Știri
Știri din categoria Politică

Sorin Grindeanu acuză Guvernul Bolojan de „cădere economică” și pune presiune pe buget, invocând date despre PIB și un posibil gol de finanțare, într-un nou episod de escaladare a conflictului politic cu mize directe pentru politica fiscală și costurile din energie, potrivit G4Media.
Liderul PSD a avut vineri o ieșire publică la adresa premierului demis Ilie Bolojan, pe care l-a acuzat că ar fi dezvoltat „o tulburare obsesiv-compulsivă pentru PSD”. În același mesaj, Grindeanu a susținut că actuala guvernare ar fi „spoliat” românii, ar fi „prăbușit economia” și ar fi „sufocat firmele”.
În postarea reprodusă de publicație, Grindeanu își sprijină atacul pe cifre pe care le atribuie INS și Eurostat, afirmând că România ar avea „două trimestre de cădere economică și două de stagnare”. Pentru primul semestru din 2026, el indică:
Grindeanu critică și construcția bugetară, susținând că bugetul ar fi fost făcut pe o ipoteză de +1% creștere economică, în timp ce după șase luni ar fi rezultat -0,8%.
În același mesaj, șeful PSD afirmă că premierului „îi lipsesc aproape 40 de miliarde” și sugerează, sub formă de întrebări, posibile soluții precum creșteri de taxe sau vânzarea de acțiuni la „companii strategice”. Nu sunt oferite în articol detalii despre baza de calcul a sumei sau despre la ce componentă bugetară se referă exact.
Grindeanu mai afirmă că România ar plăti „500 de euro pe MWh la bulgari” și atacă PNL pentru perioada în care a condus Ministerul Energiei, comparativ cu PSD. Contextul imediat al escaladării, potrivit articolului, este legat de informații publicate de Ilie Bolojan, conform cărora Ministerul Transporturilor condus de Grindeanu ar fi ignorat un proiect care „ar fi dus la creșterea nivelului Dunării” în zona centralei nucleare de la Cernavodă.
„Este clar. Bolojan și gașca useristă au dezvoltat o tulburare obsesiv-compulsivă pentru PSD. Ați spoliat românii, ați prăbușit economia și ați sufocat firmele. Opriți-vă! Terminați în a mai mesteca lozinci stupide cu PSD dimineața, la prânz și seara. Chiar nu vă pică greu la stomac să vedeți că datele INS și Eurostat spun că aveți două trimestre de cădere economică și două de stagnare?! Doar în primul semestru din 2026: 👉 PIB real: -1,6% pe seria ajustată sezonier. 👉 PIB: -0,8% pe seria brută. V-ați făcut bugetul pe +1% creștere economică. După șase luni suntem la -0,8%. Îți lipsesc aproape 40 DE MILIARDE, Ilie! Mai crești niște taxe?! Vindem niște acțiuni la companii strategice?! Mai stingem lumina prin casele românilor, cum facem?! Plătim 500 de euro pe MWh la bulgari și voi încă o țineți langa cu PSD?! După ce voi de la PNL ați avut 90 de luni Ministerul Energiei și PSD doar 10 luni?! Și după ce Miruță 2 cm s-a făcut de toată ocara jucându-se stupid cu stâncile și barjele pe Dunăre?! Adevărul este simplu: ați preluat o țară cu a doua creștere economică din UE și ați dus-o pe penultimul loc. Doar România și Irlanda au scădere economică din toată Uniunea Europeană. Ați distrus și ați îngropat orice speranță. E tot ce v-a ieșit de minune…. Va fi o binecuvântare pentru țara noastră când vom scăpa de această pestă haștagistă…iar asta va fi foarte curând!”
În material nu este prezentată o reacție a lui Ilie Bolojan la acuzațiile lui Grindeanu.
Recomandate

Ilie Bolojan contestă „gaura din buget” invocată de PSD și susține că nu au existat facturi întârziate la plată în mod premeditat , într-un mesaj care mută disputa politică în zona credibilității datelor fiscale și a continuității investițiilor publice, potrivit Digi24 . Președintele PNL a afirmat, marți seară, că PSD este obișnuit să „rostogolească” promisiunile și să le amâne, „în speranța că vor fi uitate”, avertizând că o astfel de abordare poate genera un „vot penalizator puternic”. Declarațiile au fost făcute la Digi24, în contextul discuțiilor despre măsuri guvernamentale și tensiunile dintre partide. Disputa pe „gaura din buget” și facturile neplătite Întrebat despre „gaura din buget” reclamată de PSD, Bolojan a numit tema „prima fumigenă a guvernării – greaua moștenire” și a susținut că, „în termeni reali”, nu au existat facturi întârziate la plată în mod deliberat. El a dat ca exemplu situația de la Ministerul Dezvoltării, unde ar fi existat facturi neplătite dintr-un motiv procedural: după demiterea guvernului, nu s-a mai putut face rectificarea bugetară pentru a muta fonduri între capitole. În acest context, Bolojan a menționat suma de 1,4 miliarde blocată la un capitol bugetar, în timp ce în altul existau facturi emise și neplătite. Totodată, liderul PNL a susținut că guvernul pe care l-a condus „a încheiat PNRR ”, a avut „un record de investiții” și a lăsat „o traiectorie fiscală” care ar duce către „ținta de deficit”. Semnal către mediul economic: listarea companiilor de stat Bolojan a criticat PSD și pe tema listării unor pachete din companiile de stat (listarea înseamnă vânzarea de acțiuni pe bursă), acuzând o schimbare de poziție: după ce ar fi atacat anterior intenția de listare, actualul guvern PSD ar fi anunțat că vede o soluție în această direcție. Ce spune PNL despre măsurile guvernului În același timp, Bolojan a afirmat că PNL nu va bloca inițiativele guvernului dacă acestea sunt „lucruri bune”, argumentând că important este efectul măsurilor, nu cine le propune. O parte dintre declarațiile sale sunt redate și de Agerpres, fără elemente suplimentare față de pasajele citate de Digi24 în materialul publicat. [...]

Disputa din PSD pe efectele fiscale ale Guvernului Bolojan se adâncește , după ce primarul Sectorului 3, Robert Negoiță , a respins public teza liderului partidului, Sorin Grindeanu, potrivit căreia majorările de taxe ar fi „sărăcit” românii, relatează Digi24 . Miza politică este una cu impact economic: cum își asumă PSD costurile sociale ale reformelor fiscale și cine controlează narațiunea despre nivelul de trai. Negoiță a fost întrebat, la emisiunea „În fața ta” de la Digi24, dacă se consideră mai sărac după majorările de taxe. Răspunsul a fost negativ, iar edilul a argumentat că majorarea TVA nu echivalează automat cu „sărăcirea” populației. „Nu. O reformă înseamnă și suferință. Cu toții plătim TVA-ul. Dumneavoastră nu plătiți TVA-ul de 21% acolo unde era 19% și, în anumite situații, era chiar 9% sau chiar 5%? Acum îl plătim cu toții 21%. Asta nu înseamnă că ne-a sărăcit”, a declarat Robert Negoiță. Ulterior, Negoiță a insistat asupra formulării, spunând că folosește termenii cu precizie și că, în cazul său, nu se poate vorbi despre „sărăcire”. „Am proprietatea termenilor, știu ce înseamnă a sărăci. Doamne ajută! Nu e cazul, nu”, a mai spus primarul Sectorului 3. Contextul: acuzațiile lui Grindeanu despre „austeritate” și criză Poziția lui Negoiță vine după ce Sorin Grindeanu l-a acuzat pe Ilie Bolojan că ar fi „sacrificat economia” și ar fi „adâncit criza”, susținând că măsurile de austeritate ar fi transferat costurile către populație și companii. „A sărăcit românii, dar n-a salvat bugetul. Doar a sacrificat economia şi a adâncit criza”, a afirmat Grindeanu, conform aceleiași surse. Grindeanu a invocat și o serie de repere despre situația bugetară, între care „peste 30 de miliarde de lei” în facturi neachitate și faptul că România ar avea „cel mai mare deficit bugetar din Uniunea Europeană”, cu trimiteri la INS, BNR, Eurostat și Comisia Europeană. Replica lui Bolojan: deficitul și evaluările agențiilor de rating În materialul Digi24 este redată și reacția lui Ilie Bolojan, care îl acuză pe Grindeanu că ar confunda „deficitul de etapă” cu deficitul de la finalul anului și că și-ar „fabrica scuze pentru un eșec”. Bolojan invocă estimările agențiilor de rating pentru deficitele totale ale României în 2026: Moody’s – 5,8% din PIB Fitch – 5,9% Standard & Poor’s – 6,2% De ce contează Schimbul de replici arată o fractură de mesaj în interiorul PSD pe tema costurilor reformelor fiscale (în special TVA) și a modului în care acestea sunt traduse politic în „nivel de trai”. Pentru mediul economic, disputa este relevantă deoarece semnalează presiune politică pe direcția politicilor bugetare și pe interpretarea publică a indicatorilor de deficit, într-un moment în care credibilitatea fiscală este strâns legată de evaluările agențiilor de rating. [...]

AUR scade sub 35%, iar PSD recuperează teren după instalarea noului Guvern , potrivit datelor din Barometrul Informat.ro – INSCOP Research prezentate de Digi24 . Mișcarea schimbă raportul de forțe din opoziție și sugerează un efect politic imediat al încheierii crizei guvernamentale asupra intenției de vot. În scenariul principal al sondajului (raportat la respondenții care au indicat un partid din listă, indiferent dacă spun că merg sigur la vot), AUR este creditat cu 34,6%, în scădere față de 39,7% în septembrie 2026. În același timp, PSD urcă la 24,6% (de la 18,7% în septembrie), iar PNL și USR sunt la 15,1%, respectiv 11,9%. Cum arată ierarhia partidelor în scenariul de bază Raportat la cei care au exprimat preferința pentru un partid din listă (72% din eșantion), distribuția este: AUR: 34,6% PSD: 24,6% PNL: 15,1% USR: 11,9% UDMR: 3,9% SENS: 3% SOS România: 2,1% POT: 1,8% Independent: 1,6% Alt partid: 1,3% În varianta restrânsă la cei care declară că ar merge „sigur” la vot (48,6% din eșantion), AUR rămâne pe primul loc cu 34,1%, urmat de PSD (21,2%), PNL (16,4%) și USR (14,7%). Restul formațiunilor rămân sub praguri mici: UDMR 4,5%, SENS 3,6%, SOS România 1,9%, POT 1,4%, independent 1,2% și alt partid 1,0%. Scenariul unei alianțe PNL–USR: competiție strânsă pentru locul doi Sondajul testează și un scenariu ipotetic de alianță între PNL, USR și alte formațiuni. În acest caz, raportat la cei care au exprimat o opțiune (76,9% din eșantion), AUR ar avea 35,7%, alianța PNL–USR 28,2%, iar PSD 23%. Dacă sunt luați în calcul doar respondenții care spun că ar merge sigur la vot (51,3% din eșantion), AUR ar fi la 35%, alianța PNL–USR la 32,1%, iar PSD la 20,9%. Explicația INSCOP: efectul „primei luni” la guvernare și transferuri de vot Remus Ștefureac , director INSCOP Research, pune scăderea AUR și creșterea PSD în legătură cu încheierea crizei politice și formarea noului Guvern, arătând că AUR pierde „pentru prima dată în ultimele 18 luni” aproximativ 5 puncte procentuale, iar PSD ar recupera o parte dintre votanții pierduți anterior în favoarea AUR. „Creșterea PSD poate avea legătură și cu plusul de susținere pe care îl înregistrează, în prima lună, orice partid care se instalează la guvernare, mai ales după o perioadă foarte lungă de criză care a produs nemulțumiri profunde în societate.” În același comentariu, Ștefureac notează că intenția de vot pentru o alianță PNL–USR, testată „în premieră” în acest barometru, indică un potențial ridicat, care ar putea stimula și „formule de coagulare alternative” în opoziție. Metodologie Sondajul Barometrul Informat.ro – INSCOP Research a fost realizat de INSCOP Research la solicitarea platformei Informat.ro, în parteneriat cu Strategic Thinking Group. Datele au fost culese în perioada 26 octombrie – 2 noiembrie 2026, pe un eșantion de 1.197 persoane (metodă mixed-mode secvențial CATI–CAWI). Eroarea maximă admisă este de ±2,8%, la un nivel de încredere de 95%. [...]

PSD ridică miza reformei administrative până la riscul ruperii coaliției , după ce UDMR a avertizat că va „reacționa dur” dacă reorganizarea administrativ-teritorială afectează drepturile comunității maghiare, potrivit Digi24 . Într-o ședință internă a PSD, președintele partidului, Sorin Grindeanu , le-ar fi transmis colegilor că reforma administrativă „se aplică în întreaga țară”, nu doar în localitățile românești, și că „nu pot fi două reguli”, „în care unii să fie speciali”, conform surselor citate de publicație. Mesajul vine în contextul discuțiilor despre comasare în cadrul reformei. Grindeanu ar fi insistat că trebuie respectate „toate principiile și drepturile minorităților”, însă regulile trebuie să fie aceleași „și la Olt și la Botoșani și la Harghita și Covasna”. Totodată, liderul PSD ar fi spus că UDMR poate depune chiar o moțiune și că „ar fi o onoare să pice Guvernul, pentru că unii nu au vrut să facă cea mai importantă reformă din istoria României”, potrivit acelorași surse. Avertismentul UDMR și condiția referendumurilor Președintele UDMR, Kelemen Hunor , a declarat despre reforma administrativ-teritorială anunțată de PSD că, dacă aceasta „nu simplifică administrația” și „lezează drepturile” comunităților maghiare, atunci este „o reformă proastă” și formațiunea va lua măsuri „cu toate mijloacele de care dispune”. În plus, UDMR susține în continuare ca fuziunea să fie decisă prin referendum în fiecare localitate afectată. Mesajul PSD: presiune politică și cost electoral invocat În aceeași ședință, europarlamentarul PSD Dragoș Benea, coordonatorul partidului pentru reforma administrativă, a vorbit despre „pozițiile abrupte ale UDMR” și a avertizat, potrivit sursei, că dacă PSD ajunge să „ceară voie de la UDMR” pentru reformă, „atunci AUR va ajunge la 60%”. Miza imediată este una de stabilitate guvernamentală: schimbul de poziții arată că reforma administrativă riscă să devină un punct de ruptură în coaliție, în condițiile în care UDMR leagă sprijinul de garanții privind drepturile minorităților și de organizarea de referendumuri la nivel local. [...]

Decizia din Monitorul Oficial care îi dă lui Marian Neacșu control pe avize bugetare și coordonare pe ministere-cheie mută centrul de greutate al Guvernului , iar acest lucru ridică semne de întrebare despre cine gestionează, în practică, prioritățile cu impact financiar și administrativ, potrivit News . Eurodeputatul Siegfried Mureșan (PNL) susține că, prin atribuțiile delegate vicepremierului PSD, premierul Luca Niculescu devine „prim-ministrul României cu cea mai mică influență asupra propriului Guvern de la Revoluție încoace”. Mureșan afirmă că „Sorin Grindeanu este prim-ministrul de facto al României”, în condițiile în care PSD ar controla „tot Guvernul”, iar vicepremierul Marian Neacșu primește atribuții extinse asupra aparatului guvernamental și a unor ministere pe care liberalul le numește „cheie”. Ce prevede decizia: filtru pe actele cu impact bugetar și coordonare funcțională Publicația notează că miercuri a fost publicată în Monitorul Oficial o decizie semnată de premierul Luca Niculescu privind stabilirea atribuțiilor lui Marian Neacșu (viceprim-ministru, ministrul afacerilor interne). Documentul îi dă lui Neacșu, „în scopul asigurării îndeplinirii priorităților majore din Programul de guvernare”, rolul de a aviza proiectele de acte normative cu impact bugetar elaborate de o listă amplă de ministere, între care: Transporturi și Infrastructură Finanțe Afaceri Externe Justiție Apărare Națională Economie, Digitalizare, Antreprenoriat și Turism Energie Agricultură și Dezvoltare Rurală Mediu, Ape și Păduri Dezvoltare, Lucrări Publice și Administrație Investiții și Proiecte Europene Muncă, Familie, Tineret și Solidaritate Socială Sănătate Educație și Cercetare Cultură În plus, decizia stabilește că Neacșu „asigură coordonarea funcțională” pentru mai multe ministere și structuri, inclusiv Transporturi, Justiție, Apărare, Economie, Agricultură, Mediu, Dezvoltare, Investiții și Proiecte Europene, Muncă, Sănătate și ministerul delegat pentru învățământ preuniversitar. Documentul mai prevede că vicepremierul „coordonează instituțiile publice și structurile din cadrul aparatului de lucru al Guvernului” și că are obligația de a informa permanent prim-ministrul despre aplicarea prevederilor. Totodată, este abrogată o decizie anterioară din 2025 privind atribuțiile lui Marian Neacșu. Miza politică invocată de PNL: cine are puterea reală în executiv În interpretarea eurodeputatului PNL, această arhitectură de atribuții arată că PSD își consolidează controlul asupra deciziilor guvernamentale, inclusiv asupra celor cu impact bugetar, iar premierul ar rămâne fără „putere reală”. „Un premier lipsit de putere nu va putea reprezenta credibil România în Europa în aceste momente importante, cu un război la graniță, provocări economice și negocieri decisive privind viitorul buget multianual al Uniunii Europene.” Mureșan mai spune că Luca Niculescu ar fi „un prim-ministru fără sprijinul unui partid propriu”, iar Sorin Grindeanu ar conduce „informal” Guvernul și ar anunța „cele mai importante decizii”. În materialul citat nu apar reacții ale premierului Luca Niculescu, ale lui Marian Neacșu sau ale PSD la acuzațiile formulate de eurodeputatul PNL. [...]

Vicepremierul Marian Neacșu primește control pe avizele bugetare ale ministerelor , printr-o decizie semnată de premierul Luca Niculescu și publicată în Monitorul Oficial, ceea ce mută un filtru-cheie al cheltuielilor și inițiativelor guvernamentale către un singur centru de decizie, potrivit Digi24 . Decizia îi dă lui Neacșu atribuții de avizare a proiectelor ministerelor cu impact bugetar și de coordonare a activității unor portofolii din Guvern. În plus, el va coordona instituțiile publice și structurile din aparatul de lucru al Guvernului și va asigura „informarea permanentă” a prim-ministrului cu privire la aplicarea prevederilor stabilite. Ce se schimbă, concret, în circuitul deciziilor cu impact bugetar Miza imediată este una operațională și financiară: proiectele de acte normative care implică bani publici trec printr-un aviz suplimentar concentrat la nivelul vicepremierului. În formularea din documentul citat de Digi24, atribuția vizează avizarea proiectelor cu impact bugetar elaborate de ministere, „în scopul asigurării îndeplinirii priorităților majore din Programul de guvernare”. În reacțiile politice prezentate de Digi24, această repoziționare este interpretată ca o diminuare a rolului premierului în negocierea priorităților și alocărilor, în condițiile în care decizia prevede explicit că vicepremierul îl informează pe prim-ministru. Reacții politice: acuzații de „premier din umbră” și critică pe concentrarea puterii Deputatul USR Oana Țoiu a susținut, într-o postare pe Facebook citată de Digi24, că PSD ar prelua „practic rolul de șef al Guvernului” prin Marian Neacșu, argumentând că miniștrii nu ar mai negocia direct cu premierul prioritățile și alocările bugetare, ci cu vicepremierul care avizează proiectele. Și senatorul PNL de Arad Glad Varga a comentat, tot pe Facebook, că documentul îi acordă lui Neacșu atribuții extinse de avizare pentru proiecte cu impact bugetar de la 15 ministere, inclusiv de la Finanțe, și că acesta ar urma să coordoneze zece ministere și ministrul delegat pentru învățământul preuniversitar, în timp ce premierul este „ținut la curent” prin informare. Europarlamentarul AUR Gheorghe Piperea a reacționat, de asemenea, pe Facebook, cu o formulare ironică despre rolurile celor doi. Contextul juridic invocat în decizie În textul redat de Digi24, decizia este emisă în temeiul art. 29 din OUG nr. 57/2019 (Codul administrativ) și al art. 1 alin. (2) și (3) din OUG nr. 40/2026 privind stabilirea unor măsuri la nivelul administrației publice centrale. Ce nu reiese din informațiile publicate de Digi24 este cum va funcționa, în practică, acest filtru în raport cu avizele existente (de exemplu, cele tehnice sau interministeriale) și dacă vor exista termene sau proceduri interne suplimentare; materialul indică însă explicit transferul de atribuții către vicepremier și mecanismul de informare a premierului. [...]