Știri
Știri din categoria Politică
AUR a invitat reprezentanți ai AfD la protestul din 14 noiembrie, iar partidul evită să spună dacă le retrage invitația după atacul la adresa românilor din Germania, potrivit G4Media. Deputatul AUR Mihail Neamțu a confirmat că au fost trimise invitații către AfD, dar a susținut că acestea au plecat înainte de declarațiile liderei AfD, Alice Weidel, din 28 octombrie, în care i-a acuzat pe români că „jefuiesc sistemul de asistență socială” din Germania.
Miza imediată este una de cost politic și de poziționare publică: AUR organizează pe 14 noiembrie un protest anunțat „pentru eliberarea politicianului pro-rus Călin Georgescu”, iar asocierea cu AfD — formațiune de extremă dreapta din Germania — vine în contextul unui scandal legat de afirmațiile lui Weidel despre românii din diaspora.
G4Media notează că Antena 3 a prezentat duminică informația potrivit căreia membri AfD sunt așteptați la protestul AUR.
Întrebat dacă poate confirma prezența unor reprezentanți AfD, Mihail Neamțu a răspuns:
„Invitațiile către reprezentații AfD au fost trimise înaintea declarațiilor controversate ale doamnei Alice Weidel”.
Întrebat ulterior dacă, după declarațiile lui Weidel, i-a cerut acesteia să își retracteze afirmațiile sau dacă a retras invitația, Neamțu nu a oferit un răspuns direct. El a spus doar că AUR a comunicat „viziunea” sa către AfD și că va reveni cu informații despre „dialogul” dintre părți.
Într-o postare citată de G4Media, Neamțu a afirmat că ar fi confirmat participarea „sute de oameni politici din zeci de țări” la evenimentele AUR din 14–15 noiembrie, menționând, între altele:
Materialul nu oferă detalii despre nume, funcții sau confirmări independente pentru aceste categorii.
Potrivit G4Media, George Simion nu a avut o reacție publică în scandalul declarațiilor din 28 octombrie. Publicația mai arată că Petrișor Peiu ar fi fost primul din conducerea AUR „recunoscută oficial pe site-ul partidului” care a reacționat, la mai bine de o săptămână după afirmațiile lui Weidel.
Ce urmează, din informațiile disponibile: AUR ar urma să organizeze protestul din 14 noiembrie și întâlniri pe 15 noiembrie, iar rămâne neclar, pe baza răspunsurilor oferite, dacă invitația adresată AfD rămâne valabilă după controversele legate de atacul la adresa românilor din Germania.
Recomandate
Disputa dintre Dominic Fritz și Alice Weidel readuce în prim-plan presiunea pe sistemul social german și riscul de politizare a datelor despre migrație , într-un context în care cifrele privind prestațiile sociale sunt folosite ca argument electoral. Potrivit Adevărul , Frankfurter Allgemeine Zeitung (FAZ) a prezentat pe larg reacția liderului USR la afirmațiile șefei AfD despre migranții români. În articolul semnat de corespondentul FAZ pentru Europa de Sud-Est, Michael Martens , Dominic Fritz este citat acuzând-o pe Weidel de „parazitism” și de răspândirea propagandei ruse, după ce aceasta a susținut că migranții români „jefuiesc” sistemul de protecție socială german. Fritz i-a cerut, într-un videoclip, să își ceară scuze față de români. Ce a spus Weidel și ce cifre a invocat Weidel a scris pe 28 octombrie pe platforma X că „tot mai mulți migranți din România jefuiesc” sistemul social german și a dat ca exemplu Magdeburg, unde cheltuielile ar fi crescut „de douăzeci de ori”, până la „trei milioane de euro pe an”. Ea a legat mesajul de promisiunea unei „schimbări de direcție” în politica migrației, „doar cu AfD”. În același context, Weidel a făcut trimitere la un reportaj al postului public german MDR despre „migrația sărăciei din UE”, care a documentat situații din cartiere problematice din Magdeburg, Halle și Hagen, unde trăiesc numeroși romi din sud-estul Europei. Reportajul menționează că cheltuielile sociale destinate cetățenilor români în Magdeburg au crescut de la aproximativ 140.000 de euro în 2013 la peste trei milioane de euro anul trecut și sugerează că evoluția s-ar datora, cel puțin parțial, utilizării abuzive a libertății de stabilire în UE și a legislației sociale germane. Răspunsul lui Fritz: „nu contestă reportajul, respinge interpretarea” FAZ arată că Dominic Fritz nu contestă reportajul în sine, dar respinge interpretarea dată de Weidel. El pornește de la ideea că mesajul AfD ar implica trimiterea românilor „înapoi acasă” și amintește că în Germania lucrează „sute de mii de români” care contribuie la sistemul de asigurări sociale. „Ei plătesc impozite și contribuții exact în sistemul pe care, chipurile, îl jefuiesc. Mii de medici români muncesc din greu în spitalele germane. Și cine credeți că le-a plătit formarea profesională? Exact, contribuabilul român.” Fritz spune, potrivit FAZ, că nu neagă existența unor abuzuri – pe care le descrie ca fenomen întâlnit în toate sistemele de protecție socială – și indică nevoia unei discuții despre „lacune legislative” care ar trebui închise. În același timp, el explică majorarea sumelor din Magdeburg și din alte orașe prin faptul că astăzi trăiesc acolo mult mai mulți români decât în urmă cu un deceniu. Miza economică și de politici publice: între „solidaritate” și controlul abuzurilor În lectura FAZ, Fritz mută discuția de la etichete la funcționarea pieței muncii și a libertății de circulație în UE, argumentând că AfD ar vrea avantajele mobilității fără „prețul solidarității” pe care aceasta îl presupune. El leagă tema și de deficitul de personal din îngrijire și sănătate, sugerând că dependența de forță de muncă din România este deja o realitate. FAZ reține și pasajele în care Fritz îi cere lui Weidel să își ceară scuze pentru insultele la adresa românilor și o acuză de „agitație ieftină” și „discurs instigator”, încheind cu o formulare dură la adresa liderei AfD. În România, FAZ notează popularitatea lui Fritz, născut în regiunea Schwarzwald (Pădurea Neagră), fost primar al Timișoarei și actual lider al USR, partid aflat în opoziție. Publicația germană citează și auto-prezentarea lui Fritz din videoclip: „Sunt german, am emigrat în România acum șapte ani, sunt, ca să spun așa, un român cu background migrațional, iar oamenii din Timișoara m-au ales de două ori primar.” [...]
Liderul senatorilor AUR acuză atribuiri fără licitație și pune sub semnul întrebării credibilitatea externă a României , legând direct imaginea țării în relațiile internaționale de modul în care sunt gestionate marile contracte publice și de eșecul unor obiective precum Visa Waiver și aderarea la OCDE , potrivit news.ro . Petrișor Peiu susține că, după alegerile americane din 3 noiembrie 2026, „revine” întrebarea de ce România este percepută „ca un stat de mâna a doua” și afirmă că răspunsul ar fi comportamentul statului român, pe care îl descrie drept „parcă desprins din vremea fanarioților”. În argumentația sa, el invocă atât „contracte” atribuite „în cel mai adânc secret și fără licitație”, cât și preocuparea liderilor politici pentru imagine, în detrimentul intereselor naționale. Contracte mari și proceduri contestate, în centrul criticilor În declarațiile citate, Peiu vorbește despre „contractele de 6 miliarde de euro” acordate „de PNL-USR” fără licitație unei „firme germane” și face trimitere la alte exemple din trecut, inclusiv: un contract de autostradă de „3 miliarde de euro” acordat „acum 22 de ani”, despre care afirmă că „s-a ales praful”; un „contract nuclear de vreo 10 miliarde de euro”, despre care spune că ar fi fost „cadou” și „perfect irealizabil”, plasat temporal „acum 4-5 ani”. Peiu leagă aceste practici de percepția partenerilor externi, afirmând că „nici Washingtonul, nici Berlinul sau Parisul nu dau doi bani pe guvernarea de la București”, motivând prin „incompetență”, „proastă creștere” și „corupție”. Miza: Visa Waiver și OCDE, obiective invocate ca ratate Senatorul AUR afirmă că România ar avea „timid” două obiective majore de politică externă: eliminarea vizelor pentru SUA (programul Visa Waiver) și admiterea în OCDE. În același context, el îi atacă pe Sorin Grindeanu (PSD) și Ilie Bolojan (PNL), dar și pe fostul președinte Klaus Iohannis și pe fostul premier Marcel Ciolacu, întrebând retoric dacă aceștia ar fi avut curajul să ridice tema Visa Waiver sau OCDE în discuții externe. Totodată, Peiu reamintește blocarea aderării la OCDE în 2017, pe care o pune în legătură cu Viktor Orbán, întrebând dacă liderii români i-ar fi reproșat acestuia situația. Legătura făcută între imaginea externă și funcționarea internă a statului Peiu susține că „slugărnicia” în relațiile externe nu poate compensa probleme interne și enumeră, între altele, schimbări frecvente de legislație, incapacitatea de a construi o autostradă Est–Vest, viteza trenurilor de marfă de „17 km/h în 2026”, licitații „trucate” și contracte „fără licitație”, dar și disfuncții din administrație și sistemul sanitar. În final, el afirmă că politica externă ar trebui făcută „cu diplomați de carieră”, „strategii și viziune” și „limbi străine vorbite corect”, criticând, în același timp, comportamentul și prioritățile liderilor politici pe care îi vizează. [...]
Ciprian Ciucu a relansat atacurile la adresa rivalilor politici, într-un mesaj cu miză electorală pentru PNL , susținând că AUR este „un partid de extremiști neofasciști, populiști”, iar PSD „nu mai are lider”, potrivit news.ro . Declarațiile au fost făcute la o întâlnire cu liberalii din Buzău. În intervenția sa, primarul general al Capitalei a încadrat competiția politică în termeni de polarizare, criticând simultan mai multe partide. Despre USR, Ciucu a afirmat că este „un partid de agitați”, pe care l-a descris ca fiind orientat spre contestare permanentă, inclusiv internă. Atac la AUR și USR, plus un mesaj despre PSD Ciucu a spus despre AUR: „AUR este un partid de extremişti neofascişti, populişti.” În același registru, despre USR a declarat: „USR-ul este un partid de agitaţi, care contestă orice, oricând, în orice context, şi se contestă până şi unii pe alţii.” În ceea ce privește PSD, edilul a susținut că formațiunea ar părea puternică la nivel local, în Buzău, dar ar fi „în declin” la nivel național. În acest context, a afirmat: „PSD-ul nu mai are lider. Cine? Manda? Hai să fim serioşi.” Context: mesaj intern și poziționare pentru PNL Declarațiile au fost făcute în cadrul unei întâlniri politice locale, iar mesajul central a fost unul de delimitare față de principalele partide concurente. Din informațiile disponibile în materialul news.ro , Ciucu a indicat și că PNL ar avea „un candidat care se vede”, fără ca textul furnizat să includă detalii suplimentare despre cine este candidatul sau la ce tip de alegeri se referă exact. [...]
PNL a decis să deschidă negocieri pentru absorbția Forța Dreptei , primul pas în constituirea așa-numitului „Pol al Modernizării”, o mișcare cu potențial de reconfigurare a opoziției și de consolidare a partidului înaintea ciclului electoral din 2028, potrivit G4Media . Decizia a fost aprobată duminică în Biroul Politic Național (BPN) al PNL, conform unor surse din partid citate de publicație. Primul pas anunțat este inițierea negocierilor pentru „fuziunea prin absorbție” a partidului Forța Dreptei în PNL. Forța Dreptei este formațiunea fondată de Ludovic Orban după demisia sa din PNL, în 2021, iar absorbția ar însemna revenirea acestuia în Partidul Național Liberal, potrivit informațiilor din articol. Ce a votat BPN, potrivit lui Ciprian Ciucu Într-un „update” al știrii, Ciprian Ciucu a transmis, într-o postare pe Facebook, că ședința BPN a votat cu „o foarte largă majoritate” două direcții: „1. Pentru direcția de a construi polul de modernizare, iar ca primă etapă începerea negocierilor pentru fuziunea cu/absorbția partidului Forța Dreptei. Context: discuții și despre o posibilă alianță PNL–USR În paralel, articolul notează că, în ultima perioadă, atât PNL, cât și USR au susținut ideea unei alianțe în perspectiva alegerilor parlamentare din 2028. Materialul este prezentat ca „în curs de actualizare”, iar detalii despre calendarul negocierilor sau condițiile fuziunii nu sunt precizate în informațiile disponibile. [...]
Conducerea PNL a fixat un termen de 10 zile pentru retragerea acțiunilor în instanță, într-o mișcare care poate închide rapid un front juridic intern cu efect direct asupra funcționării partidului , potrivit G4Media . Surse liberale au declarat publicației că Biroul Politic Național a decis duminică un ultimatum pentru contestatarii din partid: „ori retrag acțiunile în instanță împotriva PNL, ori pleacă”. „Au zece zile termen, de azi”, au precizat sursele citate. De ce contează: presiune pentru oprirea litigiilor și reducerea riscului de blocaj intern Decizia vizează explicit oprirea proceselor deschise împotriva partidului de tabăra contestatară, procese care, conform informațiilor din articol, sunt încă în desfășurare. Miza imediată este una operațională: conducerea încearcă să limiteze escaladarea conflictului intern în instanțe, cu potențial de a complica deciziile de partid și de a prelungi instabilitatea. Contextul conflictului din PNL Potrivit G4Media, tensiunile s-au accentuat după căderea, în luna mai, prin moțiune de cenzură depusă de PSD și AUR, a Guvernului condus de Ilie Bolojan, care este și președintele PNL. În acest context, o facțiune din partid a cerut conducerii reluarea negocierilor cu PSD pentru formarea unui nou Executiv. Solicitarea a fost respinsă de forurile de conducere, care au reacționat prin măsuri de schimbare a Statutului și de sancționare a posibililor „dezertori” de la linia partidului, mai notează publicația. Cine sunt „puciștii” și ce procese sunt invocate Tabăra contestatară, numită generic „puciști”, ar include „nume de rezonanță” din PNL, precum Hubert Thuma sau Alina Gorghiu, conform articolului. Aceasta ar fi contraatacat printr-o serie de procese, iar desfășurarea unuia dintre dosare a ridicat „anumite suspiciuni”, în condițiile în care primul dosar, intentat la Tribunalul Ilfov , ar fi fost judecat în aceeași zi în care a fost depus, iar completul de judecată a admis acțiunea. Publicația precizează că procesele sunt încă în desfășurare. Ce urmează În următoarele 10 zile, termenul-limită stabilit de conducerea PNL devine testul de forță: fie contestatarii își retrag acțiunile în instanță, fie se ajunge la o ruptură formală, conform ultimatumului descris de sursele citate. Informațiile provin din declarații atribuite unor surse liberale, iar PNL nu este citat în articol cu o poziție oficială. [...]
Conducerea PSD se reunește luni, de la 10.00, pe fondul deciziilor cu impact bugetar privind pensiile și salariul minim , într-un moment în care Guvernul pregătește bugetul pentru 2027, potrivit Mediafax . Biroul Permanent Național al PSD este convocat luni, 9 noiembrie 2026, la sediul central al partidului din Șoseaua Kiseleff nr. 10. Ședința are loc la aproape trei săptămâni de la instalarea Guvernului condus de Luca Niculescu, în condițiile în care Executivul intră în etapa de construcție a bugetului pentru anul viitor. Miza: cheltuieli sociale și constrângeri de deficit În prim-plan sunt discuțiile despre majorarea pensiilor începând cu 2027, temă legată direct de resursele bugetare disponibile și de necesitatea reducerii deficitului. În același context, ministrul Muncii, Florin Manole, vorbise anterior despre posibilitatea creșterii pensiilor anul viitor și despre acordarea unui sprijin financiar pentru pensionari în decembrie 2026. O a doua temă majoră este salariul minim pe economie. Sindicatele cer majorarea de la 4.325 de lei brut la 5.000 de lei brut, în timp ce patronatele și-au exprimat rezerve privind capacitatea companiilor de a susține o astfel de creștere. Premierul Luca Niculescu a avut deja consultări cu marile confederații sindicale, iar decizia este prezentată ca fiind de corelat cu pregătirea bugetului. Reorganizări în aparatul de stat, pe agenda PSD Pe lângă temele sociale, PSD discută și despre reforme în administrația publică și companiile de stat. La reuniunea anterioară a Biroului Permanent Național, din 2 noiembrie, Sorin Grindeanu a anunțat că miniștrii partidului trebuie să centralizeze, în termen de două săptămâni, propunerile privind comasarea instituțiilor, agențiilor și companiilor de stat, cu obiectivul de reorganizare și reducere a cheltuielilor. Pe agenda guvernamentală sunt menționate și pregătirea bugetului pentru 2027, reforma salarizării în sectorul public și continuarea proiectelor finanțate din fonduri europene, inclusiv prin Planul Național de Redresare și Reziliență . Context politic: PSD, rol central în Guvern Guvernul Luca Niculescu a primit votul de învestitură al Parlamentului pe 20 octombrie, cu 280 de voturi pentru și 58 împotrivă. PSD deține 11 dintre cele 17 portofolii ministeriale, ceea ce îi conferă un rol central în deciziile care vor influența construcția bugetului și pachetul de măsuri pentru finalul lui 2026 și începutul lui 2027. [...]
