Știri
Știri din categoria Politică
Guvernul Bolojan pune pe masă o restricție dură la cumulul pensie–salariu la stat, care îi obligă pe angajații pensionari din sectorul public să aleagă între job și pensie, potrivit Digi24. Proiectul este discutat miercuri, într-o ședință programată la 18:30, și ar urma să afecteze aproximativ 10.000 de bugetari.
Miza principală este una de reglementare cu efect direct în administrație: persoanele care încasează simultan pensie și salariu de la stat ar fi obligate să opteze fie pentru încetarea raportului de muncă, fie pentru rămânerea în sistem cu o reducere majoră a pensiei.
Conform informațiilor prezentate, cei care vor să continue să lucreze în sectorul public și sunt beneficiari de pensii speciale sau pensii militare ar urma să piardă 85% din pensie, păstrând salariul și doar 15% din pensie. Această prevedere apare și în proiectul de lege, care menționează că beneficiarii de pensii de serviciu „pot fi menținuți în activitate (...) cu condiția exprimării opțiunii (...) privind reducerea cuantumului pensiei cu 85%”.
Documentul justifică măsura prin nevoia de a evita situațiile în care aceeași persoană încasează două venituri integrale din fonduri publice (pensie și salariu).
Proiectul mai prevede că angajații din sectorul public pot continua activitatea până la 70 de ani, cu acordul anual al angajatorului, însă cumulul pensiei cu salariul este restricționat.
Sunt menționate și excepții, între care:
În Educație, cumulul pensiei cu salariul ar mai rămâne permis doar până la finalul anului 2026. Totodată, anumite categorii din sistemul militar și de ordine publică ar putea păstra pensia integrală.
Consiliul Economic și Social (CES) a analizat proiectul și a dat un aviz „pe părți”, cu observații și critici. Reprezentanții patronatelor au votat pentru avizare favorabilă, dar au cerut modificarea prevederilor privind cumulul, invocând necorelări majore și posibile probleme de constituționalitate și proporționalitate.
În punctul de vedere transmis, patronatele descriu un „paradox”: legea permite menținerea în activitate până la 70 de ani (ceea ce poate bloca ocuparea unor posturi), dar impune o reducere severă a pensiei pentru cei care rămân în sistem. Ei mai susțin că reducerea de 85% este excesivă și semnalează posibile discriminări între categorii de pensionari, în funcție de tipul pensiei, precum și probleme de claritate legislativă.
Sindicatele și organizațiile societății civile au dat aviz nefavorabil, invocând riscul de neconstituționalitate și lipsa unei analize de impact. Acestea avertizează că măsura ar putea duce la plecarea unor specialiști și ar putea afecta funcționarea unor instituții esențiale.
Ce urmează depinde de decizia Guvernului asupra proiectului în ședința anunțată; materialul nu oferă detalii despre un calendar ulterior de adoptare în Parlament.
Recomandate
Cererea lui Sorin Grindeanu ca Victoria Stoiciu să renunțe și la mandatul de senator deschide un nou front de disciplină internă în PSD , într-un moment în care partidul încearcă să-și consolideze mesajul de opoziție după depunerea moțiunii de cenzură împotriva Guvernului Bolojan , potrivit Libertatea . Președintele PSD a declarat marți, 28 aprilie, la România TV, că Stoiciu ar trebui să demisioneze nu doar din partid, ci și din Senat, argumentând că a fost aleasă pe listele PSD, „adică datorită acestui partid care a susținut-o”. Stoiciu a transmis însă că refuză să renunțe la funcția de parlamentar. În aceeași intervenție, Grindeanu a insistat că nu el a adus-o pe Stoiciu în PSD și a făcut o trimitere indirectă la perioada în care partidul era condus de Marcel Ciolacu , sugerând că atunci a fost cooptată. Declarația vine pe fondul tensiunilor interne legate de repoziționarea PSD după schimbarea conducerii. Contextul politic: moțiunea PSD–AUR și semnalul de „opoziție” Afirmațiile lui Grindeanu au fost făcute la câteva ore după ce PSD și AUR au depus moțiunea de cenzură împotriva Guvernului Bolojan, care urmează să fie votată pe 5 mai. Liderul AUR, George Simion, a spus că s-au strâns 253 de semnături, iar pentru căderea Guvernului sunt necesare 233 de voturi în Parlament. Grindeanu a legat discuția și de mesajul pe care PSD vrea să-l transmită instituțional, afirmând că „toți prefecții și subprefecții PSD” și „toți secretarii de stat” și-au dat demisia, pentru a arăta că partidul este în opoziție cu Guvernul. Totodată, el a spus că îl interesează să combată „minciunile” premierului Ilie Bolojan, inclusiv acuzația că PSD ar face majorități pentru suspendarea președintelui Nicușor Dan. De ce a plecat Stoiciu din PSD și ce urmează Victoria Stoiciu a demisionat din PSD pe 28 aprilie, invocând drept motiv moțiunea de cenzură PSD–AUR și afirmând: „Nu voi gira niciodată normalizarea fascismului”. Ea rămâne însă senator, mandat obținut la alegerile parlamentare din decembrie 2024, când a candidat pe listele PSD. Miza imediată este dacă PSD va continua să apese public pe tema „mandatului obținut pe listele partidului” ca instrument de disciplină internă, în timp ce Stoiciu își menține poziția de a nu demisiona din Senat. [...]
Guvernul apără accesarea creditelor SAFE pentru apărare, mizând și pe relansarea industriei militare , pe fondul acuzațiilor lansate de AUR în contextul moțiunii de cenzură, potrivit Mediafax . Premierul Ilie Bolojan a respins miercuri seară afirmațiile liderului AUR, George Simion , care a susținut la depunerea moțiunii că Executivul ar pregăti intenționat o „deturnare” a banilor pentru contracte pe programul SAFE. Bolojan a spus, la TVR 1, că în spațiul public se aruncă „vorbe” fără acoperire și că este mai greu „să faci ca lucrurile să se întâmple”. Ce este SAFE și de ce contează pentru investițiile publice Bolojan a explicat că SAFE este un mecanism creat de statele Uniunii Europene după invazia Rusiei în Ucraina, pe fondul nevoii de consolidare a flancului estic și al lipsei de predictibilitate privind comportamentul viitor al Rusiei. Potrivit premierului, mecanismul urmărește două obiective: dotarea armatelor naționale; întărirea industriei europene de apărare. În acest cadru, spune Bolojan, au fost puse la dispoziție credite „cu dobânzi mici”, rambursabile în 40 de ani, cu 10 ani perioadă de grație, pentru a permite investiții și dezvoltarea industriei. „Și asta a făcut și România”, a afirmat el. Miza economică invocată: producție locală și unități în dificultate Premierul a susținut că România a luat decizii legate de respectarea unor reguli, inclusiv achiziții de armament de la industria europeană de apărare, dar și „localizarea” unei ponderi cât mai mari în România, astfel încât fabricile din zona militară „care practic nu mai au de lucru” și „merg în pierdere” să fie retehnologizate. În aceeași logică, Bolojan a spus că investițiile ar putea salva unități industriale aflate în dificultate și ar putea stimula economia locală, dând exemplul unor șantiere „într-o zonă de colaps”. Premierul a menționat și proiecte de infrastructură care ar urma să fie sprijinite prin aceste credite, între care capetele de autostradă din nord-estul țării. Ce spune Guvernul despre control și transparență Bolojan a afirmat că procedurile sunt transparente și că datele privind proiectele au fost deja prezentate în comisiile parlamentare de apărare, unde membrii comisiilor au acces la informații. În final, premierul a comparat apărarea cu un sistem de termoficare „îngropat”, care devine vizibil abia când apar avarii, argumentând că apărarea funcționează ca o „asigurare” pentru situații complicate. [...]
Criza din coaliție împinge PNL să caute o alternativă de guvernare, inclusiv din Opoziție , după ce premierul Ilie Bolojan a indicat PSD drept responsabil pentru blocajul politic și a spus că liberalii nu mai pot rămâne într-o coaliție cu social-democrații, potrivit Agerpres . Într-o intervenție la TVR, Bolojan – care este și președinte al PNL – a susținut că „responsabilitatea pentru această criză este în curtea Partidului Social Democrat ”, acuzând conducerea PSD că încearcă „să se salveze” prin pozițiile adoptate. În același timp, a afirmat că PNL își asumă partea de responsabilitate, dar condiționează continuarea guvernării de schimbarea situației din interiorul PSD. „Pol de modernizare” ca opțiune politică Bolojan a avansat ideea construirii unui „pol de modernizare”, care, „într-o situație limită”, ar putea fi format și din Opoziție, ca alternativă la actuala formulă de guvernare. El nu a indicat ce partide ar putea intra într-o astfel de construcție, limitându-se la a spune: „haideți să ajungem într-o atare situație”. Linia roșie pentru PNL: „premier marionetă” Premierul a mai afirmat că în PSD ar exista persoane care ar dori un „premier de tip marionetă”, în timp ce alții „să șurubărească la guvernare”, scenariu pe care PNL „nu ar trebui acceptat sub nicio formă”, potrivit declarațiilor sale. În acest context, Bolojan a punctat că un partid nu este „condamnat” să rămână permanent la guvernare, dar a argumentat că obiectivul ar trebui să fie „guvernări de bună calitate”, sugerând că România a rămas în urma altor țări și din cauza calității actului de guvernare. [...]
Ministrul Mediului Diana Buzoianu avertizează că o cădere a Guvernului ar pune în risc investiții și fonduri europene de ordinul zecilor de miliarde de euro , într-un context în care spune că reformele și controalele din domenii precum balastierele și exploatările forestiere au „deranjat” grupuri de interese, potrivit Adevărul . Buzoianu a susținut, la „Interviurile Adevărul”, că o moțiune de cenzură care ar duce la căderea Executivului ar însemna „întoarcerea la haos și la vechile grupuri de interese”. În același timp, ea a acuzat PSD că încearcă să destabilizeze coaliția tocmai din cauza reformelor și a controalelor intensificate în „zone sensibile”, inclusiv industria lemnului. Miza economică invocată: fonduri europene și investiții Ministrul a spus că instabilitatea politică ar putea afecta investiții și finanțări europene „de ordinul zecilor de miliarde de euro”, fără a detalia în interviu programe sau linii bugetare concrete. Mesajul ei: o criză guvernamentală ar bloca sau întârzia reforme și proiecte aflate în derulare, cu efect direct asupra capacității statului de a atrage și folosi bani europeni. „Caracatița” balastierelor și controale în teren Buzoianu a legat tensiunile politice de măsuri administrative și de control, afirmând că ministerul a scos la iveală „mii de construcții ilegale”, a demolat construcții ilegale și a aplicat „controale record” cu „milioane” în amenzi pentru balastiere ilegale. Tot ea a spus că au fost identificate mai multe cazuri de tăieri ilegale de lemn decât în anii anteriori și că a fost organizată o licitație publică „transparentă” pentru plajele din România, cu „record de operatori” înscriși. În acest context, ministrul a afirmat că a „deranjat” rețele care ar fi funcționat „nestingherite” în ultimele decenii. „Am deranjat foarte multe grupuri de interese. E un lucru foarte transparent. Grupurile ilegale de balastiere pe care le-am deranjat... Credeți că nu le-a văzut nimeni în ultimii 10-20 de ani? Credeți că e confortabil pentru ei să se vadă toată caracatița asta?” Presiune politică și blocaje administrative Buzoianu a mai susținut că ritmul reformelor este limitat de cadrul legal și de rezistența din interiorul aparatului public, reclamând lipsa unor pârghii administrative mai puternice asupra funcționarilor publici, atunci când apar „derapaje” sau „ilegalități” la nivel local. Separat, ea a anunțat și o victorie în primă instanță într-un litigiu privind un act normativ al Ministerului Mediului, despre care a spus că a fost confirmat ca legal. În același pasaj, a vorbit despre presiuni în timpul procesului, inclusiv din partea unor case de avocatură și prin proteste publice. Ce urmează, în logica ministrului Buzoianu a condiționat continuarea actualei coaliții de respingerea moțiunii de cenzură și de faptul ca PSD să nu o voteze. În paralel, a indicat că programele de mediu „Rabla” și „Casa Verde” sunt în discuție, menționând că „Rabla” pentru persoane fizice este „în analiză” și ar urma să fie îmbunătățit, iar prioritatea ar fi lansarea unui program pentru baterii de stocare, în limita resurselor disponibile. [...]
Premierul Ilie Bolojan a pus sub semnul întrebării eficiența medierii prezidențiale în criza politică , susținând că rezultatele depind de disponibilitatea interlocutorilor de a respecta înțelegerile, potrivit Agerpres . Mesajul are o miză de funcționare instituțională: limitele intervenției președintelui ca „mediator” într-un blocaj politic, atunci când actorii implicați nu răspund la argumente și reguli comune. Bolojan a făcut declarațiile miercuri seară, la TVR 1, fiind întrebat dacă a simțit nevoia ca președintele Nicușor Dan să se pronunțe mai ferm pentru stabilitate politică. Ce spune Bolojan despre „mediere” și de ce contează Șeful Guvernului a afirmat că nu poate evalua dacă o intervenție „într-o formă sau alta” ar fi putut aplana tensiunile sau schimba comportamente, argumentând că o acțiune produce efecte doar dacă cei vizați „răspund la acei stimuli”. În acest context, Bolojan a făcut distincția între dialogul cu „oameni raționali”, care ar respecta înțelegerile și ar reacționa la argumente, și discuțiile cu persoane care „au alte interese” și „spun una și fac alta”, caz în care, spune el, „e foarte greu să ai rezultate cu acțiuni raționale și logice”. Limite instituționale și stil personal Premierul a mai spus că modul în care președintele își exercită responsabilitățile ține de stilul fiecăruia și de constrângerile instituționale. În aceeași logică, Bolojan a adăugat că, în mandatul său, încearcă să își exercite funcția astfel încât „în fiecare zi” să facă „maxim posibil în condițiile date”, urmând ca „în timp” să se vadă rezultatele. [...]
Întrebat despre o candidatură la prezidențiale, premierul Ilie Bolojan evită un răspuns direct și își leagă mesajul de „respectarea voturilor” și de continuitatea mandatului , potrivit Digi24 . Declarația vine într-un moment în care speculațiile despre alegerile viitoare pot influența stabilitatea politică și, implicit, predictibilitatea deciziilor guvernamentale. Bolojan a fost întrebat la TVR 1 dacă ia în calcul o candidatură la funcția de președinte al României. El a spus că va rămâne „în orice situație” un om activ, „care va lupta să facă ceea ce trebuie pentru România”, fără să confirme explicit o intenție de a intra în cursă. Mesajul: accent pe rolul executivului și pe „rezultate” În răspuns, premierul a insistat pe experiența sa de „20 de ani” în funcții executive (primar la Oradea și la Consiliul Județean Bihor) și pe ideea că schimbările „puternice” într-o comunitate se fac din astfel de poziții. A punctat și condițiile necesare pentru performanță în executiv: echipe competente, sprijin parlamentar (în cazul premierului) și parteneriate instituționale, inclusiv prin acțiuni „predictibile”. „Este foarte important să respect voturile care mi s-au dat și voi rămâne în orice situație un om activ, un om care va lupta să facă ceea ce trebuie pentru România.” De ce contează: semnal de continuitate, nu de repoziționare Fără a anunța o candidatură, Bolojan transmite că nu „poziția” este esențială, ci capacitatea de a livra rezultate acolo unde ești. În același timp, el sugerează că ar fi putut candida „când a fost oportunitate”, dar a ales să „respecte înțelegerile” și „contextul dat”. Declarațiile sunt relatate de Digi24, care citează Agerpres . [...]
