedură internă: sancțiunile ar trebui să fie graduale și să includă dreptul la apărare, audiere și cale de atac, ceea ce ar face neconform un ultimatum colectiv de câteva ore. Deși noul statut al PNL a fost ratificat pe 21 iunie în Congres, aceiași liberali susțin că acesta „nu remediază caracterul nelegal și nestatutar al hotărârii” și că, oricum, nu poate fi aplicat retroactiv unor „pretinse fapte anterioare”, invocând principiul neretroactivității. Ei mai afirmă că procedura congresului extraordinar ar fi fost derulată ca și cum noul statut era deja în vigoare, un „viciu” care ar face întreaga procedură „susceptibilă de a fi anulată în instanță”. Critici politice la adresa conducerii: poziția lui Ionuț Stroe Deputatul PNL Ionuț Stroe, prezentat ca parte a grupului care îl susține pe Adrian Veștea, a criticat deciziile Congresului și a spus că nu își va da demisia din partid. „Să demisionez din PNL? Nu, niciodată. Sunt membru din 2001 și nu voi face acest gest chiar dacă acest lucru comportă anumite riscuri (...) oamenii așteaptă ca țara să fie guvernată, ca instituțiile să funcționeze, ca veniturile să nu fie afectate, ca economia să meargă.” „Să validez o adunare care nu face nimic altceva decât să subordoneze un întreg partid voințai unui singur om, Ilie Bolojan, este poate cel mai nedemocratic gest sau procedură prin care a trecut PNL în ultimii ani.” Context: schimbări de statut și noua conducere La Congresul extraordinar , PNL a aprobat modificări de statut, inclusiv reducerea numărului de prim-vicepreședinți de la patru la unul și înființarea Biroului Permanent Național ca structură centrală de conducere. Ilie Bolojan a fost votat președinte, iar echipa de conducere include, între alții, pe Dan Motreanu (prim-vicepreședinte) și Robert Sighiartău (secretar general), alături de o listă de vicepreședinți. Moțiunea cu care Bolojan a candidat s-a numit „Modernizare cu Rădăcini”. Pentru partid, următorul test imediat este termenul de 22 iunie, ora 12:00, însă, dacă argumentele privind suspendarea deciziilor și procedura statutară vor fi împinse mai departe, conflictul se poate muta rapid din forurile interne în instanță. [...]
Propunerea Gabrielei Horga ca vicepreședintă PNL completează arhitectura de conducere care va decide linia partidului la guvernare , într-un moment în care liberalii își votează noua structură la Congresul extraordinar, potrivit TVR Info . Senatoarea PNL spune că intră în echipa propusă de Ilie Bolojan cu obiectivul unui partid „unit, puternic și credibil”, „capabil să ofere soluții reale” și să respecte încrederea electoratului. Horga afirmă, într-o postare pe Facebook, că își asumă proiectul „cu seriozitate și responsabilitate”, alături de mai mulți lideri și membri ai echipei: Ilie Bolojan, Dan Motreanu, Robert Sighiartău, Mircea Abrudean, Ioan Popa, Siegfried Mureșan, Oana Gheorghiu, Alexandru Muraru, Dragoș Pîslaru și Florin Roman. În mesajul citat, Horga își argumentează candidatura prin experiența internă în partid și prin profilul profesional și instituțional: este membră PNL de 20 de ani, a fost de două ori secretar general adjunct și a lucrat în campanii electorale ale partidului. În prezent, este conferențiar universitar la FABIZ – ASE București, senator și președinta Comisiei pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital din Senat; anterior a fost vicepreședintă a Autorității de Supraveghere Financiară, responsabilă de piața de capital, și secretar de stat cu atribuții în finanțe publice și fiscalitate. Miza: noul Birou Permanent Național și controlul deciziilor de partid Potrivit aceleiași surse, viitorul Birou Permanent Național al PNL ar urma să fie format din echipa propusă prin moțiunea „Modernizare cu rădăcini”: președintele, prim-vicepreședintele, secretarul general și cei opt vicepreședinți, la care se adaugă liderii organizațiilor județene, dintre care vor fi aleși opt vicepreședinți regionali. Horga descrie formula drept una care combină echipa propusă de Ilie Bolojan cu reprezentarea organizațiilor din țară și leagă moțiunea de ideea unui PNL „modern, serios și conectat la așteptările românilor”, dar care își păstrează identitatea și valorile. Contextul imediat: Congresul extraordinar Congresul extraordinar al PNL se reunește duminică pentru a decide noua structură de conducere și pentru a alege președintele partidului și echipa sa, menționează TVR Info. În același context, publicația a relatat separat că Ilie Bolojan a fost reales președinte al PNL și a propus ca partidul să preia guvernarea alături de USR și UDMR, detalii în materialul TVR Info . [...]
PNL riscă să intre în criză de reprezentare guvernamentală , după ce președintele partidului, Ilie Bolojan, a spus că Biroul Permanent Național va declanșa excluderea unor lideri dacă nu demisionează din partid până luni, ora 12.00, potrivit News . Bolojan i-a nominalizat pe Lucian Bode , Rareș Bogdan, Adrian Veștea, Hubert Thuma și Alina Gorghiu, afirmând că, în lipsa demisiilor, conducerea partidului va trece la „procedurile de excludere” și că „nu există altă posibilitate”. Miza: PNL fără oameni în noul guvern Șeful PNL a susținut că partidul nu va avea reprezentanți în noul guvern, deoarece cei nominalizați să intre în „Guvernul Veștea” nu vor mai fi membri PNL pe durata procedurii de excludere. „Ei nu vor mai fi până se închide această procedură (a excluderii din PNL - n.r.). Tot se va ajunge acolo, mai trebuie să dai şi ochii cu colegii.” Argumentul conducerii: disciplină internă și linie politică În intervenția de duminică seară la Digi 24, Bolojan a legat decizia de linia politică a partidului și de asocierea cu PSD, invocând inclusiv moțiunea de cenzură depusă de PSD împreună cu AUR. „Nu poţi să pretinzi că eşti membru într-un partid care hotărăşte o anumită direcţie (...) şi să te trezeşti într-un Guvern cu PSD, după ce PSD şi-a bătut joc de acel partid (...) şi prin moţiunea de cenzură pe care a depus-o împreună cu AUR.” El a mai spus că o organizație „care vrea să performeze” trebuie să funcționeze pe reguli și organizare, altfel își pierde credibilitatea. Ce urmează Termenul indicat de Bolojan pentru demisii este luni, ora 12.00. Dacă acesta nu este respectat, Biroul Permanent Național ar urma să declanșeze procedurile de excludere pentru cei vizați. Separat, publicația notează că, deși premierul desemnat nu a anunțat oficial lista de miniștri, „surse politice” afirmă că Alina Gorghiu — căreia i s-a cerut demisia — ar urma să fie vicepremier în Guvernul Veștea. [...]
