Știri
Știri din categoria Politică
Votul de învestitură al lui Siegfried Mureșan de săptămâna viitoare capătă o miză de credibilitate externă, după ce premierul desemnat a cerut PSD explicații în contextul scandalului legat de presupuse contacte cu partea americană privind demiterea Guvernului Bolojan, potrivit HotNews.
Mureșan, care urmează să vină săptămâna viitoare în Parlament pentru votul de învestitură, a comentat duminică scandalul declanșat de un articol din The Wall Street Journal. Publicația a relatat că ambasadoarea SUA în Grecia, Kimberly Guilfoyle, ar fi dat de înțeles că americanii au fost implicați în demiterea Guvernului Bolojan.
În acest context, premierul desemnat a transmis un mesaj către PSD, solicitând partidului să explice „care au fost acele contacte”, conform relatării. Din informațiile disponibile în material, miza politică imediată este că votul din Parlament devine, pe fondul acuzațiilor și al presiunii publice, un test de clarificare și asumare privind relația cu partenerul american și modul în care s-a ajuns la schimbarea guvernului.
HotNews nu oferă, în fragmentul disponibil, detalii suplimentare despre natura „contactelor” invocate sau despre eventuale reacții ale PSD ori ale părții americane.
Recomandate
O postare leagă o întâlnire PSD–Guilfoyle de căderea Guvernului Bolojan , însă relația de cauzalitate invocată de autor nu este demonstrată de materialul prezentat. Potrivit postării publicate de contul Daractenus pe X , o înregistrare ar surprinde-o pe Kimberly Guilfoyle, prezentată drept ambasadoarea Statelor Unite în Grecia și fostă logodnică a lui Donald Trump Jr., în timpul unei întâlniri private cu lideri ai Partidului Social Democrat, pe 31 martie 2026, într-un hotel din București. Autorul postării susține că întâlnirea ar fi avut loc cu șase zile înainte ca PSD să se alieze parlamentar cu AUR și să contribuie la depunerea unei moțiuni care ar fi dus la căderea Guvernului condus de Ilie Bolojan . În aceeași relatare este avansată ideea că disputa ar fi avut legătură cu refuzul Executivului român de a cumpăra gaze naturale din Statele Unite la prețuri considerate peste nivelul pieței. Înregistrarea publicată pe X are aproximativ 23 de secunde. Din materialul furnizat nu pot fi însă stabilite independent identitatea tuturor persoanelor prezente, scopul întâlnirii, subiectele discutate sau existența unei legături directe între întrevedere și evoluțiile politice produse ulterior. Simplul fapt că două evenimente s-au succedat într-un interval scurt nu demonstrează că primul l-a provocat pe al doilea. Postarea face o acuzație și mai amplă, susținând că un articol publicat de Wall Street Journal cu o zi înainte, pe 26 septembrie 2026, ar fi prezentat declarațiile unor persoane care ar fi asistat la o discuție dintre Guilfoyle și un ministru grec. Conform relatării de pe X, acestea ar fi afirmat că diplomata s-ar fi lăudat cu rolul Statelor Unite în căderea Guvernului României, pe fondul disputei privind achiziția gazelor americane, și că ar fi invocat cazul românesc în discuțiile purtate în Grecia. Această parte a relatării are o miză deosebit de mare, deoarece ar implica o acuzație de intervenție externă directă în politica internă a României. Textul articolului Wall Street Journal invocat în postare și declarațiile originale atribuite surselor publicației nu se află însă în materialul furnizat, astfel că formularea exactă, contextul și eventualele precizări ale publicației nu pot fi verificate aici. Din același motiv, afirmația că Guilfoyle ar fi „recunoscut” implicarea americană nu poate fi prezentată drept fapt stabilit exclusiv pe baza postării de pe X. De asemenea, caracterizarea AUR drept formațiune „pro-rusă” aparține autorului postării. O asemenea etichetare are caracter politic și trebuie separată de informațiile verificabile privind voturile, alianțele parlamentare sau pozițiile publice ale partidului. Pentru confirmarea acuzațiilor ar fi necesare cel puțin identificarea și autentificarea înregistrării originale din București, stabilirea participanților și a agendei întâlnirii din 31 martie, verificarea documentelor parlamentare privind moțiunea și consultarea directă a articolului Wall Street Journal invocat de autor. Ar fi relevante, de asemenea, pozițiile oficiale ale Ambasadei SUA, ale PSD, ale Guvernului României și ale lui Kimberly Guilfoyle. Reacțiile apărute sub postare includ acuzații la adresa administrației americane, a PSD și a familiei Trump, dar acestea reprezintă opiniile utilizatorilor și nu aduc, prin ele însele, dovezi suplimentare privind presupusa legătură dintre întâlnirea de la București, politica energetică a României și căderea Guvernului. În forma disponibilă, informația certă este existența unei postări publice care prezintă o înregistrare și formulează acuzații grave privind influențarea politicii românești. Concluzia că Statele Unite sau Kimberly Guilfoyle ar fi determinat căderea Guvernului Bolojan necesită însă dovezi independente suplimentare înainte de a putea fi prezentată ca fapt. [...]
Premierul desemnat Siegfried Mureșan spune că nu își depune mandatul , mizând pe continuarea procedurii parlamentare și pe un vot de învestitură care să tranșeze poziționarea partidelor, potrivit Mediafax . Invitat la Euronews, Mureșan a fost întrebat dacă ia în calcul varianta de a renunța la mandatul de premier desemnat. Răspunsul a fost categoric: „Nu, nu, nu. Categoric nu.” El a susținut că a tratat procedura „din primul moment” ca pe o obligație instituțională, invocând respectul față de Constituție, președintele României și regulile de desemnare și învestire. Miza: votul din Parlament și calendarul politic Mureșan a spus că așteaptă să își prezinte programul în Parlament și a conturat două scenarii: dacă Guvernul este investit , echipa „se apucă de treabă în prima zi”; dacă nu este investit , programul ar urma să devină „manifestul” pentru următoarele alegeri, iar direcțiile anunțate ar rămâne teme politice asumate. În același context, premierul desemnat a afirmat că își dorește ca votul să arate „cum se poziționează partidele politice”, cu o trimitere directă la PSD și la relația acestuia cu „extrema dreaptă”. Refuzul de a „întoarce spatele Parlamentului ” Mureșan a criticat ideea ca un candidat desemnat să evite Parlamentul, spunând că nu va face acest lucru și că nu își va depune mandatul. „Nu voi întoarce niciodată spatele Parlamentului. Nu îmi depun mandatul. Abia aștept să merg în Parlament, să prezint echipa de miniștri și programul de guvern.” [...]
Premierul desemnat Siegfried Mureșan spune că își duce mandatul la vot în Parlament , respingând solicitarea președintelui PSD, Sorin Grindeanu , de a renunța la desemnare, potrivit Agerpres . Mesajul are miză de procedură și calendar: Mureșan anunță că nu se retrage și că intră în linie dreaptă cu audierile și votul de învestitură. În declarația citată, Mureșan afirmă că solicitarea lui Grindeanu este repetată și că răspunsul rămâne neschimbat. „Domnul Grindeanu îmi cere degeaba, în fiecare zi, să îmi depun mandatul. Dacă am spus o dată că nu îl depun, atunci nu îl depun. Fac ce spun: mergem la vot în Parlamentul României. Abia aștept să prezint oamenilor viziunea mea pentru România.” Calendarul imediat: programul și lista de miniștri, apoi audieri și vot Conform informațiilor transmise, Siegfried Mureșan depune sâmbătă dimineața la Parlament programul de guvernare și lista de miniștri. Audierile și votul în plen ar urma să aibă loc la începutul săptămânii viitoare. Pentru mediul economic, următorul reper este momentul în care programul și echipa propusă intră în evaluarea parlamentară, etapă care poate confirma sau bloca instalarea noului Executiv. [...]
Premierul desemnat Siegfried Mureșan le-a cerut viitorilor miniștri să taie cheltuieli nejustificate și să gestioneze „cumpătat” banul public , într-un set de „scrisori de misiune” transmise înaintea audierilor din Parlament, potrivit Agerpres . Demersul vine pe fondul unui „context dificil”, în care Mureșan invocă presiuni interne legate de deficitul bugetar și efecte economice ale tensiunilor externe, de la războiul din Ucraina la scumpirea petrolului. Audierile miniștrilor propuși sunt programate luni și marți în comisiile parlamentare de specialitate, iar votul de învestitură pentru Guvernul Mureșan este stabilit pentru miercuri. În mesajul comun adresat celor 16 miniștri propuși, Mureșan spune că vrea ca publicul să știe „exact ce va face acest Guvern” și indică drept repere integritatea, transparența și competența. În același timp, le cere miniștrilor să reducă „toate cheltuielile nejustificate” și să direcționeze resursele „acolo unde este nevoie pentru oameni”, argumentând că majorarea taxelor și impozitelor a însemnat deja „sacrificii” pentru populație în efortul de reducere a deficitului bugetar. Mesaje punctuale: Interne, Apărare, Agricultură Pe lângă mesajul comun, scrisorile includ și instrucțiuni personalizate pentru fiecare portofoliu. Interne (Mircea Abrudean, propus și vicepremier): Mureșan cere ca siguranța cetățeanului să devină „o prioritate reală”, reorganizarea ministerului „fără suprapuneri”, o poliție „prezentă în fiecare comunitate”, modernizarea sistemului 112, servicii „la un singur ghișeu” și posibilitatea ca plângerile și sesizările să fie depuse și urmărite online. Apărare (Radu Miruță, propus și vicepremier): accent pe o armată modernă și pe investiții în capabilități și infrastructură militară, inclusiv apărare aeriană și antirachetă, capabilități navale, sisteme fără pilot și muniție. Mureșan menționează explicit folosirea „eficientă și transparentă” a fondurilor din mecanismul european SAFE pentru achiziții de apărare și infrastructură strategică. Agricultură și Dezvoltare Rurală (Tanczos Barna, propus și vicepremier): priorități legate de securitatea alimentară, competitivitatea fermierilor și utilizarea integrală și eficientă a fondurilor europene, în condițiile unor resurse limitate. Mureșan indică direcții precum reducerea birocrației, investiții în irigații, apă, procesare și depozitare, întărirea cooperativelor și fermelor de familie, sprijin orientat către „fermierii activi”, plus control mai strict al subvențiilor și combaterea fraudelor. De ce contează Scrisorile fixează, înainte de audieri și de votul de învestitură, o linie de guvernare centrată pe disciplină în cheltuirea banului public și pe reforme administrative (reducerea birocrației, digitalizare), într-un moment în care premierul desemnat leagă direct presiunile bugetare și scumpirile din economie de contextul intern și extern. Următorul test politic este trecerea miniștrilor prin comisii și votul din plenul Parlamentului. [...]
Calendarul de învestire al Guvernului Mureșan intră în linie dreaptă , cu audieri în comisiile parlamentare luni și marți și vot final în plen miercuri, 30 septembrie, de la ora 13:00, potrivit Economica . Miza imediată este obținerea majorității de 233 de voturi, prag necesar pentru instalarea noului Executiv. Audierile miniștrilor propuși încep luni, continuă marți, iar votul de învestire este programat miercuri, când se reunește plenul Parlamentul ui, conform Agerpres. Vinerea trecută, conducerile PNL, USR și UDMR au aprobat programul de guvernare și au validat listele de miniștri pentru Guvernul Mureșan. Premierul desemnat Siegfried Mureșan a depus sâmbătă dimineață la Parlament programul și lista de miniștri, iar duminică a transmis câte o scrisoare fiecărui ministru propus, mai notează Agerpres. „Prioritățile Guvernului și ale fiecărui ministru sunt clare. Am transmis fiecărui membru al Guvernului pe care îl propun o scrisoare cu misiunea sa pentru România. Vreau ca românii să știe exact ce va face acest Guvern și care sunt prioritățile fiecărui ministru”, a punctat Mureșan. Ce structură are Cabinetul propus și ce continuități aduce Siegfried Mureșan a propus un Guvern cu 16 ministere și trei vicepremieri cu portofolii, câte unul de la fiecare partid din coaliție (PNL, USR, UDMR). În Cabinetul propus se află și 10 miniștri care au făcut parte din Guvernul Bolojan. Echipa propusă include următoarele nume și portofolii: Mircea Abrudean (PNL) – Afaceri Interne și viceprim-ministru Radu Miruță (USR) – Apărare Națională și viceprim-ministru Tánczos Barna (UDMR) – Agricultură și Dezvoltare Rurală și viceprim-ministru Andrea Chiș (independentă) – Justiție Alexandru Nazare (PNL) – Finanțe Oana Țoiu (USR) – Afaceri Externe Oana Gheorghiu (PNL) – Sănătate Cătălin Drulă (USR) – Transporturi și Infrastructură Cseke Attila (UDMR) – Dezvoltare, Lucrări Publice și Administrație Raluca Turcan (PNL) – Muncă, Familie, Tineret și Solidaritate Socială Dragoș Pîslaru (PNL) – Investiții și Proiecte Europene Irineu Darău (USR) – Economie, Digitalizare, Antreprenoriat și Turism Diana Buzoianu (USR) – Mediu, Ape și Păduri Sebastian Burduja (PNL) – Energie Bulcsú Koppány Ötvös (UDMR) – Cultură Mihai Dimian (PNL) – Educație și Cercetare Pentru funcția de secretar general al Guvernului, cu rang de ministru, este propus Dan Reșitnec (USR). Programul audierilor: luni și marți Luni 14:00 – 15:00: Energie – Sebastian Burduja 15:00 – 16:00: Agricultură – Tánczos Barna 16:00 – 17:00: Apărare – Radu Miruță 17:00 – 18:00: Transporturi – Cătălin Drulă 18:00 – 19:00: Finanțe – Alexandru Nazare 19:00 – 20:00: Economie – Irineu Darău Marți 10:00 – 11:00: Afaceri Interne – Mircea Abrudean 11:00 – 12:00: Proiecte Europene – Dragoș Pîslaru 12:00 – 13:00: Muncă – Raluca Turcan 13:00 – 14:00: Sănătate – Oana Gheorghiu 14:00 – 15:00: Afaceri Externe – Oana Țoiu 15:00 – 16:00: Justiție – Andrea Chiș 16:00 – 17:00: Cultură – Bulcsú Koppány Ötvös 17:00 – 18:00: Educație – Mihai Dimian 18:00 – 19:00: Dezvoltare – Cseke Attila 19:00 – 20:00: Mediu – Diana Buzoianu Context politic: a treia nominalizare de premier după căderea Guvernului Bolojan Mureșan este a treia propunere de premier făcută de președintele Nicușor Dan după demiterea Guvernului Bolojan prin moțiune de cenzură, pe 5 mai. Prima desemnare, europarlamentarul Eugen Tomac, a renunțat după ce nu a reușit să strângă o majoritate parlamentară, iar a doua opțiune, Adrian Veștea, nu a obținut voturile necesare la învestirea din 22 iunie. Votul pentru învestirea Guvernului Siegfried Mureșan este programat miercuri, 30 septembrie 2026, de la ora 13:00, iar pentru adoptare sunt necesare 233 de voturi. [...]
Dominic Fritz ridică miza pe alegeri anticipate și pe o majoritate fără PSD și AUR , în contextul în care mandatul său de primar al Timișoarei se încheie peste trei zile, ca urmare a aplicării noii legi ANI, potrivit HotNews . Duminică, Fritz și-a reunit susținătorii la Timișoara, la evenimentul „Timișoara. Revoluția continuă”, organizat la șase ani de la alegerile locale din 2020. În discurs, liderul USR a susținut că întreruperea mandatului nu reflectă o schimbare de opțiune a alegătorilor, ci o decizie politică pe care o consideră „brutală” și „neconstituțională”, chiar dacă, spune el, Curtea Constituțională ar valida-o. „Simt o nedreptate uriașă făcută în primul rând, nu mie, ci în primul rând timișorenilor mei, pentru că ei au votat.” Mesaj politic: USR „nu se va da bătut” și vizează guvernare fără PSD și AUR Fritz a transmis că scoaterea sa din funcție nu înseamnă retragerea din politică și a insistat că USR își păstrează obiectivul de a construi o alternativă la actuala polarizare între PSD și AUR. „Dacă cineva și-a imaginat că scoțându-mă pe mine din Primăria Timișoara mă scoate din luptă, atunci nu a înțeles nimic despre mine.” În același registru, el a spus că refuză ideea că România ar fi „condamnată” să aleagă „între două rele” și a atacat atât PSD, pe care îl descrie ca parte a „unui sistem vechi”, cât și AUR, pe care îl numește „extremism”. Anticipate: „Nu ne este frică de vot” Un punct central al discursului a fost deschiderea explicită către alegeri anticipate, dacă ar exista „posibilitatea democratică” de a construi o majoritate parlamentară în acest sens. Fritz a afirmat că USR ar merge în fața alegătorilor pentru un nou mandat de încredere, fie „acum”, fie la termenul din 2028. „Dacă va fi nevoie ca România să treacă prin alegeri anticipate, vom merge în fața românilor, vom cere încrederea lor (...) Nu ne este frică de vot.” În plus, Fritz a susținut că partidul nu se teme de „mașinăria de intimidare” a „sistemului” și a făcut referiri critice la PSD, dar și la Victor Ponta și „telefoanele Liei”, fără ca articolul să detalieze la cine se referă exact în ultimul caz. De ce contează Ieșirea publică a lui Dominic Fritz mută discuția dinspre cazul său administrativ către o miză de reglementare și de aritmetică politică: efectele noii legi ANI asupra mandatelor aleșilor și, în paralel, presiunea pentru reconfigurarea majorităților, inclusiv prin scenariul anticipatelor. În lipsa altor detalii în text despre pașii procedurali, rămâne de văzut dacă va exista, în mod realist, o majoritate parlamentară care să poată declanșa un astfel de demers. [...]
