Știri
Știri din categoria Politică
Sorin Grindeanu l-a acuzat pe Ilie Bolojan că „e USR-ist”, potrivit Digi24, care publică stenograme dintr-o ședință a conducerii PSD desfășurată luni. În intervenția sa, liderul PSD a susținut că premierul s-ar simți „ca peștele în apă” la Congresul USR și că politicile Guvernului ar fi mai apropiate de USR decât de PNL.
În stenogramele citate de Digi24, Grindeanu le-a spus colegilor de partid că Ilie Bolojan ar fi „mult mai confortabil” la USR decât la PNL și a legat influența USR în coaliție de poziția premierului. Mesajul vine în contextul tensiunilor din coaliția de guvernare și al discuțiilor interne din PSD despre continuarea participării la guvernare.
„Ilie Bolojan e USR-ist. L-ați văzut cum era ca peștele în apă la congresul USR? Mult mai confortabil decât la PNL. Politicile și ceea ce face dl prim-ministru nu au nicio legătură cu PNL, ci doar cu USR. De asta e și senzația că USR face regulile cu 10% (pondere parlamentară n.red), pentru că îl au pe acest om în frunte”, a spus Grindeanu.
Prin această poziționare, PSD încearcă să explice propriului electorat și membrilor de partid de ce conflictul cu premierul a devenit un subiect central în interiorul coaliției, în condițiile în care USR are o pondere parlamentară mai mică decât partidele mari din alianță, dar ar avea, în interpretarea PSD, o influență disproporționată asupra agendei guvernamentale.
Conducerea PSD a stabilit ca referendumul intern privind ieșirea sau nu de la guvernare să aibă loc pe 20 aprilie, după o perioadă de consultări cu organizațiile din teritoriu. Până atunci, liderii partidului urmează să discute cu membrii, iar Sorin Grindeanu ar urma să meargă la Bruxelles pentru a prezenta strategia politică a PSD și socialiștilor europeni, potrivit aceleiași surse.
PSD anunțase încă din decembrie 2025 că va începe o consultare internă, pe fondul nemulțumirilor legate de funcționarea coaliției. Stabilirea datei referendumului indică faptul că partidul își formalizează procesul de decizie, însă păstrează o fereastră de negociere și repoziționare politică înainte de votul intern.
În ședința conducerii, Grindeanu a prezentat o listă de motive pentru care PSD a cerut în ultima perioadă schimbarea lui Ilie Bolojan din fruntea Guvernului. Conform Digi24, criticile vizează atât ritmul unor decizii economice, cât și gestionarea unor dosare sensibile.
Principalele reproșuri menționate în stenograme sunt:
Aceste teme au și o componentă economică directă (pachetul de relansare, piața carburanților), dar și una de securitate și achiziții publice (SAFE), ceea ce explică de ce disputa depășește registrul strict politic și se leagă de agenda guvernamentală pe termen scurt.
Recomandate
PSD își caută o majoritate alternativă în Parlament, chiar și fără PNL, iar această reconfigurare poate întârzia deciziile-cheie de guvernare – de la traiectoria fiscală la bugetul pe 2027 , în condițiile în care președintele Nicușor Dan spune că are „mai multe scenarii” pentru noul cabinet, potrivit Euronews . Negocierile pentru formarea guvernului s-au blocat după ce PNL și USR au anunțat că nu vor mai colabora cu PSD. În acest context, liderii PSD susțin că lucrează la formarea unei noi majorități parlamentare, iar Sorin Grindeanu ar putea fi propus la Cotroceni pentru funcția de prim-ministru. Miza: continuitatea angajamentelor fiscale și a dosarelor externe Președintele Nicușor Dan afirmă că obiectivul este un guvern „pro-occidental” „într-un termen rezonabil” și indică drept zone unde ar exista acord „pe politicile mari”: OECD (procesul de aderare la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică) ; SAFE; PNRR (Planul Național de Redresare și Reziliență); traiectoria fiscală a României. În același mesaj, Nicușor Dan spune că viitorul guvern ar urma să aibă ca obiectiv ca până în toamnă să definească și să propună Parlamentului bugetul pe 2027. „Reafirm: România va avea un guvern pro-occidental într-un termen rezonabil. Există acord pe politicile mari - OECD, SAFE, PNRR. Există acord pe traiectoria fiscală a României, asumată, și în sensul ăsta, guvernul care va veni va avea ca obiectiv ca până în toamnă să definească și să propună Parlamentului bugetul pe 2027.” Ce majoritate ar încerca PSD și cine ar fi propunerea de premier Potrivit surselor Euronews, Sorin Grindeanu și-ar dori o majoritate formată alături de: UDMR; Minoritățile naționale; mai mulți parlamentari neafiliați. În interiorul PSD, mesajul public este că partidul își asumă funcția de prim-ministru, iar numele avansat este Sorin Grindeanu, conform declarațiilor citate de Euronews. Pozițiile PNL și USR: „mingea este la PSD” În paralel, USR transmite că nu va face o majoritate parlamentară cu PSD, iar Dominic Fritz afirmă că „mingea este la PSD” și că nu va reacționa public la „fiecare scenariu nou aruncat pe piață”. Contextul politic imediat este că PSD și AUR au susținut demiterea guvernului Ilie Bolojan prin moțiune de cenzură , iar PNL și USR funcționează acum ca o alianță „ad-hoc”, potrivit materialului. Ce urmează: calendarul deciziei și o prioritate de agendă Euronews notează că președintele Nicușor Dan ar putea desemna următorul prim-ministru la finalul săptămânii viitoare. Până atunci, șeful statului se va concentra pe organizarea Summitului B9 de miercuri, la București. [...]
USR ridică miza negocierilor de la Cotroceni, cerând PSD să vină cu o propunere de premier după demiterea lui Ilie Bolojan , pe fondul unei ruperi de încredere între partide, potrivit HotNews . Mesajul vine de la ministrul interimar al Apărării, Radu Miruță (USR), care susține că PNL și USR nu mai pot accepta ca PSD să controleze jocul politic fără să-și asume o soluție de guvernare. Miruță a afirmat că partidele care l-au demis pe Ilie Bolojan „trebuie să vină cu o propunere de premier”, argumentând că „nu mai e niciun element” care să permită refacerea încrederii în PSD. În același timp, el a atacat conducerile locale ale PSD, sugerând că guvernarea este tratată ca o competiție internă pentru funcții. „Guvernarea unei țări nu este un joc între gașca de la Craiova cu gașca de la Timișoara își fac diverse aranjamente pentru a pune pe unul și pe altul într-o anumită funcție” Declarația a fost făcută cu trimitere la organizațiile PSD din care provin Sorin Grindeanu (Timiș) și Claudiu Manda (Dolj), potrivit relatării Digi24.ro. „Majoritatea PSD-AUR” și presiunea pe formarea executivului Întrebat despre scenariile privind viitorul executiv, ministrul interimar a susținut că „deja există o majoritate formată din PSD și AUR”, invocând un vot de 281 în Parlament. „Acum avem o coaliție PSD AUR, au avut 281 de voturi în Parlament (…) Avem o coaliție, că această coaliție se împiedică, că nu reușește să-și desfacă șireturile de la picioarele legate încrucișat, e o problemă pentru România” În logica acestui mesaj, presiunea politică se mută pe PSD: dacă are o majoritate funcțională, ar trebui să o transforme într-o formulă de guvernare și într-o nominalizare de premier. Front comun USR–PNL la consultările de la Cotroceni Miruță a mai spus că USR și PNL vor merge la consultările de la Cotroceni cu o poziție comună, stabilită la nivelul conducerilor celor două partide. „A fost luată o decizie la nivelul conducerii USR și PNL să facem un front comun. Vom merge la Cotroceni cu același mesaje, susținem același lucru” În același registru, ministrul a indicat că obiectivul acestui „front comun” este limitarea influenței politice în instituțiile statului, unde, în formularea sa, accesul ar depinde frecvent de apartenența la o „tabără”. [...]
PNL încearcă să-și securizeze coeziunea după ieșirea de la guvernare , iar eurodeputatul Rareș Bogdan susține că partidul nu va avea plecări și nici nu se va scinda, în pofida tensiunilor interne, potrivit HotNews . Declarația vine după demiterea Guvernului Bolojan prin moțiune de cenzură și după o ședință „tensionată” a Biroului Politic Național , în care PNL a decis prin vot intrarea în opoziție. Rareș Bogdan spune că, deși au existat poziții divergente în partid, decizia luată va fi respectată de toți. Într-un mesaj transmis spotmedia.ro și citat de News.ro, Rareș Bogdan afirmă că nu este un susținător al președintelui PNL, Ilie Bolojan, dar că acest lucru nu exclude dialogul și colaborarea. El susține că l-a avertizat pe Bolojan încă din iunie anul trecut, după alegerile prezidențiale, când acesta a fost desemnat prim-ministru, că PSD „nu vrea reforme”. „I-am văzut cum s-au comportat în şedinţele de Coaliţie, trei ani la rând. Din păcate, luni de zile, în cazul lui Ilie Bolojan, şi ani, în cazul lui Ciucă sau al lui Cîţu, PSD i-a îmbrăţişat şi i-a adormit”, a declarat eurodeputatul liberal. Ce transmite PNL către piața politică Mesajul central al lui Rareș Bogdan este că partidul va rămâne unit și disciplinat după votul intern, chiar dacă au existat lideri care ar fi preferat rămânerea la guvernare. În același timp, el indică faptul că ieșirea de la guvernare „fără PSD” îi este favorabilă. „S-a luat o decizie, o respect – iar aceasta din urmă, cea fără PSD, chiar îmi convine. E pe gustul meu”, a subliniat liderul PNL în mesajul transmis spotmedia.ro. Miza intrării în opoziție: repoziționare pe termen lung Rareș Bogdan apreciază că perioada de „2 ani și 8 luni” în opoziție este semnificativă și leagă această strategie de evoluțiile electorale din Europa, unde spune că se conturează o orientare către conservatorism. În lipsa altor detalii despre pașii următori ai conducerii PNL, mesajul public urmărește în principal să reducă riscul perceput de fragmentare internă după schimbarea de direcție politică și după căderea guvernului. [...]
Miza finanțărilor pentru proiecte locale fracturează PNL , iar primarii liberali se împart între rămânerea la guvernare pentru acces la bani și trecerea în opoziție alături de Ilie Bolojan , potrivit Adevărul , care citează surse din conducerea partidului. În interiorul PNL s-au conturat trei tabere în rândul primarilor: cei care vor „musai” ca partidul să rămână la guvernare indiferent de numele premierului, cei care ar urma linia lui Bolojan chiar cu riscul pierderii finanțărilor pentru proiectele locale și o a treia categorie, care ar vrea și la putere, dar îl consideră pe Bolojan „politicianul viitorului”, conform surselor citate. De ce contează: accesul la bani devine criteriul de poziționare Potrivit informațiilor, în ultimele zile au existat discuții intense între grupările pro și anti-Bolojan și primarii PNL. Curentul majoritar ar fi de partea lui Bolojan, însă tabăra celor care vor să rămână la putere rămâne „semnificativă”. O linie de separație importantă este legată de dependența de finanțările guvernamentale, în special de la Ministerul Dezvoltării , pentru proiecte deja începute. Sursele citate susțin că unii primari se tem că, fără aceste fonduri, nu își pot finaliza investițiile promise în campania din 2024 și ar putea pierde alegerile locale din 2028. Cine își permite opoziția și cine nu În Ardeal, o parte dintre primari ar fi dispuși să treacă în opoziție alături de Bolojan. Argumentul invocat de surse este că unii dintre ei au deja mai multe mandate, sunt bine ancorați în comunități și au accesat fonduri europene, ceea ce i-ar face mai puțin vulnerabili electoral în 2028, indiferent dacă partidul este la guvernare sau în opoziție. De cealaltă parte, mulți primari ar prefera menținerea la guvernare tocmai pentru continuitatea finanțărilor necesare proiectelor locale. Ce urmează: presiune pe scenariul „Bolojan premier”, dar șanse mici Chiar și între primarii care vor la putere există, potrivit sursei, o divizare: unii cred că vor primi bani indiferent de premier, alții sunt mai reticenți după ce Bolojan le-ar fi spus că va fi dificil să se mai obțină finanțări din bani publici în contextul în care România trebuie să reducă deficitul bugetar. Mai există și aleși locali care ar încerca să împace ambele direcții: ar vrea la guvernare pentru finanțare, dar mizează pe Bolojan ca lider dominant în anii următori, pe fondul „valului de simpatie” recent. În acest cadru, scenariul preferat de ei ar fi guvernarea cu Bolojan premier, însă, potrivit surselor citate, este „foarte puțin probabil” în acest moment. [...]
Sorin Grindeanu discută luni cu ambasadorii UE, pe fondul lipsei unei majorități pentru un nou guvern , într-o criză politică ce prelungește incertitudinea decizională la vârful executivului, potrivit G4Media . Întâlnirea are loc după ce Guvernul Bolojan a fost răsturnat printr-un vot în care PSD și AUR au acționat împreună, iar în prezent „nu se întrevede nicio majoritate parlamentară care să susțină un nou guvern”, conform informațiilor publicate. Grindeanu, care a rămas președintele Camerei Deputaților după retragerea PSD de la guvernare, se va vedea cu ambasadorii statelor membre ale Uniunii Europene în contextul crizei politice declanșate de căderea guvernului. În același cadru, publicația notează că răsturnarea executivului a fost realizată de PSD-AUR, „cu voturile polului extremist AUR-SOS-POT și ale minorităților”. Detalii logistice ale întâlnirii Întâlnirea cu ambasadorii statelor membre UE este programată la Camera Deputaților, în Sala Mihai Viteazul (nivel P1), de la ora 11:00. [...]
Mesajul lui Victor Ponta validează public o linie de „independență” față de UE, cu potențial de a influența agenda energetică și industrială. Într-o postare amplă pe Facebook, fostul premier PSD îl laudă pe președintele Nicușor Dan pentru discursul de Ziua Europei , pe care îl descrie drept o „declarație de independență” față de ceea ce numește „MECANISMUL”, potrivit G4Media . Ponta susține că discursul președintelui ar fi fost „declarația de independență” a României față de o rețea pe care o descrie drept „reziști – sorosiști – haștagi – useriști”, despre care afirmă că ar fi „dominat România în ultimii 10 ani”. El leagă simbolic mesajul de data de 10 Mai, Ziua Independenței Naționale. Fostul lider PSD, exclus din partid în 2025 după ce și-a depus candidatura la președinție, afirmă că a devenit „suporter nicușorist” și că „scena politică din România a fost resetată total”, în doar câteva zile, „referindu-se probabil la moțiunea PSD-AUR”, notează publicația. În aceeași postare, Ponta spune că „începe să creadă serios” că președintele Dan va propune „un premier care să fie al României”. Ce a spus Nicușor Dan despre UE: energie, apărare, politici climatice Contextul este discursul susținut sâmbătă de Nicușor Dan la Palatul Cotroceni, de Ziua Europei, în care președintele a afirmat că „Europa a făcut greșeli” în mai multe domenii cu impact economic direct, inclusiv energie și industrie. În zona energetică, șeful statului a criticat dependența Uniunii Europene de gazul rusesc și renunțarea unor state la energia nucleară: „Europa a făcut greșeli când a renunțat la nuclear și și-a bazat energia pe gaz ieftin din Rusia. Asta a fost o greșeală.” Nicușor Dan a mai spus că UE a greșit când „și-a neglijat industria de apărare” și când a impus „ținte mult prea ambițioase” în politicile climatice, care au afectat industria grea europeană. Totodată, președintele a pledat pentru o dezbatere „cu cărțile pe masă” despre viitorul Europei și a afirmat că România trebuie să își promoveze mai ferm interesele în interiorul Uniunii Europene. În același discurs, el a vorbit despre nevoia unui parteneriat „corect, solid, echitabil” între UE și SUA. De ce contează: semnal politic pe teme cu impact economic Dincolo de disputa politică internă, miza practică a acestui tip de mesaj este că aduce în prim-plan, într-o cheie de „interes național”, teme care ating direct costurile energiei, competitivitatea industriei și direcția politicilor climatice. În relatarea G4Media, Ponta interpretează poziționările recente ale președintelui drept o direcție „prooccidentală” (UE și SUA), dar „fără a accepta «presiuni» din partea unor grupuri de influență interne”. Ponta mai vorbește despre existența unui „MECANISM”, termen prin care descrie o presupusă rețea de ONG-uri, jurnaliști și politicieni „susținuți din exterior”, care ar fi influențat politica românească în ultimul deceniu, și afirmă că „orice semn de independență” ar fi fost „sancționat fără milă”. Publicația notează că el îi menționează, în acest context, pe Klaus Iohannis, Elena Lasconi, Nicușor Dan și Ilie Bolojan. [...]
