Politică28 iun. 2026
Guvernul aprobă regulamentul Consiliului interinstituțional pentru implementarea sancțiunilor internaționale - MAE spune că măsura reduce riscul de infringement și fixează un cadru „predictibil”
Guvernul a aprobat regulamentul care stabilește cum cooperează instituțiile statului la aplicarea sancțiunilor internaționale , un pas menit să reducă riscurile de neconformare cu regulile UE și să facă mai previzibilă punerea în practică a măsurilor restrictive, potrivit News . Ministrul interimar de Externe, Oana Țoiu, spune că a fost „finalizată arhitectura de cooperare” pentru implementarea sancțiunilor. Regulamentul vizează Consiliul interinstituțional pentru implementarea sancțiunilor internaționale și a fost aprobat în Guvern la propunerea Ministerului Afacerilor Externe și a Cancelariei Primului-ministru, conform declarațiilor făcute de Țoiu pe Facebook. De ce contează: risc de infringement și credibilitate în UE Oana Țoiu afirmă că, la preluarea mandatului, „în urmă cu un an”, România era expusă riscului de infringement din cauza nealinierii prelungite la regulile europene privind pedepsele pentru eludarea măsurilor restrictive internaționale. „Era nu doar o vulnerabilitate legislativă, ci şi o problemă serioasă de credibilitate în cadrul UE.” Ministrul susține că problema a fost rezolvată „în primele 100 de zile de mandat”, prin includerea sancțiunilor pentru abateri grave în sfera dreptului penal, pe baza soluțiilor tehnice pregătite de experții din MAE și Ministerul Justiției, și prin obținerea voturilor necesare în Parlament. Ce aduce nou regulamentul: un cadru „predictibil” de aplicare În ultimele luni, MAE ar fi coordonat punctele de vedere transmise de 19 instituții implicate, iar rezultatul este Regulamentul aprobat prin Hotărârea de Guvern nr. 476/2026, act normativ care, potrivit ministrului, este publicat în Monitorul Oficial. Țoiu afirmă că regulamentul „va asigura un cadru predictibil de aplicare pentru anii următori”. Instituțiile implicate în arhitectura de control Potrivit ministrului, arhitectura națională de control reunește autorități cu atribuții în domenii precum diplomația, zona financiar-bancară, securitatea, justiția și controlul vamal/comercial. Lista instituțiilor menționate include: Ministerul Afacerilor Externe (MAE) – coordonare și secretariatul Consiliului Ministerul Justiției (MJ) Ministerul Finanțelor (MF) Ministerul Afacerilor Interne (MAI) Ministerul Apărării Naționale (MApN) Ministerul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului (MEAT) Ministerul Transporturilor și Infrastructurii (MTI) Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării (MCID) Banca Națională a României (BNR) Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) Autoritatea Vamală Română (AVR) Oficiul Național pentru Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor (ONPCSB) Serviciul Român de Informații (SRI) Serviciul de Informații Externe (SIE) Serviciul de Telecomunicații Speciale (STS) Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție (PÎCCJ / DIICOT) Oficiul Registrului Național al Informațiilor Secrete de Stat (ORNISS) Publicația G4Media a relatat, separat, pe aceeași temă, reluând declarațiile ministrului. [...]