Știri
Știri din categoria Politică
PSD pregătește o inițiativă legislativă care ar bloca până la finalul lui 2027 vânzarea de acțiuni la companiile de stat profitabile, ceea ce ar putea pune sub presiune planurile Guvernului de listare la bursă a unor pachete minoritare și, implicit, calendarul de reforme legat de piața de capital și PNRR, potrivit HotNews.
Președintele PSD, Sorin Grindeanu, a declarat vineri că i-a cerut senatorului Daniel Zamfir să inițieze în Parlament un proiect de lege care să interzică, pe o perioadă de doi ani, vânzarea de acțiuni la companiile de stat profitabile. În forma de proiect citată de publicație, interdicția ar urma să se aplice „până la data de 31 decembrie 2027” și vizează înstrăinarea acțiunilor deținute de stat la companii și societăți naționale, instituții de credit și orice altă societate unde statul este acționar, indiferent de participație.
Proiectul prevede și excepții: sunt scoase din interdicție companiile și instituțiile de credit care au pierderi cinci ani consecutiv, cele aflate în insolvență prin hotărâre judecătorească definitivă, precum și pachetele de acțiuni a căror valoare totală nu depășește 5 milioane lei pentru fiecare entitate (raportat la 31 decembrie a anului fiscal precedent).
Anunțul PSD vine la o zi după ce vicepremierul Oana Gheorghiu a prezentat o „listă exploratorie” de companii care s-ar putea califica pentru listarea pe Bursa de Valori București, prin vânzarea unor pachete minoritare. Într-o postare pe Facebook, premierul Ilie Bolojan a spus că este în lucru o listă de companii care ar putea fi listate, subliniind că statul ar rămâne acționar majoritar și ar păstra controlul asupra deciziilor strategice.
Bolojan a menționat între companiile avute în vedere Hidroelectrica, Romgaz și CEC Bank, iar pentru altele – precum Transgaz, Portul Constanța sau Poșta Română – a indicat că procesul depinde de îndeplinirea unor condiții prealabile.
În conferința de presă, Grindeanu a argumentat politic demersul prin opoziția PSD față de vânzarea companiilor de stat profitabile. Declarația sa, preluată de Agerpres, a fost:
„PSD se opune vânzării companiilor de stat profitabile. Vreau să facem o distincție între aceste lucruri, ca să nu existe confuzie. (…) L-am rugat pe liderul senatorilor, Daniel Zamfir, să depună un proiect de lege în Parlament, care să facă acest lucru și să interzicem, pe o perioadă de doi ani, vânzarea de acțiuni la companiile de stat profitabile”.
Întrebat la Radio România Actualități despre criticile la adresa planurilor, Bolojan a spus că prevederile sunt în programul de guvernare și a catalogat criticile drept „vuvuzele politice”, avertizând asupra riscului de „a dinamita lucrurile”.
În același context, HotNews amintește că autoritățile analizează de câțiva ani listarea unor companii, iar tema este legată și de un jalon din PNRR, care prevede listarea sau restructurarea a trei companii până în august 2026.
Recomandate
PSD își revendică rolul de „partid-pivot” în formarea majorității , iar Sorin Grindeanu condiționează participarea la guvernare de o formulă „pro-europeană” și de acceptarea cerințelor partidului, pe fondul tensiunilor din coaliție și al discuțiilor despre schimbarea premierului, potrivit Stirile Pro TV . Într-o conferință de presă la Sighetu Marmației , liderul PSD a spus că își dorește menținerea unei coaliții pro-europene și a exclus susținerea unor guverne minoritare. În același timp, Grindeanu a afirmat că PSD este „pregătit să preia guvernarea” dacă soluția politică ce va rezulta după consultarea anunțată pentru luni va îndeplini cerințele social-democraților. Miza: aritmetica parlamentară și condițiile PSD Grindeanu a susținut că, în actuala configurație, o majoritate parlamentară nu se poate construi fără PSD sau fără AUR. El a indicat și ponderea PSD în Parlament, estimând-o la „27-28%” (cu redistribuiri) și a comparat numărul de parlamentari ai PSD cu totalul USR și PNL la un loc. „Nu poate nimeni să facă majoritate în acest moment fără PSD şi fără AUR. Ori face o majoritate care se includă PSD-ul, ori face o majoritate care să includă AUR.” Liderul PSD a mai spus că ar putea exista o majoritate și fără PSD, dar că partidul său nu va face parte dintr-o astfel de formulă. Ce urmează: decizia de luni și riscul de criză politică Grindeanu a afirmat că PSD ar fi dispus să contribuie „rapid” la închiderea unei crize politice, dacă luni se va vota retragerea de la guvernare, însă tot în baza unor cerințe ale partidului. În același context, el a respins ideea că o eventuală criză economică ar fi generată de acțiunea PSD, susținând că România se află „în această pantă descendentă de luni bune”. Materialul este atribuit de publicație agenției Agerpres și menționează ca sursă News.ro. [...]
PSD își pune în joc sprijinul politic pentru premierul Ilie Bolojan , iar decizia anunțată pentru luni poate deschide o criză guvernamentală cu efect direct asupra stabilității coaliției , potrivit Digi24 . Social-democrații au, în aceste zile, ultimele întâlniri regionale înainte de a decide dacă îi retrag sau nu sprijinul politic lui Bolojan. Liderul PSD, Sorin Grindeanu , a spus vineri, după o reuniune de partid în Maramureș, că „de luni” va exista „o nouă realitate politică” în România, care poate însemna fie o reconfigurare a alianțelor, fie menținerea actualei coaliții. În același timp, Grindeanu a indicat că în partid se discută inclusiv varianta trecerii în Opoziție, susținând că, până la plecarea sa din sală, „aproape toți vorbitorii” ar fi considerat aceasta „calea cea mai potrivită”. Tensiunea din coaliție: PSD reclamă lipsa de influență în deciziile Guvernului Grindeanu l-a criticat pe premier pentru că nu ar fi ținut cont de „părerile și propunerile PSD” în cadrul coaliției și i-a reproșat că a ajuns în fruntea Guvernului cu voturile social-democraților. „Ai ajuns premier cu voturile PSD. Nu ajungeai premier doar dacă erai președintele PNL-ului, care a luat 14%. Și atunci, este decent să ții cont de toată lumea din această coaliție, ceea ce nu s-a întâmplat”, a precizat Grindeanu. Ce spune Grindeanu despre preluarea șefiei Guvernului Întrebat dacă este pregătit să preia conducerea Guvernului în cazul unei demisii a lui Bolojan și al unei propuneri din partea președintelui Nicușor Dan pentru un premier PSD, Grindeanu a afirmat că PSD este „cel mai mare partid din Parlament” și că își dorește păstrarea unei „coaliții proeuropene”. El a mai spus că PSD nu își dorește o majoritate cu „partide antieuropene” și că nu va vota „niciodată guverne minoritare”. În scenariul în care se conturează o soluție care să îndeplinească cerințele PSD, liderul social-democrat a afirmat că partidul este pregătit să preia guvernarea „pe prima poziție”. Replica lui Bolojan: „Zarurile au fost aruncate”, dar nu demisionează Ilie Bolojan a declarat vineri, la Radio România Actualități, că „zarurile au fost aruncate” și că PSD ar urma să voteze luni, „într-o manieră sau alta”, că nu va mai colabora cu el. Premierul a descris situația drept „un început de criză” de care România „nu are nevoie” și a repetat că nu își va da demisia dacă PSD îi retrage sprijinul politic. [...]
Izolarea lui Sorin Grindeanu în relația cu propriul partid riscă să-i erodeze rapid autoritatea internă , într-un PSD descris ca dependent de acces, intervenții și lanțuri de comandă, potrivit unei analize din Adevărul . Textul susține că liderul PSD și președintele Camerei Deputaților ar fi ajuns, „de la începutul anului”, să ignore apeluri și mesaje nu doar de la presă sau adversari, ci și de la primari, șefi de consilii județene și colegi de partid. În relatarea publicației, nemulțumirea ar fi devenit deja „atmosferă” în Kiseleff 10, iar formula „Șefu’ nu răspunde” este prezentată ca un „diagnostic de partid”. Autorul descrie o conduită de evitare, cu deplasări între Camera Deputaților, sediul partidului și Timișoara, care ar fi accentuat percepția de indisponibilitate. De ce contează: PSD funcționează pe „acces”, iar lipsa lui produce panică Miza, în termenii analizei, nu este una de stil personal, ci una operațională pentru partid: primarii ar căuta „sprijin, bani, proiecte, intervenții, semnale” – adică tipul de acces intern pe care PSD l-ar fi oferit tradițional rețelei sale politice. Când acest acces dispare, „începe panica”, iar tensiunea se mută din zona de imagine în zona de funcționare a organizației. În acest cadru, tăcerea liderului este interpretată ca un mesaj unic către partid: dezinteres față de problemele interne. Iar într-o formațiune „construită nu pe idei, ci pe lanțuri de comandă, favoruri și validări permanente”, un asemenea semnal ar fi „sinucigaș”, pentru că accelerează procesul informal de înlocuire a autorității înaintea oricărei schimbări oficiale. Cine umple golul: rolul de „interfață” și precedentul din PSD În „vidul” creat, Claudiu Manda este descris ca înaintând „încet, dar vizibil” spre rolul de interfață – omul care „vorbește cu restul tribului”. Autorul plasează această dinamică într-un tipar mai vechi al PSD: când liderul se izolează, partidul își caută rapid „un traducător, un dispecer, un surogat de autoritate”, ceea ce duce la erodarea puterii în interior. Analiza invocă și un precedent: Victor Ponta ar fi „fugit de responsabilitatea de a vorbi cu partidul”, lăsând loc pentru Liviu Dragnea, iar ulterior Dragnea „l-a lăsat fără partid”. Contextul invocat: „prudență” după cazul Anton și numirile la DNA/DIICOT Textul notează că, după „explozia cazului Anton” și după „noile numiri de la DNA și DIICOT”, colegii lui Grindeanu ar putea accepta „până la un punct” o anumită prudență. Totuși, autorul susține că acest argument nu ar explica „lunile dinainte” și nici „reflexul tăcerii”. În concluzia materialului, Grindeanu este descris ca riscând să devină „un paradox politic”: lider „formal în vârful puterii”, dar care, prin tăcere, „își golește singur funcția de conținut”. [...]
PNL își calibrează reacția la un posibil vot PSD de retragere a sprijinului pentru premierul Ilie Bolojan , convocând Biroul Politic Național marți, de la ora 10.00, într-o mișcare care poate accelera o criză politică cu efect direct asupra stabilității guvernării, potrivit G4Media . Ședința conducerii PNL este programată imediat după votul de luni al PSD, despre care publicația notează că „ar putea retrage sprijinul” pentru premier și ar putea declanșa o criză politică. Întâlnirea va avea loc în sala grupului PNL din Camera Deputaților. Ce semnal transmite PNL și care este miza imediată În contextul tensiunilor din coaliție, premierul Ilie Bolojan a declarat vineri, la Radio România Actualități, că PNL ar putea reconfirma prin vot decizia luată „acum două săptămâni” de a nu mai face coaliție cu PSD, dacă partidul condus de Sorin Grindeanu își retrage sprijinul pentru premier. Din informațiile disponibile în material, nu sunt precizate detalii despre agenda ședinței de marți sau despre pașii concreți pe care PNL i-ar putea decide; este indicat doar că reuniunea are loc imediat după votul PSD care poate schimba raporturile din actuala guvernare. [...]
USR avertizează că o eventuală ieșire a PSD de la guvernare ar putea pune în risc fonduri din PNRR și ar amplifica presiunile economice , inclusiv prin deprecierea leului și scumpiri, potrivit unei rezoluții politice adoptate vineri de Biroul Național al partidului, relatată de news.ro . Documentul este prezentat ca un apel public la „responsabilitate” către PSD, în contextul deliberărilor privind retragerea social-democraților de la guvernare. USR cere PSD „să înceteze jocul cu economia României” și să își evalueze deciziile prin prisma efectelor asupra cetățenilor, susținând că declanșarea unei crize politice „acum” ar lovi direct veniturile populației într-un moment economic „deja fragil” și ar destabiliza România pe termen mediu și lung. În rezoluție, USR afirmă că PSD este „coautor” al reformelor inițiate de Guvern, despre care spune că au început să producă efecte pozitive, și că măsurile „nepopulare, dar absolut necesare” luate în ultimele luni fac parte din programul de guvernare agreat de cele patru formațiuni din coaliție. „Reformele actualului guvern au început să restabilească echilibrul bugetar, transparenţa administrativă şi direcţia corectă pentru investiţiile publice. Oprirea lor acum înseamnă ştergerea cu buretele a sacrificiului de până acum al românilor”, se arată în rezoluţie. Riscurile economice invocate de USR Rezoluția enumeră o serie de consecințe pe care USR le leagă de instabilitatea politică ce ar putea fi generată de ieșirea PSD de la guvernare: 10 miliarde de euro (aprox. 50 miliarde lei) pierduți din PNRR , în condițiile unei schimbări de guvern „în etapa finală” a planului, cu risc pentru finanțări destinate spitalelor, școlilor și infrastructurii; deprecierea leului , pe fondul retragerii investitorilor; scumpiri în lanț , prin creșterea costului importurilor (alimente, carburanți, medicamente, utilități); creșterea ratelor la bănci , prin majorarea dobânzilor pentru populație, antreprenori și stat; pierderi de locuri de muncă , pe fondul scăderii consumului și al creditării mai scumpe, cu impact mai ales asupra firmelor mici și mijlocii din HoReCa, comerț și construcții. Linia politică anunțată: fără refacerea majorității cu PSD, dacă votează moțiunea cu AUR Pe lângă avertismentele economice, USR reiterează o decizie politică: dacă PSD va vota, împreună cu AUR, o moțiune de cenzură împotriva Guvernului și va provoca instabilitate, USR spune că nu va mai susține refacerea unei majorități alături de PSD . Formațiunea își prezintă poziția drept susținere a „direcției reformiste” și afirmă că va continua să apere proiectul de reformă a statului, argumentând că România „nu are timp” pentru crize politice „artificiale”. [...]
Premierul Ilie Bolojan avertizează că tensiunile din coaliție pot bloca măsurile de reducere a deficitului și pot pune în pericol banii din PNRR , acuzând PSD de „fugă de răspundere” și „joc dublu” în asumarea deciziilor nepopulare, potrivit Digi24 . Bolojan a spus, vineri, la Radio România Actualități, că România se confruntă cu „probleme complicate” generate de deficitele bugetare și că există riscul pierderii unor sume din PNRR, program care „se termină la finalul lunii august”. În acest context, premierul a susținut că „România nu are nevoie de această criză politică”. Miza: asumarea tăierii deficitului și accesul la fonduri europene În intervenția sa, Bolojan a insistat că PSD critică Guvernul deși a participat la deciziile luate, iar acum ar încerca să evite costurile politice ale măsurilor de reducere a deficitului. El a descris situația drept o încercare de a transfera responsabilitatea către actualul executiv, pe fondul unor decizii „luate la comun”. „Explicația pentru declanșarea crizei are trei componente. Prima e fuga de răspundere, pentru că trebuie luate decizii grele pentru scăderea deficitului. Dar deciziile au fost luate la comun.” Premierul a respins și narativul potrivit căruia ar exista resurse bugetare nefolosite, afirmând că „cămara e goală” și că „am consumat alimentele anii trecuți”. Acuzații politice: „premier marionetă” și un PNL „obedient” Bolojan a susținut că o parte din conducerea PSD ar acționa din „calcule politice și orgolii”, încercând să impună „un premier controlabil” și un PNL „obedient”. În același registru, a afirmat că unii lideri social-democrați se comportă „ca pe vremea lui Dragnea, de parcă ar avea 40%”, deși „nu mai au 40%”. „Dintr-un astfel de orgoliu politic supradimensionat peste anvelopa politică se trezesc că vor un premier marionetă.” El a adăugat că, dacă ar veni „un alt premier, o marionetă”, acesta „nu va avea nici o autoritate” pentru a lua decizii „pentru binele țării”, iar dacă ar veni un premier „care chiar să facă treabă”, rămâne întrebarea „câte luni i-ar lua PSD să inventeze noi motive”. Discuții cu președintele Nicușor Dan și tensiuni în coaliție Întrebat dacă a discutat cu președintele Nicușor Dan despre situație, Bolojan a confirmat: „Da, am discutat”. El a acuzat PSD că ar fi încercat să creeze tensiuni în coaliție, inclusiv prin tentative de a produce „falii cu USR”, iar ulterior „s-au mutat cu atenția asupra premierului”. În același timp, Bolojan a precizat că nu atacă partidele „în ansamblu”, ci persoane care „induc decizii în partid cu motivații ascunse”. Ce urmează Din declarațiile premierului reiese că disputa din coaliție se leagă direct de asumarea măsurilor de reducere a deficitului și de calendarul PNRR, cu termen indicat de Bolojan la finalul lunii august. Materialul nu oferă detalii despre un set concret de măsuri sau despre un calendar de decizie în coaliție, dincolo de avertismentul privind riscul unei crize politice. [...]
