Știri
Știri din categoria Politică
Întârzierea de aproape trei luni a nominalizării premierului complică calendarul formării Guvernului, iar PNL spune că, în ciuda acestui decalaj, presiunea politică de a închide rapid negocierile rămâne neschimbată, potrivit HotNews.
Ilie Bolojan, liderul PNL, a declarat vineri că nominalizarea premierului desemnat a venit „cu aproape 3 luni întârziere”, dar că „responsabilitatea pe care o avem să formăm un guvern este la fel de valabilă şi astăzi”.
Declarația a fost făcută într-o conferință de presă comună la care au participat premierul desemnat, Siegfried Mureșan, liderul USR, Dominic Fritz, și reprezentantul UDMR, Tánczos Barna. În același context, Bolojan a spus că a aflat cu aproximativ 30 de minute înainte, de la Mureșan, despre intenția președintelui de a-l desemna.
Recomandate
PNL anunță demararea imediată a negocierilor pentru o majoritate care să instaleze Guvernul Mureșan , după desemnarea europarlamentarului Siegfried Mureșan ca premier de către președintele Nicușor Dan , potrivit Agerpres . Mesajul vine de la premierul interimar Ilie Bolojan, care leagă miza politică a următoarelor zile de formarea rapidă a unei majorități parlamentare. Într-o postare pe Facebook, Bolojan a susținut că nominalizarea lui Mureșan oferă României „șansa de a continua pe calea corectă”, printr-o guvernare „reformistă, responsabilă și ferm proeuropeană”. El l-a descris pe premierul desemnat drept „un om politic cu viziune”, cu „anvergură europeană”, și a spus că se așteaptă ca acesta să vină în Parlament cu „o echipă puternică” și un program de guvernare care să răspundă „provocărilor perioadei următoare” și așteptărilor de reformă și modernizare. Negocieri PNL–USR–UDMR pentru majoritate Bolojan a precizat că PNL va începe „imediat” discuțiile cu USR și UDMR pentru constituirea unei majorități parlamentare care să sprijine instalarea noului Guvern. În același mesaj, liderul PNL a avertizat că, „având în vedere configurația politică actuală”, misiunea nu va fi una ușoară, dar și-a exprimat încrederea în echipa care urmează să fie formată și în capacitatea viitorului executiv de a răspunde așteptărilor publice. Context: desemnarea premierului Joi, președintele Nicușor Dan l-a desemnat pentru funcția de prim-ministru pe europarlamentarul Siegfried Mureșan, care a acceptat propunerea, mai notează Agerpres. Următorul pas, conform practicii constituționale, este conturarea unei majorități și prezentarea în Parlament a echipei guvernamentale și a programului de guvernare pentru votul de învestitură. [...]
USR condiționează ieșirea din blocajul guvernamental de o nominalizare rapidă a premierului , iar dacă președintele Nicușor Dan nu îl desemnează pe Siegfried Mureșan , formațiunea spune că e dispusă să discute un alt nume, potrivit Antena 3 . Mesajul vine după consultările de la Cotroceni și indică o încercare de a debloca rapid formarea guvernului, cu accent pe testarea unei majorități în Parlament. Dominic Fritz, președintele USR, a spus că propunerea comună USR–PNL–UDMR rămâne Siegfried Mureșan, dar că partidul ar accepta discuții despre o altă nominalizare dacă șeful statului are o altă opțiune. „Numele propus de noi e Siegfried Mureșan. Dacă Nicușor Dan are alt nume, vom discuta”, a conchis liderul USR. Varianta USR: două guverne minoritare succesive Fritz a reluat ideea depășirii crizei politice prin două guverne minoritare, unul după altul: mai întâi un executiv format din USR, PNL și UDMR, urmat ulterior de un guvern PSD, ambele conduse de un premier nominalizat de președinte și acceptat de toate părțile. În argumentația sa, liderul USR a invocat faptul că PSD ar fi agreat deja o „rotativă” în 2027 și a susținut că, în această logică, venirea PSD la guvernare „acum” ar fi nejustificată. Miza imediată: verificarea unei majorități și scenariul anticipatelor Liderul USR a insistat că desemnarea unui premier este necesară pentru a putea fi verificată existența unei majorități parlamentare. În lipsa unei soluții, Fritz a adus în discuție și varianta alegerilor anticipate, pe care le vede ca opțiune dacă partidele nu reușesc să ajungă la un acord. Totodată, el a respins scenariul în care ar exista un guvern separat de o majoritate parlamentară PSD–AUR, afirmând că USR nu acceptă o astfel de configurație. În acest moment, din informațiile prezentate, următorul pas depinde de decizia președintelui privind nominalizarea pentru funcția de prim-ministru și de capacitatea acestei nominalizări de a coagula o majoritate în Parlament. [...]
Semnarea decretului de desemnare a lui Siegfried Mureșan declanșează oficial calendarul de 10 zile pentru formarea unei majorități , iar președintele Nicușor Dan spune că va face acest pas sâmbătă, cu publicarea în Monitorul Oficial luni, potrivit HotNews . Miza este una de procedură și aritmetică parlamentară: abia după publicare începe să curgă termenul legal în care candidatul la funcția de premier trebuie să își negocieze sprijinul. Aflat la Bukovel, în Ucraina, șeful statului a declarat că decretul va fi semnat „mâine” (sâmbătă) și că va fi publicat luni. Întrebat despre șansele ca un eventual Guvern Mureșan să treacă de votul Parlamentului, Nicușor Dan a spus că „e dificil”, dar că își dorește să reușească. În privința scenariului alegerilor anticipate, în cazul în care Mureșan nu obține votul senatorilor și deputaților și ar deveni a doua propunere de premier respinsă, președintele a evitat să avanseze o concluzie: „Haideți să ne uităm la prima etapă și după să vedem”. Ce urmează după publicarea decretului După desemnarea de joi seara (în urma unor discuții cu partidele care au durat aproape șase ore), următorul pas procedural este semnarea și publicarea decretului. Din acel moment, începe termenul de 10 zile în care Siegfried Mureșan are timp să își negocieze majoritatea. Dacă nu își depune mandatul, candidatul PNL ajunge la vot în Parlament. Aritmetica votului și blocajele politice Conform calculelor prezentate de HotNews, Mureșan ar porni „teoretic” cu 170 de voturi de la PNL, USR și UDMR, însă voturile din aripa contestatarilor lui Ilie Bolojan nu sunt garantate, pe fondul tensiunilor interne din PNL. Pentru a atinge pragul minim de 233 de voturi necesare, premierul desemnat ar mai avea nevoie de cel puțin încă 74 de voturi. În același timp, mai mulți parlamentari social-democrați au declarat pentru HotNews că nu vor vota „pentru”, dar o decizie oficială ar urma să fie luată luni, în ședința conducerii PSD. Nici parlamentarii AUR nu ar urma să susțină Guvernul Mureșan, potrivit aceleiași surse, context în care „din start, se pierd 218 voturi”. Un parlamentar USR a rezumat situația astfel: „Luptăm și negociem ca această propunere să treacă, dar va fi complicat”. Varianta „rotativei”, ca soluție de negociere În încercarea de a obține susținerea PSD, lideri din PNL și USR discută varianta unei „rotative”: un premier care să conducă două guverne minoritare succesive, primul cu miniștri PNL, USR și UDMR, iar al doilea cu PSD. În acest moment, însă, cheia rămâne semnarea și publicarea decretului, care pornește oficial cronometrul negocierilor. [...]
Nominalizarea lui Siegfried Mureșan mută criza politică în zona de risc financiar , inclusiv prin potențiale complicații legate de evaluarea Standard & Poor’s, într-un moment în care România intră într-o nouă rundă de încercări eșuate de formare a guvernului, potrivit unui interviu acordat de politologul Cristian Pîrvulescu pentru HotNews . Pîrvulescu susține că desemnarea nu deblochează negocierile, ci „continuă” impasul și transferă responsabilitatea către PNL, partidul care ar fi insistat pe această soluție. În lectura sa, președintele nu a urmărit să construiască o majoritate funcțională, ci să facă „un act procedural” care deschide drumul către scenariul constituțional al dizolvării Parlamentului ( articolul 89 ), dacă eșuează repetat votul de învestitură. Ce se schimbă pentru economie: presiune pe credibilitate înainte de raportul S&P Un punct sensibil indicat în interviu este calendarul agenției de rating Standard & Poor’s, care ar urma să fie „săptămâna viitoare în România” pentru colectarea de date, cu prezentarea raportului la 2 octombrie. În acest context, Pîrvulescu avertizează că prelungirea incertitudinii politice poate complica evaluarea, mai ales dacă tentativa de formare a guvernului se prelungește. „Urmează o perioadă dificilă și mi-e teamă că după acest exercițiu vom avea foarte multe complicații legate de raportul Standard & Poor`s, dacă domnul Mureșan nu va abandona repede această încercare.” În esență, miza nu este doar una politică, ci și de încredere instituțională: un guvern care nu se conturează rapid poate amplifica percepția de instabilitate într-un moment de monitorizare externă. De ce acceptarea nominalizării nu înseamnă și majoritate Politologul afirmă că Mureșan „nu putea” refuza nominalizarea odată ce aceasta a fost asumată politic și formalizată de președinte, dar consideră că distanța până la o majoritate parlamentară rămâne mare. El spune că șansele unui guvern Mureșan sunt reduse și că, chiar în ipoteza în care ar trece, ar fi vorba de o majoritate „conjuncturală”. În interviu sunt descrise și constrângerile de negociere: Mureșan ar fi exclus o guvernare cu PSD, potrivit declarațiilor sale recente de la Strasbourg; colaborarea cu AUR nu ar fi „linie roșie” pentru PNL și USR, în interpretarea lui Pîrvulescu, însă AUR ar fi cerut participarea la guvernare și chiar funcția de premier, cerere pe care Mureșan „nu poate să o accepte” fără să-și contrazică pozițiile; UDMR ar avea rezerve față de o majoritate construită prin plecări din partide extremiste și ar putea refuza participarea într-un astfel de compromis. Ce urmează: încă o nominalizare, anticipatele rămân ultimă opțiune Pîrvulescu anticipează că, dacă Mureșan nu reușește să formeze guvernul, președintele ar putea face „probabil ultima nominalizare, a patra”, cu o nouă solicitare de vot în Parlament. În interviu este menționată ca exemplu o variantă de „tehnician”, precum Alexandru Nazare, care ar putea strânge un consens mai larg decât un politician despre care „se știe” că nu poate atinge pragul de 233 de voturi. În privința alegerilor anticipate, politologul le descrie ca o soluție care nu rezolvă criza, ci o amână, cu riscul unei instabilități similare și după un nou scrutin. „Anticipatele nu rezolvă problema, ci o prelungesc.” [...]
Negocierile pentru învestirea Guvernului Mureșan intră într-o fază de presiune publică asupra PSD , după ce ministrul interimar al Apărării, Radu Miruță, a avertizat social-democrații să nu „înceapă jocurile politice” și a cerut accelerarea pașilor pentru votul din Parlament, potrivit News . Miruță susține, într-o postare pe Facebook, că România „are un premier desemnat care are șanse reale să treacă de votul Parlamentului” și că PSD ar trebui să-și păstreze „apelul la rațiune” și să nu conteste decizia președintelui. El amintește că partidele au discutat o formulă de „rotativă” (alternarea premierului între partide), acceptată de PSD, însă „președintele a decis”, iar PSD „nu poate desconsidera această decizie fiindcă rămâne fără argumente”. Miza: calendarul învestirii și formula de majoritate Ministrul interimar propune o succesiune rapidă de pași: actualizarea programului de guvernare, votarea cabinetului Mureșan „săptămâna viitoare” și „deblocarea situației”. În același mesaj, Miruță pune presiune pe PSD, întrebând explicit dacă vrea să joace „cu PNL-USR-UDMR” sau „cu AUR”, ori să se ajungă la alegeri anticipate. În argumentația sa, Miruță invocă și raportul de forțe din Parlament până la următoarele alegeri, despre care spune că ar mai fi „827 de zile”: blocul USR–PNL–UDMR–Minorități ar reprezenta „aproximativ 60%”, iar PSD „aproximativ 40%”. Din această logică, el derivă o împărțire orientativă a perioadei rămase: „500 pentru Mureșan și 300 pentru PSD”, cu posibilitatea de a negocia „variații”, dar „pe argumente, nu pe ambiții și jocuri de partid”. Ce se știe despre desemnarea lui Siegfried Mureșan și reacțiile politice Președintele Nicușor Dan a anunțat că îl propune pentru funcția de premier pe Siegfried Mureșan; inițial, acesta a cerut „un timp de gândire”, apoi a anunțat pe Facebook că acceptă propunerea. În PSD, Sorin Grindeanu a spus că a luat act „cu surprindere și dezamăgire” de propunerea președintelui și a convocat Biroul Permanent Național pentru a analiza „cu atenție această propunere a dreptei”. De cealaltă parte, Ilie Bolojan (premier interimar și lider PNL) a descris desemnarea ca o garanție a „continuării unei guvernări reformiste”, iar Dominic Fritz (USR) a transmis că partidul va susține demersul de a găsi o majoritate pentru învestire. Kelemen Hunor (UDMR) a afirmat că UDMR va fi partener în construirea majorității, dar a precizat că nu acceptă o majoritate bazată pe voturile AUR și ale „partidelor extremiste”. George Simion (AUR) a publicat un mesaj pe rețelele sociale despre susținerea unui guvern Mureșan: „Nu votăm nici Germania, nici Franța, nici PSD. Doar România”. Fostul premier Victor Ponta, propus pentru funcția de premier de Grupul parlamentar „Uniți pentru România” la consultările de la Cotroceni, consideră că Guvernul Mureșan va obține mai puține voturi decât Guvernul Veștea, menționat ca singura propunere ajunsă la vot în Parlament de la debutul crizei politice. [...]
PSD condiționează sprijinul pentru viitorul guvern de schimbarea politicilor economice și bugetare , după desemnarea liberalului Siegfried Mureșan pentru funcția de prim-ministru, potrivit Agerpres . Secretarul general al PSD, Claudiu Manda , susține că o formulă „stabilă” de guvernare trebuie construită „în jurul PSD” și avertizează că partidul nu va accepta „aceleași politici” promovate în perioada în care Ilie Bolojan a condus guvernarea. Manda a criticat modul în care s-a ajuns la nominalizarea lui Mureșan, afirmând că acesta i-ar fi transmis președintelui Nicușor Dan că are nevoie de „timp de gândire”, deși fusese prezentat public de liderul PNL, Ilie Bolojan, drept soluție pentru funcția de premier. În acest context, liderul PSD pune sub semnul întrebării dacă a fost o propunere reală sau „o minciună politică”. Linia roșie a PSD: „aceleași politici” economice și bugetare Pe fondul unei crize politice pe care o plasează la „patru luni”, Manda afirmă că România are nevoie de stabilitate, redresare economică și de un guvern „cu puteri depline”. În mesajul său, el leagă explicit sprijinul PSD de direcția economică a viitorului executiv și respinge continuitatea politicilor actuale sub un alt premier. „PSD nu va accepta aceleași politici, împachetate diferit și prezentate românilor drept un nou început. Nu vom accepta ca românii să plătească din nou pentru decizii greșite.” Miza politică: majoritatea din Parlament și negocierile pentru guvern Manda mai susține că, deși președintele „poate alege pe cine desemnează”, nu poate schimba „realitatea politică din Parlament”, argumentând că PSD este „cel mai mare partid” și că orice formulă stabilă trebuie să țină cont de acest fapt. Totodată, el îl atacă pe Ilie Bolojan, acuzându-l că a cerut „sacrificii” și că a numit drept reforme politici care au pus presiune suplimentară pe oameni și pe economie. În final, Manda îi cere lui Siegfried Mureșan să precizeze dacă intenționează să schimbe direcția guvernării sau să continue politicile promovate de Ilie Bolojan și face o comparație între președintele Nicușor Dan și fostul șef al statului Klaus Iohannis, susținând că actualul președinte ar fi nominalizat într-un an la fel de mulți premieri liberali cât Iohannis în 10 ani. [...]
