Știri
Știri din categoria Politică
PNL își asumă o linie de guvernare axată pe disciplină fiscală și accelerarea PNRR, după ce Ilie Bolojan a folosit Congresul Extraordinar al partidului pentru a cere un „pact” pe șase luni care să țină deficitele „la niveluri rezonabile” și să deblocheze proiectele restante, potrivit Libertatea.
Congresul a avut loc duminică, 21 iunie 2026, la Romexpo, cu participarea a 2.500 de delegați, iar Bolojan și-a deschis discursul cu ideea că PNL trebuie „să decidă astăzi cine este și ce vrea să fie”. În intervenția sa, liderul liberal a susținut că partidul a trecut printr-o „guvernare dificilă” și a apărat măsurile nepopulare luate pentru reducerea deficitelor, argumentând că „redresarea nu se face fără măsuri nepopulare”.
Bolojan a legat explicit ieșirea din criza politică de un set de priorități cu impact direct asupra finanțelor publice și economiei, pe care le-a inclus într-o propunere de „pact pentru România” pe următoarele șase luni:
În același discurs, Bolojan a afirmat că „se putea mai mult” în guvernare „dacă PSD nu trăgea frâna de mână” și a spus că o relație de parteneriat cu PSD „nu este posibilă”, invocând „minciuna”, „fuga de răspundere” și „disprețul pentru România”.
Pe zona de soluții politice, el a declarat că PNL a lucrat „împreună cu partenerii noștri, USR și UDMR” la o formulă „cinstită, transparentă, pe față” pentru formarea unui guvern, în contextul crizei.
Congresul s-a încheiat cu un vot majoritar pentru Ilie Bolojan și moțiunea sa: 1.769 de voturi pentru, din 1.842 de opțiuni exprimate, iar 73 de voturi au fost anulate, conform aceleiași surse.
Recomandate
PNL condiționează stabilitatea guvernării de un pact pe reformele PNRR, cu miza evitării pierderii unor fonduri europene de ordinul miliardelor de euro , potrivit Biziday . Ilie Bolojan spune că PNL, USR și UDMR au deja un acord de principiu pentru un astfel de aranjament politic și că liberalii vor părăsi sala dacă se ajunge la vot în Parlament pentru Guvernul Veștea. Pactul propus ar urma să fie semnat de PNL, PSD, USR și UDMR (fără să fie clar dacă și AUR) și ar include angajamente valabile pentru următoarele șase luni, indiferent de formula de guvernare care va rezulta. Elementul central este accelerarea reformelor asumate prin PNRR (Planul Național de Redresare și Reziliență), care nu au fost încă aprobate de Parlament. Miza economică: reforme PNRR și disciplină bugetară, sub presiunea termenelor Bolojan afirmă că viitorul guvern ar trebui să își asume răspunderea pe reformele PNRR până la jumătatea lunii iulie, pentru a evita pierderea unor fonduri europene „de ordinul miliardelor de euro”. În declarațiile sale, liderul PNL a indicat că „fiecare reformă” ar însemna „o sumă de peste 700 de milioane de euro”, iar neadoptarea lor ar pune în risc absorbția banilor. Al doilea pilon al pactului ar viza disciplina bugetară: respectarea țintelor din PNRR privind deficitul și plafonarea cheltuielilor cu personalul din sectorul public ca pondere în PIB. Bolojan avertizează că depășirea acestor angajamente ar putea aduce „corecții PNRR de peste un miliard de euro”. Două scenarii de guvernare și o promisiune de „armistițiu” parlamentar până la finalul anului În logica pactului, Bolojan descrie două variante: Guvern minoritar PSD , susținut „transparent” de partidele care aleg să participe la această formulă; Guvern de centru-dreapta PNL–USR–UDMR , pentru care spune că există deja un acord de principiu între liderii celor trei partide. Dacă președintele Nicușor Dan ar desemna un guvern de centru-stânga, partidele de centru-dreapta ar urma să voteze învestirea și să nu depună moțiune de cenzură până la sfârșitul anului, condiționat de respectarea pactului. În schimb, dacă șeful statului ar opta pentru un guvern de centru-dreapta (PNL–USR–UDMR), PSD ar trebui să asigure voturile necesare pentru învestire. Semnal politic imediat: PNL nu votează Guvernul Veștea Bolojan leagă poziția PNL de decizia Congresului partidului de a nu susține un guvern în care PNL nu se regăsește și susține că actuala formulă „nu are o majoritate transparentă și asumată”. În consecință, recomandarea către grupurile parlamentare este ca parlamentarii PNL să părăsească sala la votul pentru Guvernul Veștea. Liderul PNL spune că poziția va fi comunicată președintelui, iar pașii următori vor depinde de deciziile din Parlament din zilele următoare. [...]
Vasile Blaga a cerut disciplină internă în PNL și a avertizat că partidul riscă să devină „anexă la PSD” , într-un mesaj rostit la Congresul Extraordinar al liberalilor, pe fondul tensiunilor legate de direcția formațiunii și de formarea noului Guvern, potrivit Mediafax . Congresul are loc la Romexpo , după desemnarea lui Adrian Veștea pentru formarea noului Executiv și în contextul disputelor interne. Ilie Bolojan este singurul candidat la șefia PNL, cu moțiunea „Modernizare cu Rădăcini”, iar pe agendă figurează și modificări ale Statutului partidului. „Partidul este sub asediu”: miza, controlul deciziei în interior Blaga a susținut că PNL este „sub asediu” și că sunt atacate statutul, autoritatea și dreptul liberalilor de a decide în interiorul formațiunii. El a insistat că reuniunea nu a fost convocată „pentru o persoană” și nici „împotriva altei persoane”, ci pentru apărarea autonomiei decizionale a partidului. „Noi nu am organizat astăzi acest congres pentru o persoană. Nu l-am organizat nici împotriva altei persoane. Nici pentru a gâdila orgoliul cuiva. L-am organizat pentru că, de câtva timp, Partidul Național Liberal este sub asediu.” Fostul lider liberal a respins ideea unei sciziuni și a descris congresul ca pe „un test” pentru cei care respectă deciziile și principiile PNL. În același discurs, a acuzat „o mână de patru-cinci oameni” că ar folosi partidul „în nume personal” și a avertizat că nerespectarea deciziilor interne transformă formațiunea într-o „adunătură de oameni care umblă după funcții”. „Cele trei D” și sprijinul pentru Bolojan Blaga a cerut disciplină în partid și a invocat principiul „celor trei D”: discuții, decizii și disciplină, susținând că tocmai disciplina ar fi lipsit PNL în ultimii ani. „Discuții, până cădem de acord. Decizii, dar pe urmă disciplină. Asta a lipsit de cinci-șase ani de zile acestui partid.” În același timp, el și-a exprimat sprijinul pentru Ilie Bolojan, despre care a spus că este liderul de care PNL avea nevoie după o perioadă de instabilitate internă. „După mulți ani de zile, în sfârșit, acest partid are un conducător: pe Ilie Bolojan. Și mai știu că, datorită muncii și eforturilor, mai ales din ultimele zile, această echipă va și putea să conducă.” Linia roșie: relația cu PSD și sensul fuziunii PNL–PDL Blaga a legat mesajul de miza politică mai largă a PNL, afirmând că România are nevoie de un partid liberal puternic și amintind fuziunea din 2014 dintre PNL și PDL, prezentată ca un proiect de construire a unei forțe de centru-dreapta „care se opune populismului”. În final, a trasat explicit o limită în raport cu PSD. „Am construit cea mai puternică forță de centru-dreapta din țara asta, care se opune populismului. N-am făcut-o să fim anexă la PSD.” [...]
Ilie Bolojan pune pe masă o formulă de guvernare cu „pact” pe deficit și PNRR, ca soluție de stabilitate pe termen scurt , potrivit G4Media . În discursul de duminică de la congresul PNL, el a prezentat două variante pentru deblocarea crizei guvernamentale: un guvern minoritar PSD, susținut printr-un pact de neagresiune pe șase luni, sau preluarea guvernării de către PNL împreună cu USR și UDMR. Miza: reguli pe deficit și legislație pentru fondurile din PNRR Bolojan a descris un „pact pentru România” pe următoarele șase luni, care ar urma să includă, între altele, angajamentul că „deficitele nu trebuie depășite” și adoptarea legislației necesare pentru accesarea banilor din PNRR (Planul Național de Redresare și Reziliență). În această logică, PSD ar urma „să-și asume o guvernare minoritară”, iar dacă nu acceptă, PNL ar urma să își asume guvernarea „împreună cu aliații”. „Putem să facem un pact pentru România în următoarele 6 luni în care să stabilim că deficitele nu trebuie depășite, că trebuie adoptată legislația pentru banii din PNRR și alte idei de bază pe care le putem susține toate partidele (...)”, a spus Bolojan. Varianta PNL–USR–UDMR și blocajul de la Cotroceni Liderul liberal a mai afirmat că PNL a lucrat cu partidele din coaliție și, împreună cu USR și UDMR, a conturat „o formulă cinstită, transparentă, pe față” pentru o soluție de guvernare. Publicația notează că PNL are o alianță informală cu USR și UDMR, iar cei trei lideri i-ar fi propus deja președintelui Nicușor Dan un scenariu similar. Potrivit informațiilor G4Media, președintele a refuzat propunerile și l-a desemnat premier pe Adrian Veștea , „peste capul partidului”. Ce urmează Din informațiile disponibile în articol nu reiese dacă PSD, USR sau UDMR au reacționat la propunerea lui Bolojan ori dacă există un calendar de negocieri. Cert este că, în varianta avansată, „pactul” ar funcționa ca o înțelegere politică limitată în timp, centrată pe ținte de deficit și pe pașii legislativi necesari pentru PNRR, într-un context de criză guvernamentală. [...]
Ilie Bolojan propune un „pact pentru România” pe șase luni, cu ținte de deficit și accelerarea PNRR , ca bază pentru formarea rapidă a unui guvern , potrivit News . În acest cadru, liderul PNL spune că a discutat cu USR și UDMR o formulă „cinstită, transparentă” și pune presiune pe PSD să își asume guvernarea ca minoritar sau, alternativ, PNL să o facă împreună cu aliații. Pachetul de măsuri: deficit, PNRR, energie și salarii Bolojan afirmă că România are nevoie de un guvern „în această criză” și leagă stabilitatea politică de câteva direcții economice pe termen scurt, pe care le prezintă drept puncte ce pot fi susținute de mai multe partide: menținerea deficitelor „la niveluri rezonabile”, pe fondul creșterii datoriei publice („ne-am îndatorat prea mult”); angajarea răspunderii Guvernului pe proiectele din PNRR încă neaprobate, pentru ca România „să nu piardă miliardele de euro”; scăderea prețurilor energiei, pentru „energie competitivă”; stoparea majorării salariilor atunci când creșterile nu au legătură cu productivitatea. Declarațiile au fost făcute la Congresul Extraordinar al PNL, organizat duminică. Miza politică: cine își asumă guvernarea În paralel cu propunerea de „pact” pe șase luni, Bolojan susține că PSD ar trebui să își asume guvernarea ca guvern minoritar; în caz contrar, spune că PNL își asumă guvernarea împreună cu USR și UDMR, dar cu „voturi pe față” și „angajamente explicite”. „Sunt câteva idei de bază pe care le putem susţine toate partidele şi nu are decât un partid cum este PSD să îşi asume guvernarea ca guvern minoritar sau, dacă nu, noi ne asumăm această guvernare împreună cu aliaţii noştri.” Bolojan respinge ideea unei soluții politice în care PNL ar fi obligat să accepte „un partener mincinos” sau „un atac la rupere asupra PNL”, argumentând că „pe așa ceva nu se poate construi sănătos”. De ce contează Propunerea fixează o agendă economică de urgență (deficit, PNRR, energie, salarii) ca precondiție pentru o formulă de guvernare, într-un moment în care, potrivit lui Bolojan, lipsa unui executiv funcțional amplifică riscurile. În același timp, mesajul mută discuția de la negocieri generale la asumarea explicită a unei majorități și a unor voturi nominale pentru măsuri cu impact bugetar. [...]
Crin Antonescu acuză o ruptură internă în PNL după congresul extraordinar de duminică, pe care îl numește „congresul trădătorilor”, într-un mesaj publicat pe Facebook, potrivit News . Miza politică a ieșirii publice este delegitimarea noii conduceri și a narațiunii de „continuitate” invocate la congres, într-un moment în care partidul își resetează echipa și mesajul. Antonescu spune că, în 36 de ani, nu a văzut „atâta impostură, nerușinare și josnicie” în PNL și susține că termenul „trădare” descrie cel mai bine reuniunea. În postare, el acuză „falsificarea, în cel mai pur stil comunist, a istoriei” partidului și afirmă că au fost invitați doar foști președinți care „au trădat PNL” pentru Traian Băsescu sau pentru „Nicușor”, dând exemplele Valeriu Stoica, Theodor Stolojan și Ludovic Orban. Absențe și acuzații de „ștergere” din istoria partidului Fostul lider liberal afirmă că nici el, nici Călin Popescu Tăriceanu nu au fost invitați la congres. În același timp, menționează că nu au fost prezenți nici Florin Cîțu și nici Nicolae Ciucă, pe care îl descrie drept „candidat la Președinție al PNL”. În mesaj, Antonescu folosește o comparație pentru a sugera eliminarea deliberată a unor figuri din „fotografia” partidului și critică tăcerea unor „vechi liberali” din sală în timpul intervențiilor de la tribuna congresului. Ținta: Ilie Bolojan și criteriile de selecție din partid Antonescu îl acuză pe Ilie Bolojan că „are treabă doar cu PSD” și îl numește „un premier catastrofal, fără idei și fără sentimente față de oameni”. Totodată, susține că selecția din jurul lui Bolojan ar urma două criterii: „băsismul ieri / sorosismul azi” și „mediocritatea”, cu o excepție pe care o indică nominal. Postarea se încheie cu un mesaj adresat „foștilor camarazi din lupte adevărate”, formulat în termeni duri, sugerând resemnare și dezgust față de direcția partidului. [...]
Atacul intern din PNL ridică miza riscului economic în jurul conducerii lui Ilie Bolojan , după ce europarlamentarul Rareș Bogdan a publicat, chiar în ziua Congresului, o postare în care îl acuză pe liderul liberal de decizii care ar fi afectat economia și partidul, potrivit HotNews . În mesaj, Rareș Bogdan își extinde critica dincolo de persoana lui Bolojan și vizează și echipa de vicepreședinți promovată de acesta, menționând-o pe Oana Gheorghiu și pe Dragoș Pâslaru. În același registru, europarlamentarul face trimiteri la simbolul comunității LGBT și la teme precum „woke” și „cancel culture” (concept asociat boicotării publice a unor persoane sau opere considerate ofensatoare), pe care le leagă de o presupusă schimbare de direcție în partid. Acuzații cu componentă economică: consum, firme închise, „zid macroeconomic” Miza principală a atacului este însă economică: Rareș Bogdan susține că, sub guvernarea lui Ilie Bolojan, ar fi existat „5 trimestre de scădere a consumului” și acuză o abordare de „micro-management”. Tot el afirmă un „bilanț” de „peste 100.000 de firme românești închise într-un an”, fără ca în text să fie prezentate surse sau metodologie pentru aceste cifre. În aceeași postare, europarlamentarul avertizează și asupra unui scenariu de tip Grecia, invocând riscul unui „colaps total” care ar echivala, în opinia sa, cu pierderea suveranității, prin presiuni din partea piețelor financiare, a datoriei suverane și a constrângerilor externe. Conflictul de linie: „userism”, REPER și importul de oameni în conducere Rareș Bogdan își construiește critica și pe o linie ideologică, atacând ceea ce numește „userism” și acuzând că persoane asociate cu USR și REPER ar ajunge să influențeze decizia în PNL. În acest context, el contestă aducerea în conducere a unor oameni pe care îi leagă de aceste zone politice și reia acuzații privind comportamentul lor în campaniile electorale și în căderea unui guvern PNL. De ce contează Ieșirea publică, în plin Congres, indică o tensiune internă care nu mai rămâne la nivel de competiție politică, ci este împinsă în zona credibilității economice: consum, investiții, închideri de firme și risc macroeconomic. Într-un partid care revendică tradiția liberală și pro-business, astfel de acuzații — chiar neînsoțite de dovezi în postare — pot deveni un instrument de presiune internă și un semnal de instabilitate pentru agenda economică pe care PNL o revendică. [...]
