CAT$691.91-5.94%

Hardlinerii iranieni ridică miza internă împotriva negocierilor cu SUA, prin presiuni asupra guvernului Pezeshkian și inițiative care pot îngusta spațiul diplomatic, într-un moment în care conflictul cu Washingtonul afectează direct economia și fluxurile energetice, potrivit Al Jazeera.

În centrul escaladării se află Frontul Stabilității Revoluției Islamice (Paydari), o facțiune politică dură care a cerut parlamentului și Consiliului Suprem de Securitate Națională să inițieze retragerea Iranului din Tratatul de Neproliferare Nucleară (TNP). Demersul este interpretat ca un apel la dezvoltarea de arme nucleare, iar Paydari susține că astfel de eforturi ar trebui să aibă loc „cât mai repede posibil”, notează publicația.

De ce contează: presiune politică pentru prelungirea războiului, cu efecte economice

Al Jazeera plasează această ofensivă politică în contextul războiului declanșat după ce SUA și Israel au lansat, pe 28 februarie, atacuri asupra Iranului, invocând acuzații legate de programul nuclear. Conflictul a dus, între altele, la închiderea în mare parte a Strâmtorii Hormuz pentru transportul maritim, la distrugeri majore de infrastructură în Iran și în state arabe în urma loviturilor cu rachete și atacurilor aeriene și la perturbări semnificative ale aprovizionării globale cu energie.

Pe plan intern, miza este o luptă de putere între moderați și centriști, grupați în jurul președintelui Masoud Pezeshkian, care în general favorizează discuțiile cu SUA, și durii din Paydari, care se opun negocierilor. Tabăra moderată urmărește „un sfârșit rapid al conflictului” pentru a salva o economie descrisă ca fiind în degradare, în timp ce hardlinerii susțin că Washingtonul „înțelege doar limbajul forței” și că războiul ar trebui să continue până când SUA acceptă cererile Iranului.

Cum se vede ofensiva hardlinerilor: stradă, parlament, reguli mai dure

Publicația descrie o mobilizare constantă în marile orașe iraniene: de aproximativ 200 de zile, susținători ai facțiunii dure se adună seara în piețe. Dacă inițial manifestațiile erau prezentate ca sprijin pentru guvern și protest față de războiul declanșat de SUA, ele s-au transformat treptat în mitinguri politice organizate, în care este atacată explicit linia diplomatică.

Printre mesajele scandate se regăsesc sloganuri precum „Fără compromis, fără capitulare – lupta împotriva Americii” și „Negocierea cu inamicul este o trădare a patriei”. Al Jazeera menționează și proteste la întoarcerea lui Pezeshkian de la Adunarea Generală a ONU din septembrie, unde a condamnat războiul, dar a vorbit și despre avantajele diplomației.

În plan instituțional, presiunea se traduce prin:

• o moțiune depusă în parlament pentru demiterea ministrului de Externe Abbas Araghchi, după vizita acestuia la New York pentru Adunarea Generală a ONU;
• discutarea unei legi care ar incrimina interviurile acordate presei străine, măsură care ar întări poziția hardlinerilor, potrivit relatării.

Amirhossein Sabeti, parlamentar afiliat Paydari, susține că negocierile cu SUA nu vor începe decât dacă se încheie „asediul” asupra porturilor sudice ale Iranului sau dacă sunt ridicate sancțiunile. Într-o declarație citată de Al Jazeera, el argumentează că obiectivul SUA de a „distruge Iranul” nu s-ar fi schimbat și că „singurul limbaj” înțeles în lume ar fi „limbajul puterii”.

Ce urmează: hardlinerii pot complica diplomația, dar nu decid singuri

În contrapondere, tabăra pro-guvernamentală continuă să pledeze pentru o soluție diplomatică. Jurnalistul Davood Heshmati, descris ca apropiat de Pezeshkian, afirmă că există indicii că forțele americane ar fi renunțat la ambiția de a răsturna guvernul iranian și ar urmări obiective mai limitate, ceea ce ar face mai probabilă o soluție negociată. El argumentează că, pentru a preveni un nou război, trebuie testate mai întâi alternativele la acțiunea militară, iar negocierile ar trebui să aibă prioritate.

Analista politică Negar Mortazavi spune că grupările dure sunt o forță internă bine organizată și influentă în modelarea discursului și în creșterea costului politic al diplomației, însă au o influență limitată asupra deciziilor finale de politică externă. Potrivit ei, hotărârile privind războiul, pacea și negocierile sunt luate la cel mai înalt nivel al conducerii și al aparatului de securitate națională, iar hardlinerii nu pot bloca un acord dacă acesta este susținut de principalii decidenți, inclusiv liderul suprem Mujtaba Khamenei și Consiliul Suprem de Securitate Națională.

Al Jazeera notează că întârzierea programării audierii privind demiterea ministrului de Externe, împreună cu continuarea contactelor diplomatice cu mediatori pentru încetarea războiului, sugerează că moderații rămân relevanți, chiar dacă presiunea internă împotriva negocierilor se intensifică.