Știri
Știri din categoria Politică
Guvernul a aprobat regulamentul care stabilește cum cooperează instituțiile statului la aplicarea sancțiunilor internaționale, un pas menit să reducă riscurile de neconformare cu regulile UE și să facă mai previzibilă punerea în practică a măsurilor restrictive, potrivit News. Ministrul interimar de Externe, Oana Țoiu, spune că a fost „finalizată arhitectura de cooperare” pentru implementarea sancțiunilor.
Regulamentul vizează Consiliul interinstituțional pentru implementarea sancțiunilor internaționale și a fost aprobat în Guvern la propunerea Ministerului Afacerilor Externe și a Cancelariei Primului-ministru, conform declarațiilor făcute de Țoiu pe Facebook.
Oana Țoiu afirmă că, la preluarea mandatului, „în urmă cu un an”, România era expusă riscului de infringement din cauza nealinierii prelungite la regulile europene privind pedepsele pentru eludarea măsurilor restrictive internaționale.
„Era nu doar o vulnerabilitate legislativă, ci şi o problemă serioasă de credibilitate în cadrul UE.”
Ministrul susține că problema a fost rezolvată „în primele 100 de zile de mandat”, prin includerea sancțiunilor pentru abateri grave în sfera dreptului penal, pe baza soluțiilor tehnice pregătite de experții din MAE și Ministerul Justiției, și prin obținerea voturilor necesare în Parlament.
În ultimele luni, MAE ar fi coordonat punctele de vedere transmise de 19 instituții implicate, iar rezultatul este Regulamentul aprobat prin Hotărârea de Guvern nr. 476/2026, act normativ care, potrivit ministrului, este publicat în Monitorul Oficial.
Țoiu afirmă că regulamentul „va asigura un cadru predictibil de aplicare pentru anii următori”.
Potrivit ministrului, arhitectura națională de control reunește autorități cu atribuții în domenii precum diplomația, zona financiar-bancară, securitatea, justiția și controlul vamal/comercial. Lista instituțiilor menționate include:
Publicația G4Media a relatat, separat, pe aceeași temă, reluând declarațiile ministrului.
Recomandate
Rusia amenință cu „consecințe” pentru România după interzicerea simbolurilor de stat la Cupa Mondială de Gimnastică Ritmică de la Cluj-Napoca , potrivit Mediafax . Mesajul, atribuit Mariei Zaharova, purtătorul de cuvânt al Ministerului rus de Externe, a fost publicat de Ambasada Rusiei în România pe Facebook și ridică miza diplomatică a unui incident pornit dintr-o decizie locală legată de drapel și imn. Ce reclamă Moscova și ce invocă drept „precedent” În comentariul citat, Zaharova susține că sportivelor ruse li s-a interzis folosirea drapelului și a imnului național la competiția FIG World Challenge Cup , desfășurată la Cluj-Napoca în perioada 26–28 iunie, descriind situația drept „politizare a sportului internațional”. Reprezentanta diplomației ruse afirmă că această interdicție ar fi venit „în ciuda” unor decizii ale Federației Internaționale de Gimnastică și ale Uniunii Europene de Gimnastică privind eliminarea restricțiilor și „restabilirea deplină în drepturi” a sportivilor ruși. Ținta: Emil Boc și amenințarea cu blocarea candidaturilor României la competiții Zaharova îl indică pe primarul Clujului, Emil Boc, drept responsabil pentru menținerea restricțiilor, susținând că decizia a fost impusă de „primarul local”, sub pretextul combaterii „statului agresor”. „Nici organizatorii competiției, nici autoritățile nu au îndrăznit să i se opună acestui politician local, care, se pare, a decis să-și sporească astfel propriul «prestigiu».” În același mesaj, Zaharova acuză România de „rusofobie” și afirmă că țara ar trebui „privată de dreptul de a candida” pentru organizarea unor competiții internaționale de anvergură. Ce urmează, potrivit mesajului În final, Zaharova transmite că Rusia nu va lăsa situația fără răspuns. „Partea rusă nu va lăsa această situație fără consecințe.” Reacția vine după retragerea Rusiei de la Cupa Mondială Challenge de Gimnastică Ritmică de la Cluj-Napoca, în contextul în care Emil Boc a anunțat că nu va permite afișarea drapelului Rusiei și intonarea imnului rus la eveniment. Materialul Mediafax nu detaliază ce tip de „consecințe” are în vedere partea rusă. [...]
PSD acuză că negocierile pentru guvernare prelungesc blocajul politic, cu risc de deteriorare a percepției de țară : deputatul social-democrat Marius Budăi susține că PNL și USR au transformat criza guvernamentală într-o „strategie politică deliberată” și avertizează că instabilitatea poate cântări în evaluările agențiilor internaționale de rating, potrivit Mediafax . Într-o postare pe Facebook, Budăi descrie o serie de episoade pe care le prezintă drept „dovezi” ale blocajului, inclusiv negocieri purtate în jurul unei nominalizări de premier și condiții succesive, urmate – în relatarea sa – de plecarea de la discuții fără semnarea unui acord. Un alt exemplu invocat este legat de Ilie Bolojan , despre care Budăi afirmă că ar fi pus pe masă la Cotroceni mai multe variante de ieșire din criză, inclusiv susținerea unui guvern PSD la votul de învestitură, pentru ca ulterior să anunțe că PNL nu va susține această opțiune. Disputa pe „majoritatea” PNL–USR–UDMR și dreptul de a propune premierul Budăi contestă existența și soliditatea unei majorități parlamentare PNL–USR–UDMR, despre care spune că este „de conjunctură”, formată „ad-hoc” și fără legitimitate electorală, întrucât partidele nu ar fi candidat împreună și nu ar fi cerut un mandat comun. „Niciun alegător nu a pus ștampila pe o alianță PNL-USR-UDMR – pentru că aceasta nu a existat.” El mai susține că „fisurile interne și ezitările propriilor parlamentari” ar arăta că această majoritate „nu o controlează și mai ales nu o dețin”, în timp ce PNL și USR „pretind dreptul absolut de a da primul-ministru”. Avertismentul privind ratingul: „România nu este astăzi la statutul de junk” În aceeași postare, Budăi afirmă că agențiile internaționale de rating urmăresc situația de la București și leagă riscul unei retrogradări de prelungirea crizei politice și de funcționarea unui guvern interimar „fără putere de decizie”. „România nu este astăzi la statutul de junk – dar drumul spre acea prăpastie se pavează exact cu acest tip de iresponsabilitate: luni de blocaj politic, guvern interimar fără putere de decizie, instabilitate instituțională cronică.” Budăi îi indică drept responsabili, în cazul unei deteriorări, pe „domnii Bolojan și Fritz”, susținând că ar fi ales „orgoliul politic” în locul stabilității. În contrapondere, deputatul PSD afirmă că partidul său „nu a cerut funcții și nu a impus blocaje”, ci ar fi propus „soluții de stabilitate”, dar s-ar fi lovit de refuzul celorlalți actori politici. [...]
AUR pariază pe un guvern PSD cu majoritate „fragilă”, ceea ce prelungește incertitudinea politică în Parlament , într-un moment în care voturile UDMR sunt descrise drept decisive pentru învestire, potrivit HotNews . Petrișor Peiu, liderul senatorilor AUR, a spus la Digi24 că un guvern format de președintele PSD, Sorin Grindeanu , „are o șansă” să treacă de votul Parlamentului dacă acesta ar fi desemnat premier de președintele Nicușor Dan, într-un scenariu în care Grindeanu ar fi a treia propunere a șefului statului. „Va fi o majoritate fragilă și care va încerca să își proptească picioarele într-un teren alunecos, nămolos. Va reuși, pentru că lumea în clasa politică parlamentară, să spunem, este cam cu nervii la pământ. Toți caută o ieșire din această situație.” UDMR, din nou în rol de „arbitru” la vot În lectura AUR, UDMR ar urma să încline balanța la învestire, iar restul ecuației depinde de o înțelegere între PSD și PNL. Peiu a susținut că PNL ar miza pe rolul lui Ilie Bolojan în opoziție sau „semi-opoziție”, în contextul unui posibil acord cu PSD, iar USR „nu prea mai contează” dacă celelalte trei partide se înțeleg pe un acord privind „urgențe” sau „legi importante”. În paralel, PNL, USR și UDMR au anunțat vineri că susțin un guvern minoritar condus de Siegfried Mureșan, propunerea comună pentru funcția de premier. Potrivit unor surse politice citate de G4Media , parlamentarii UDMR ar fi curtați insistent de lideri PSD și de susținători ai unui posibil guvern Grindeanu pentru a sprijini un astfel de cabinet. În același registru, HotNews notează că primarul Craiovei, Lia Olguța Vasilescu, miza sâmbătă pe voturile UDMR pentru a trece un Cabinet Grindeanu. AUR exclude sprijinul pentru Grindeanu, dar revendică rol de „arbitru” pe legi Peiu a afirmat că AUR nu va susține un cabinet Grindeanu, motivând că partidul a fost „exclus” de PSD de la guvernare. Totuși, el a indicat că AUR își vede un rol de „arbitru” în Parlament pe proiectele importante depuse de partidele „prooccidentale”, așa cum sunt numite de președintele Nicușor Dan. Întrebat de ce nu a fost propusă o alternativă PSD–AUR, Peiu a invocat diferențe de viziune care ar fi făcut „extrem de dificilă” o construcție comună și a respins ideea că AUR ar fi apropiat de PSD, deși cele două partide au colaborat punctual, inclusiv pe tema „politicii economice a guvernului Bolojan”. Declarațiile lui Peiu au fost făcute într-o emisiune Digi24, citate de site-ul televiziunii . [...]
Donald Trump a sugerat la G7 că ar putea renunța la „ Înțelegerile de la Anchorage ”, un cadru diplomatic care ar fi acceptat menținerea controlului Rusiei asupra Donbasului într-un eventual acord de pace , pe fondul frustrării față de Vladimir Putin, potrivit Kyiv Post . Mesajul, relatat de Axios pe baza a doi oficiali americani prezenți la summit, a alimentat însă scepticismul liderilor europeni cu privire la disponibilitatea Washingtonului de a trece de la retorică la măsuri concrete. În relatarea citată, Trump a vorbit despre intensificarea presiunii asupra Moscovei și despre posibilitatea de a se retrage din aranjamentele diplomatice anterioare cu Rusia. „Înțelegerile de la Anchorage” sunt descrise ca un presupus cadru în care SUA ar fi fost de acord cu o cerere rusă de a păstra controlul asupra Donbasului în orice viitoare înțelegere de pace. Unul dintre oficialii americani citați a indicat că, în pofida discursului mai dur, în Europa persistă îndoieli că administrația Trump va urma cu acțiuni palpabile. „Trump era sceptic față de tot ce ține de Putin și vorbea despre presarea Rusiei, dar ceilalți lideri nu cred că va face, de fapt, ceva în privința asta.” Presiune internă la Moscova pentru escaladare În paralel cu incertitudinea din jurul eforturilor de pace intermediate de SUA, Kremlinul se confruntă cu presiuni interne pentru abandonarea diplomației, notează materialul. Reuters este citată cu informații potrivit cărora naționaliștii radicali din Rusia cer tot mai insistent oprirea negocierilor cu Washingtonul și escaladarea războiului împotriva Ucrainei, pe fondul unor atacuri ucrainene cu drone asupra Moscovei, Sankt Petersburgului și Crimeei ocupate. Aceleași voci pro-război susțin că diplomația cu SUA a eșuat și cer „înfrângerea militară completă” a Ucrainei; unele poziții extreme invocă inclusiv arsenalul nuclear tactic, potrivit relatării. Deși Kremlinul nu ar fi renunțat formal la contacte, trei oficiali ruși de rang înalt au declarat recent pentru Reuters că discuțiile cu SUA nu au produs progrese relevante, acuzând Washingtonul că nu și-ar fi respectat propunerile discutate la summitul Putin–Trump de anul trecut din Alaska. Moscova respinge înghețarea frontului ca bază pentru negocieri Pe linia diplomatică, ministrul rus de Externe Serghei Lavrov a spus, potrivit articolului, că Rusia nu va accepta oprirea luptelor pe actuala linie a frontului ca precondiție pentru negocieri de pace. El a invocat experiența discuțiilor eșuate de la Istanbul din 2022 și a susținut că Rusia s-ar fi retras din regiunea Kiev ca „gest de bunăvoință”, înainte ca negocierile să se prăbușească. În același timp, Lavrov și Putin ar menține poziția că Rusia este deschisă reluării discuțiilor, dar doar în condițiile recunoașterii „noilor realități teritoriale”, inclusiv cererea ca Ucraina să cedeze integral regiunea Donețk, inclusiv zone pe care Rusia încă încearcă să le cucerească. În acest context, semnalul transmis de Trump la G7 – chiar dacă rămâne, deocamdată, la nivel de intenție – adaugă volatilitate cadrului de negociere și riscă să complice coordonarea transatlantică, în condițiile în care aliații europeni nu sunt convinși că Washingtonul va schimba efectiv linia de acțiune față de Moscova. [...]
Joe Biden revine în prim-planul politic al democraților, într-un moment în care partidul încă îi contestă moștenirea , potrivit CNN , după un discurs de 10 minute susținut sâmbătă seară la un eveniment de strângere de fonduri al democraților din Maryland, în care l-a atacat dur pe președintele Donald Trump și a cerut mobilizare politică. Fostul președinte a descris administrația Trump drept „coruptă” și l-a ironizat pe actualul lider de la Casa Albă pentru proiecte pe care le-a prezentat ca fiind motivate de vanitate, inclusiv schimbări la Casa Albă și inițiative de „personalizare” a unor instituții culturale. În aceeași intervenție, Biden a criticat ideea ca bani publici să ajungă la participanții la evenimentele din 6 ianuarie , spunând că aceștia „nu merită să fie despăgubiți”, ci „să fie băgați la închisoare”. Discursul a fost rostit la exact doi ani după dezbaterea prezidențială CNN cu Trump, episod despre care publicația amintește că a afectat decisiv șansele lui Biden pentru un al doilea mandat și i-a schimbat traiectoria politică. De atunci, Biden a continuat să apară la evenimente de partid în mai multe state, încercând să-i mobilizeze pe democrați în timpul celui de-al doilea mandat al lui Trump. Un sprijin util sau o povară pentru partid Reaparițiile lui Biden vin însă pe fondul tensiunilor persistente din interiorul Partidului Democrat legate de alegerile din 2024. CNN citează un sondaj realizat de SSRS pentru CNN, potrivit căruia doar 30% dintre americani aveau o opinie favorabilă despre Biden, cel mai scăzut nivel din perioada în care a fost la Casa Albă. În paralel, familia Biden a reintrat în atenția publică. Jill Biden și-a lansat memoriile și a început un turneu de promovare, demers care, potrivit CNN, a iritat o parte a democraților, pe motiv că redeschide „răni vechi” în partid. Andrew Bates, fost purtător de cuvânt al lui Biden, a declarat pentru New York Post că discuția dureroasă despre eșecul electoral nu ar fi trebuit „redeschisă public” acum, iar Jill Biden a răspuns tranșant când a fost întrebată despre comentariu. Și Hunter Biden a devenit tot mai vizibil, cu o prezență intensă pe rețele sociale și apariții în podcasturi. Într-un dialog pe podcastul guvernatorului Californiei, Gavin Newsom, el a vorbit despre decizia tatălui său de a-l grația, susținând că aceasta va rămâne una dintre primele teme asociate cu moștenirea politică a fostului președinte. Ce urmează: moștenirea, biblioteca prezidențială și sănătatea CNN notează că Biden lucrează la propriile memorii, fără o dată oficială de lansare. În același timp, proiectul bibliotecii prezidențiale avansează mai lent decât în cazul altor foști președinți: deși a anunțat că va fi în Delaware, nu a prezentat încă o locație, iar o sursă citată de publicație spune că detaliile ar putea fi finalizate în viitorul apropiat. Echipa sa continuă strângerea de fonduri, însă biblioteca este așteptată să fie „mult mai mică” decât centrul prezidențial al lui Barack Obama, evaluat la 850 milioane de dolari (aprox. 3,9 miliarde lei). Pe fundal, Biden, în vârstă de 83 de ani, urmează radioterapie și terapie hormonală după un diagnostic de cancer de prostată care a metastazat la oase, menționează CNN, citând o declarație recentă a lui Jill Biden pentru NBC. În Maryland, Biden s-a întâlnit cu guvernatorul Wes Moore și senatorul Chris Van Hollen, democrați considerați potențiali candidați prezidențiali în 2028. Moore a amintit sprijinul federal pentru stat după prăbușirea podului Francis Scott Key din Baltimore în 2024. La finalul serii, Biden le-a transmis democraților că este „încă în luptă” și a cerut mobilizare politică, într-un moment în care partidul încearcă să-și refacă leadershipul și mesajul în opoziție. [...]
Disputa pe numele premierului se mută pe miza negocierilor UE și a credibilității fiscale , după ce vicepreședintele PNL Alexandru Muraru a atacat public candidatura PSD, într-un mesaj citat de HotNews , și a pledat pentru varianta susținută de PNL, USR și UDMR, europarlamentarul Siegfried Mureșan . Muraru a argumentat că România ar avea nevoie de „un premier care deschide uși la Bruxelles”, în contextul în care Mureșan ar negocia în prezent bugetul Uniunii Europene pentru perioada 2028–2034. În mesajul publicat pe Facebook, liderul liberal a invocat dimensiunea bugetului și nevoia României de finanțare europeană pentru domenii precum infrastructura, agricultura și coeziunea, prezentându-l pe Mureșan drept un actor cunoscut în negocierile europene și vicepreședinte al PPE. În oglindă, vicepreședintele PNL a criticat propunerea PSD pentru funcția de premier, Sorin Grindeanu, făcând trimitere la Ordonanța 13 și la controversele asociate acestuia. Muraru a susținut că Grindeanu „nu a purtat negocieri câștigate pentru țară” și „nu poate raporta fonduri europene aduse acasă”, concluzionând că, pe fondul „celei mai grave crize fiscale din ultimul deceniu”, decizia ar trebui să fie influențată de „CV-uri” și „memoria colectivă”. Context: impas politic după căderea Guvernului Veștea Atacul vine în condițiile în care, potrivit aceleiași surse, Guvernul Veștea a fost respins luni în Parlament, iar președintele Nicușor Dan a reluat consultările cu partidele la Cotroceni. După ce PSD l-a propus pe Sorin Grindeanu pentru funcția de premier, iar PNL, USR și UDMR l-au propus pe Siegfried Mureșan, întâlnirea de vineri de la Cotroceni s-a încheiat după aproximativ o oră fără un consens, menținând blocajul privind formarea unei majorități și desemnarea unui nou șef al Executivului. [...]
