Știri
Știri din categoria Politică
Întâlnirea informală de la Bruxelles arată cum se negociază agenda UE cu actori politici români diverși, inclusiv pe teme cu miză bugetară, înaintea reuniunii Consiliului European, potrivit Adevărul. Imaginile surprind o discuție desfășurată joi, 18 iunie, la care au participat președintele Nicușor Dan, europarlamentarul Rareș Bogdan, eurodeputatul Victor Negrescu, Eugen Tomac, șeful SPP Lucian Pahonțu și consilierul de stat Valentin Naumescu.
Întâlnirea ar fi avut loc într-un restaurant din centrul Bruxelles-ului, cu puțin timp înainte de reuniunea oficială a Consiliului European (link în aceeași sursă). Rareș Bogdan a confirmat pentru Digi24 existența întâlnirii și a susținut că astfel de discuții sunt obișnuite în preajma consiliilor europene.
„Sunt întâlniri firești înainte de consiliu, eu sunt liderul delegației popularilor europeni din România și este normal să mă întâlnesc cu președintele.”
Eugen Tomac a confirmat la rândul său întâlnirea, afirmând că „Nicușor Dan s-a văzut la hotelul respectiv cu Manfred Weber”. Victor Negrescu a explicat, tot pentru Digi24, că înaintea fiecărui Consiliu European „familiile politice” se reunesc pentru a discuta agenda, iar discuțiile au vizat, între altele, viitorul Cadru Financiar Multianual (bugetul UE pe mai mulți ani), dosar de care spune că se ocupă direct în calitate de vicepreședinte al Parlamentului European.
În plan intern, prezența lui Rareș Bogdan capătă greutate și prin faptul că europarlamentarul este prezentat ca unul dintre criticii actualei conduceri a PNL. Adevărul notează că el se numără printre liderii liberali a căror demisie a fost cerută de conducerea partidului în procesul de reorganizare declanșat după Congresul extraordinar și că este considerat contestatar al premierului interimar Ilie Bolojan, pe fondul disputelor privind direcția politică a formațiunii.
Recomandate
PSD riscă să blocheze rapid învestirea premierului desemnat Siegfried Mureșan , după ce secretarul general al partidului, Claudiu Manda , a anunțat că va vota împotriva susținerii acestuia în ședința conducerii de luni, potrivit HotNews . Miza imediată este aritmetica parlamentară: pentru învestire sunt necesare 233 de voturi, iar poziția PSD poate decide dacă noul guvern trece sau nu de vot. Nicușor Dan l-a desemnat joi pe eurodeputatul PNL Siegfried Mureșan, propunerea PNL–USR–UDMR, pentru funcția de prim-ministru. PSD își discută poziția luni, de la ora 11:00, în Biroul Permanent Național. De ce spune Manda că PSD nu ar trebui să îl susțină Manda a declarat duminică seară, la Antena 3, că va vota împotriva susținerii lui Mureșan, argumentând că acesta ar urma să continue politicile fostului premier Ilie Bolojan. „Eu o să votez ca PSD să nu se alăture acestui demers și să voteze un guvern Siegfried Mureșan (...) își propune să continue politicile domnului Bolojan, deci avem de-a face doar cu un alt Bolojan, ceva mai tânăr.” Întrebat despre afirmația lui Mureșan că ar păstra direcția liderului PNL, Manda a răspuns: „Păi, de-aia l-am dat jos pe Bolojan.” În același context, liderul PSD a susținut că partidul își dorește o schimbare de direcție, criticând abordarea pe care o asociază cu „tăieri” și „măriri de taxe”. El a spus că, dacă Mureșan păstrează această direcție, „nici nu cred că ar trebui să ne caute”. Ce scenariu avansează PSD pentru o majoritate alternativă Manda a afirmat că nu crede că PSD va reveni asupra rezoluției potrivit căreia nu votează un guvern din care nu face parte. În același timp, a descris cum ar vedea o majoritate „în jurul PSD”, în condițiile pragului de 233 de voturi pentru învestire: PSD; minoritățile naționale (o parte dintre ele); partide mici și parlamentari neafiliați; posibil UDMR; „posibili parlamentari” care ar putea vota inclusiv din PNL și USR, potrivit lui Manda. Rămâne de văzut dacă poziția exprimată de Manda va fi împărtășită de majoritatea conducerii PSD în ședința de luni și dacă tabăra care îl susține pe Mureșan poate strânge voturile necesare fără social-democrați. [...]
Președintele Nicușor Dan le cere românilor din SUA să rămână implicați și să ceară „competență și integritate” autorităților , într-un mesaj care pune accent pe obligația statului de a oferi servicii funcționale și reguli clare pentru diaspora, inclusiv pentru cei care vor să investească sau să revină în țară, potrivit Mediafax . Mesajul, publicat de Administrația Prezidențială , leagă relația cu diaspora de calitatea interacțiunilor cu instituțiile statului: de la ghișeele consulare și eliberarea documentelor, până la sprijinul pentru investiții și decizia de repatriere. Ce cere președintele de la instituții: servicii care funcționează și răspunsuri la timp Nicușor Dan afirmă că o relație „puternică” între România și diaspora nu se poate construi fără onestitate și fără respect în contactul cu autoritățile. În mesaj, el indică explicit unde ar trebui să se vadă acest respect: în servicii publice „care funcționează bine”; în „reguli clare”; în „răspunsuri oferite la timp”; în modul în care românii sunt tratați la consulate, când cer documente, când vor să investească sau când iau în calcul revenirea în țară. Diaspora, invitată să participe la proiectele de dezvoltare și la controlul democratic Președintele îi îndeamnă pe românii din străinătate să rămână conectați la evoluțiile din România și să se implice în proiectele majore de dezvoltare, argumentând că experiența acumulată în afara țării ar trebui valorificată prin instituții „dispuse să asculte” și capabile să învețe din soluții care funcționează în alte state. În același timp, Nicușor Dan le cere românilor din diaspora să își exercite dreptul de a solicita „competență și integritate” în relația cu autoritățile și susține că distanța geografică nu le reduce legitimitatea, iar „critica de bună-credință” rămâne o formă necesară de implicare într-o democrație. [...]
Vizita lui Nicușor Dan la New York mizează pe menținerea sprijinului SUA într-un context sensibil pentru securitatea regională și pentru percepția României în cercurile de influență americane , potrivit Euronews . Președintele participă la Adunarea Generală a ONU , unde va susține discursul României miercuri și va lua parte la o reuniune a Consiliului de Securitate dedicată Ucrainei. Deplasarea are și o componentă de relaționare cu actori politici, comunitari și economici din SUA, cu întâlniri programate atât cu oficiali ONU, cât și cu reprezentanți ai mediului de afaceri și investitori în obligațiuni românești. Agenda: ONU, contacte politice și întâlniri cu mediul financiar Conform Administrației Prezidențiale, programul începe cu o cină oferită de ambasadorul Statelor Unite la ONU, Mike Waltz. Urmează o întâlnire cu Ronald Lauder, lider al comunității evreiești internaționale, care l-a criticat recent pe președinte pentru amânarea adoptării Legii Vexler privind combaterea xenofobiei. În agendă este inclusă și o întrevedere cu secretarul general al ONU, António Guterres, la sediul Organizației Națiunilor Unite. La finalul zilei, Nicușor Dan va vizita Memorialul 11 Septembrie, împreună cu partenera sa, Mirabela Grădinaru. Luni, șeful statului are programate discuții cu: reprezentanții Alianței foștilor ambasadori ai Statelor Unite în România; oameni de afaceri și antreprenori români din SUA din domeniul tehnologiei; reprezentanții JPMorgan Chase ; investitori în obligațiuni românești. Tot la New York, președintele va inaugura o intersecție care va purta numele Reginei Maria, iar vizita se încheie cu participarea la recepția tradițională oferită de Donald și Melania Trump. Miza politică: acces la Washington și dosarul trupelor americane din Europa Politologul Sergiu Mișcoiu a declarat la Euronews România că o atitudine mai „conciliantă” a lui Nicușor Dan față de administrația Trump ar fi contribuit la „pregătirea terenului” pentru o viitoare vizită bilaterală în SUA și pentru o poziționare mai favorabilă a Statelor Unite față de România. „Și-a pregătit terenul pentru a avea o intrare mult mai bună în cercurile de la Washington, iar SUA să aibă o atitudine mult mai conciliantă față de România atunci când vine vorba de diverse acțiuni internaționale, mai ales când se pune problema retragerii trupelor americane din Europa, iar acest obiectiv este acum în curs de îndeplinire.” În aceeași intervenție, Mișcoiu a descris drept „test major” modul în care România va fi tratată într-o viitoare vizită în SUA, inclusiv prin rezultatele concrete ale întâlnirilor cu oficiali, oameni de afaceri și structuri de influență. „Acesta va fi testul: să vedem dacă această atitudine se va schimba sau vom rămâne în continuare într-o zonă din asta de semimarginalitate în care ne aflam deja.” [...]
Nicușor Dan cere „reguli clare” și servicii care funcționează în relația statului cu diaspora , argumentând că fără o schimbare de practică administrativă România nu poate recâștiga încrederea românilor plecați, potrivit Agerpres . Mesajul a fost transmis duminică, cu ocazia Summitului Comunității Române de la Chicago , și a fost prezentat de consilierul de stat Ana-Maria Geană, conform Administrației Prezidențiale . În mesaj, președintele spune că o relație „puternică” între România și diaspora nu se poate construi decât „cu onestitate”, inclusiv prin recunoașterea experiențelor „incomode pentru statul român”. El afirmă că, pentru mulți dintre cei care au ales să plece, România a însemnat „gustul amar al promisiunilor neîndeplinite”, uneori „nedreptate” sau sentimentul că „munca și competența nu sunt suficient prețuite”. „Recunoașterea acestor realități este o condiție pentru a recâștiga încrederea.” Ce schimbare cere, concret, în interacțiunea cu statul Nicușor Dan pune accent pe obligația statului de a trata diaspora „cu respect” în fiecare interacțiune, de la ghișeele consulare și eliberarea documentelor până la situațiile în care românii din străinătate vor să investească sau să revină în țară. În viziunea sa, respectul trebuie să se vadă în funcționarea serviciilor publice și în predictibilitate administrativă. Președintele enumeră elementele care ar defini o „politică serioasă pentru diaspora”: servicii care funcționează bine; reguli clare; răspunsuri oferite la timp. Totodată, el afirmă că experiența acumulată de românii din afara țării ar trebui să își găsească locul „firesc” în proiectele majore de dezvoltare, ceea ce ar presupune instituții „dispuse să asculte” și capabile să învețe din soluții care funcționează în alte state. Mesaj politic: „competență și integritate” cerute autorităților Șeful statului îi îndeamnă pe românii din diaspora să rămână atenți la ce se întâmplă în România și să își exercite dreptul de a solicita „competență și integritate” în relația cu autoritățile. „Distanța geografică nu diminuează legitimitatea vocii dumneavoastră, iar critica de bună-credință este o formă de implicare de care o democrația are nevoie.” În mesaj este menționat și rolul comunității românești din SUA în apropierea dintre cele două țări, prin legături profesionale, universitare, culturale și de afaceri, precum și importanța păstrării limbii și identității pentru copiii și tinerii care cresc în afara granițelor. [...]
Reținerea lui Călin Georgescu deschide un nou front de risc politic și instituțional , în condițiile în care liderul PSD, Sorin Grindeanu , leagă explicit viitorul acestuia în politică de deznodământul anchetei DIICOT , potrivit Antena 3 . Călin Georgescu a fost reținut pentru 24 de ore de procurorii DIICOT, luni după-amiază, într-un dosar care vizează „înșelăciune cu consecințe deosebit de grave” și „constituire a unui grup infracțional organizat”. În material este menționat și un „dosar al înșelăciunii de 1,1 milioane de euro”. Miza: validarea acuzațiilor și efectul asupra scenei politice Într-un interviu la Antena 3 CNN, Grindeanu a spus că o eventuală confirmare a acuzațiilor ar echivala cu ieșirea lui Georgescu din politică, dar a insistat că nu își asumă rolul de a da verdicte înaintea justiției. „Dacă se va dovedi a fi vinovat Călin Georgescu, evident, este scos din politică.” Totodată, liderul PSD a afirmat că se ferește să pronunțe concluzii înainte de finalizarea anchetei, invocând și alte cazuri în care nu a comentat pe fondul acuzațiilor. Întrebarea „din ce trăiește?” și presiunea pe instituții În același dialog, Grindeanu a fost întrebat dacă este un eșec al statului român faptul că, din 24 noiembrie 2024 până în prezent, nu a existat un răspuns la întrebarea „din ce trăiește Călin Georgescu?”. El a fost de acord că ar fi trebuit să existe clarificări, mai ales în contextul ascensiunii rapide a lui Georgescu în alegerile prezidențiale din 2024, când s-a clasat pe primul loc până la finalul lunii noiembrie, conform relatării. Grindeanu a mai spus că, fiind vorba despre o persoană publică, statul român „trebuie să-i adreseze această întrebare”, iar Georgescu ar trebui să răspundă dacă este întrebat. Scenariul unei „rețele” și limita declarațiilor Întrebat despre ideea că o parte a „sistemului” l-ar sprijini în continuare pe Georgescu, Grindeanu a spus că a auzit de aproape doi ani un scenariu potrivit căruia acesta ar fi fost promovat de „structuri vechi”, cu legături cu perioada de dinainte de 1989 sau anii ’90. A adăugat însă că nu are dovezi și că cei care au formulat acuzații în dosare ar trebui să le susțină cu probe. În aceeași intervenție, Grindeanu a făcut și o observație legată de relatări privind o posibilă fugă în Italia, fără a prezenta date noi sau dovezi. Ce urmează Din informațiile prezentate, cazul intră în zona cu impact direct asupra credibilității instituțiilor și a competiției politice: dacă acuzațiile DIICOT sunt confirmate, consecința politică anticipată de liderul PSD este eliminarea lui Călin Georgescu din jocul politic; dacă nu, presiunea se mută pe capacitatea statului de a explica public și coerent situația unei persoane cu profil politic major. [...]
AUR a transformat cazul Georgescu într-un test de presiune politică asupra instituțiilor și a agendei parlamentare , după ce parlamentarii partidului au protestat luni în Parlament și au părăsit plenul, pe fondul audierii lui Călin Georgescu la DIICOT, potrivit Adevărul . Mai mulți parlamentari AUR, în frunte cu George Simion , au afișat în Parlament pancarte cu mesajul „Opriți poliția politică!”, în sprijinul lui Călin Georgescu. Liderul AUR a anunțat că membrii grupului parlamentar au ieșit din sala de plen. Protestul a avut loc într-o zi tensionată și în Parlament, unde PSD a anunțat că nu va vota Guvernul Mureșan, dar și în spațiul public, după ce Georgescu a fost ridicat din trafic și dus la DIICOT pentru audieri, în contextul unei percheziții la locuința sa din Mogoșoaia. În paralel, susținători ai fostului candidat la prezidențiale s-au adunat încă de dimineață în fața sediului DIICOT, pentru a protesta față de acțiunile anchetatorilor. Conform aceleiași surse, la protest au participat și aleși AUR, între care Cosmin Hristu, Tiberiu Botușar și Tiberiu Claudiu Barstan. Într-un mesaj publicat alături de fotografii de la protest, George Simion a legat gestul din Parlament de poziționarea partidului față de viitorul Executiv: „Nu vom vota guvernul Siegfried în ciuda tuturor presiunilor, nu ne doborâți! Am părăsit sala de plen și vom continua să fim alături de Călin Georgescu în toate atacurile pe care le suferă! Înainte, popor român!” [...]
