Știri
Știri din categoria Politică
Friedrich Merz spune că războiul din Iran a testat NATO, potrivit Economica.net, după ce SUA și Iran au convenit un armistițiu temporar de două săptămâni, iar negocierile au început vineri în Pakistan. Cancelarul german a declarat, într-o conferință de presă, că războiul a avut consecințe regionale și globale, inclusiv asupra relațiilor dintre Europa și Statele Unite.
„Ne dorim ca acest război, care s-a transformat într-un test de rezistenţă transatlantic, să nu tensioneze şi mai mult relaţiile dintre SUA şi partenerii europeni din NATO”, a afirmat el.
Merz a insistat că nu își dorește o ruptură în interiorul Alianței Nord-Atlantice, pe care o consideră esențială pentru securitatea europeană. În același context, el a cerut ca deciziile politice să nu fie influențate de reacții emoționale.
Cancelarul german a avut miercuri o discuție telefonică cu președintele american Donald Trump, care a amenințat că va părăsi NATO, invocând ceea ce numește lipsa de sprijin european în războiul împotriva Iranului. Țările europene susțin, conform relatării, că acest conflict „nu este al lor” și că NATO este o organizație defensivă, nu una ofensivă.
Merz a spus că, în convorbirea cu Trump, au discutat despre „viitorul NATO” și că i-a propus președintelui american să abordeze subiectul înaintea summitului NATO din iunie, de la Ankara. Totodată, el a precizat că în discuție nu s-a vorbit „despre vreo retragere” și nici despre vreo limitare a utilizării infrastructurii militare americane din Germania.
Recomandate
Blocarea de către cinci state NATO a unei contribuții fixe de 0,25% din PIB pentru ajutorul militar către Ucraina riscă să complice împărțirea poverii financiare în Alianță înaintea summitului din iulie. Potrivit Adevărul , Marea Britanie, Franța, Canada, Italia și Spania au respins propunerea promovată de secretarul general al NATO, Mark Rutte , care urmărea uniformizarea și creșterea contribuțiilor. Inițiativa prevedea ca fiecare stat membru să aloce echivalentul a 0,25% din PIB pentru sprijin militar destinat Ucrainei, însă a fost blocată, potrivit unor surse citate de The Telegraph . Rutte a admis anterior că există opoziție semnificativă față de „valoarea fixă” și a spus că nu crede că va fi acceptată. De ce contează: o formulă „fixă” pentru bani scoate la iveală fracturi între aliați Miza propunerii era să reducă diferențele dintre statele care contribuie consistent și cele care rămân în urmă, într-un moment în care NATO discută tot mai apăsat despre distribuția efortului financiar. În acest context, Rutte a susținut că „în acest moment, doar șase sau șapte aliați fac munca grea”, în timp ce obiectivul său este o implicare mai echilibrată a tuturor membrilor. Potrivit acelorași surse, cel puțin alte șapte state NATO ar susține propunerea și ar contribui deja cu peste 0,25% din PIB la ajutorul militar pentru Kiev, ceea ce indică diferențe mari de angajament în interiorul Alianței. Un semnal politic sensibil: opoziție inclusiv din partea unor susținători vocali ai Kievului Elementul care atrage atenția este că două dintre țările care resping mecanismul – Franța și Marea Britanie – au fost până acum printre cei mai vocali susținători ai președintelui ucrainean Volodimir Zelenski, atât politic, cât și militar. În paralel, articolul notează că Regatul Unit a fost criticat recent după ce, pe fondul unei crize de combustibil, a relaxat unele restricții privind importurile de produse petroliere rusești procesate în țări terțe, decizie care a generat reacții la Kiev și în unele capitale europene. Totodată, refuzul Franței este interpretat ca un semnal al diferențelor de strategie în cadrul „Coaliției Voluntarilor”, structură condusă de Paris și Londra pentru coordonarea sprijinului de securitate pe termen lung pentru Ucraina. Ce urmează: summitul NATO din iulie, cu finanțarea Ucrainei pe agendă Discuțiile au loc înaintea summitului anual NATO din iulie, programat la Ankara, unde finanțarea sprijinului pentru Ucraina și împărțirea responsabilităților între aliați ar urma să fie teme centrale. Zelenski a fost invitat, dar nu și-a confirmat încă prezența, potrivit sursei. Pe fundal, sprijinul occidental pentru Ucraina rămâne sub presiunea dezbaterilor interne, inclusiv după schimbările de poziție ale Statelor Unite odată cu revenirea lui Donald Trump la Casa Albă, acesta cerând o implicare financiară mai mare din partea partenerilor europeni. [...]
Negocierile SUA–Iran riscă să prelungească șocul energetic , pe fondul disputelor interne de la Washington privind un posibil acord care ar lăsa Teheranului mai multă influență asupra Strâmtorii Ormuz , potrivit Libertatea . În joc este o rută maritimă esențială pentru piața petrolului, iar incertitudinea menține presiunea pe prețuri și pe inflație. Critica democraților: acordul ar slăbi poziția SUA Opoziția democrată susține că strategia administrației Trump în discuțiile cu Iranul ar putea lăsa Statele Unite „mai vulnerabile” decât înainte de război și ar oferi Teheranului un control sporit în regiune, inclusiv în Strâmtoarea Ormuz. Senatorul Chris Van Hollen (Maryland) a numit războiul cu Iranul o „greșeală gravă încă de la început” și a avertizat că un eventual acord ar putea consolida controlul Iranului asupra strâmtorii. În același timp, el a legat conflictul de efecte economice interne: „Prețurile cresc, ratele dobânzilor cresc, iar noi suntem împotmoliți în acest război din Iran.” Senatorul Cory Booker (New Jersey) a declarat la CNN că este „indignat” deoarece posibilul acord „nu abordează” programul nuclear al Iranului și a susținut că SUA au ajuns „într-o situație mai gravă decât era înainte”. Mesajul Casei Albe: fără grabă, blocada rămâne Donald Trump a temperat așteptările privind o finalizare rapidă a negocierilor, afirmând că discuțiile se desfășoară „ordonat și constructiv”, dar cerând echipei sale să nu se grăbească. Pe Truth Social, președintele a transmis că „timpul este de partea noastră”. Totodată, Trump a anunțat că blocada navală a SUA asupra Strâmtorii Ormuz va rămâne în vigoare până la semnarea unui acord „certificat” cu Iranul. Iranul contrazice Washingtonul pe Ormuz, iar riscul pentru prețuri rămâne Teheranul a respins ideea unei redeschideri „complete” a Strâmtorii Ormuz în termenii sugerați anterior de Trump. Potrivit agenției semioficiale iraniene Fars (asociată Gărzilor Revoluționare), chiar și în cazul unui acord, strâmtoarea ar urma să rămână „sub administrare iraniană”, iar revenirea traficului la nivelurile de dinainte de război nu ar însemna „trecere liberă” ca înainte. În acest context, secretarul de stat Marco Rubio a spus, într-o declarație adresată reporterilor în Suedia, că SUA și aliații trebuie „să aibă un Plan B” dacă Iranul refuză să redeschidă strâmtoarea. Libertatea notează că închiderea aproape totală a creat o criză energetică și a dus la creșteri puternice ale prețurilor petrolului și gazelor la nivel mondial. De ce contează: efectele economice se văd în inflație și în costul vieții Chiar dacă Trump a mizat pe ideea că SUA sunt în mare parte autosuficiente energetic, articolul arată că economia americană nu a fost izolată de șocul global al petrolului. Costurile mai mari cu carburantul și încălzirea au redus puterea de cumpărare și au afectat alte sectoare, iar prelungirea crizei riscă să adâncească inflația și să complice poziția republicanilor pe plan intern. În lipsa unui acord cu termeni acceptați de ambele părți și a unei clarificări privind regimul de navigație prin Ormuz, volatilitatea de pe piața energiei rămâne principalul canal prin care conflictul se transmite în economie. [...]
Maria Corina Machado își fixează revenirea în Venezuela până la finalul lui 2026, mizând pe alegeri care ar necesita 7–9 luni de pregătire , într-un context în care calendarul electoral rămâne incert, iar Washingtonul pare să fi mutat accentul spre stabilitatea politică și investițiile în petrol. Potrivit HotNews , lidera opoziției venezuelene a spus că intenționează să candideze din nou la președinție și că vrea să se întoarcă în țară înainte de sfârșitul lui 2026. Machado a făcut declarațiile la Panama, în cadrul unei întâlniri cu mai mulți lideri ai opoziției, la peste patru luni după ce Casa Albă ar fi ales să o ignore și să colaboreze cu o persoană loială partidului de guvernământ, pe fondul capturării de către armata americană a președintelui de atunci, Nicolás Maduro, relatează Associated Press, citată de News.ro. Lidera opoziției se află în exil din decembrie 2025, după ce a ieșit din ascunzătoarea în care a stat 11 luni în Venezuela și a plecat în Norvegia, unde a fost distinsă cu Premiul Nobel pentru Pace. La Panama City, ea a spus că opoziția rămâne dedicată unei tranziții democratice „prin alegeri prezidențiale libere și corecte”, la care să voteze venezuelenii din țară și din străinătate. Calendar electoral neclar, dar cu cerințe logistice mari În material se arată că nu este clar când vor avea loc alegerile prezidențiale în Venezuela. În același timp, administrația SUA ar fi temperat discuțiile despre alegeri, deși Constituția Venezuelei prevede organizarea lor în termen de 30 de zile de la momentul în care președintele devine „indisponibil definitiv”. Machado a estimat că organizarea unor alegeri în condiții democratice ar necesita între 7 și 9 luni de pregătire. Ea a indicat, între schimbările necesare: numirea unor autorități electorale neutre; actualizarea listelor electorale; posibilitatea ca opoziția să poată candida fără interferențe din partea guvernului. Miza economică: petrolul și relația cu SUA Potrivit aceleiași surse, președintele SUA, Donald Trump, și oficiali ai administrației sale au lăudat-o pe succesoarea lui Maduro, președinta interimară Delcy Rodríguez , care ar fi deschis industria petrolieră a Venezuelei investițiilor americane, într-un moment în care prețurile petrolului sunt în creștere pe fondul conflictului din Iran. Ce spune Machado despre o nouă candidatură Machado a devenit în ultimii ani principalul adversar al lui Maduro, însă i s-a interzis să candideze la alegerile prezidențiale din 2024, motiv pentru care l-a susținut pe Edmundo González Urrutia. În articol se menționează că oficiali loiali partidului de guvernământ l-au declarat pe Maduro câștigător la scurt timp după închiderea urnelor, dar campania opoziției ar fi strâns dovezi că González l-ar fi învins „cu o marjă de peste 2 la 1”. Sâmbătă, Machado a spus că va candida la alegeri „impecabile” și că este dispusă să concureze cu oricine: „Voi fi candidată, dar pot exista şi alţii, desigur. Mi-ar plăcea să fiu în competiţie cu toată lumea, cu oricine doreşte să fie candidat.” [...]
Guvernul vrea să blocheze scăderile de venituri în sectorul public , printr-o „diferență salarială tranzitorie” plătită lunar până la 31 decembrie 2031, pentru bugetarii care ar ajunge pe un salariu mai mic după aplicarea noii legi a salarizării, potrivit unui proiect pus în transparență publică, citat de Agerpres . Mecanismul se aplică din momentul intrării în vigoare a legii, dacă salariul lunar (sau solda lunară) calculat conform noilor reguli este mai mic decât salariul aferent lunii decembrie 2026. În acest caz, angajatul primește diferența ca drept salarial individual, atât timp cât rămâne pe aceeași funcție și lucrează în aceleași condiții. Cum se calculează compensația și ce nu intră în ea Proiectul prevede că diferența salarială tranzitorie se calculează și se plătește lunar, individual, pe perioada în care sunt îndeplinite condițiile, dar nu mai târziu de 31 decembrie 2031. La calcul nu sunt incluse: drepturile salariale pentru activități desfășurate în proiecte finanțate din fonduri europene; stimulentele acordate pentru gestionarea financiară a fondurilor europene. Mesajul Ministerului Muncii : „Niciun angajat nu va pierde venituri” Ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru , a declarat că eventualele scăderi rezultate din noua încadrare și din noua structură de sporuri (limitarea sporurilor la 20%) vor fi compensate prin această diferență individuală și că, în același timp, salariile ar urma să crească pentru 56% dintre bugetari. „Niciun român nu va pierde vreun leu ca urmare a acestei legi.” De ce contează Din perspectiva execuției bugetare și a implementării, proiectul introduce o plasă de siguranță care reduce riscul de scăderi nominale de venituri în sectorul public în tranziția la noua lege, dar menține în plată diferențe individuale până în 2031, condiționate de păstrarea funcției și a condițiilor de muncă. [...]
Guvernul pregătește de luni bune discuții economice cu SUA , în eventualitatea unei întâlniri între președinții Nicușor Dan și Donald Trump, pe un format „mai amplu” decât o listă de proiecte negociate punctual, potrivit News . Ministrul interimar al Economiei, Irineu Darău (USR), a declarat luni seară, la Euronews România, că există de „câteva luni” discuții interinstituționale între mai multe ministere și Administrația Prezidențială pentru pregătirea dialogului cu Statele Unite, indiferent dacă întâlnirea la nivel de președinți va avea loc sau nu. „Suntem în discuţii deja de câteva luni, interinstituţionale, între mai multe ministere şi inclusiv cu Preşedinţia, pentru a pregăti discuţiile cu Statele Unite (...). Dar vă daţi seama, nu e matematică fină. Nu e ca (...) la piaţă în care să te duci cu zece proiecte şi ei să vină cu zece proiecte. Este o discuţie mai amplă.” Ce înseamnă, practic, „discuție mai amplă” Darău a susținut că dialogul se poartă „permanent” la nivel tehnic, cu oameni din ministere, iar Administrația Prezidențială participă prin consilieri pe domenii. În acest cadru, Ministerul Economiei ar discuta mai des cu consilierii care au atribuții pe ariile relevante. Ministrul a insistat că pregătirea nu ar urma să ia forma unui dosar „rigid” de zeci sau sute de pagini, expus public înainte, sugerând că abordarea este una flexibilă și adaptată contextului. Linia politică: fără „alegere” între UE și SUA În același context, Darău a afirmat că România nu are, pe termen mediu, „de ales” între Uniunea Europeană și Statele Unite, iar „echilibrul” ar fi varianta optimă. El a invocat și ideea că statul român ar trebui să cultive „diplomația economică” cu toată lumea și, uneori, să aștepte poziționarea Uniunii Europene. Totodată, ministrul interimar a spus că România „nu trebuie să piardă niciun parteneriat” și a descris ultimii 20–25 de ani ca o perioadă în care țara a fost un partener de dialog atât pentru UE, cât și pentru SUA. [...]
Traian Băsescu avertizează că ideea unui „Guvern al președintelui” poate deveni o capcană politică pentru șeful statului, în condițiile în care partidele aflate în negocieri evită să-și asume desemnarea premierului și, implicit, costurile guvernării, potrivit Adevărul . Fostul președinte susține, într-o postare pe Facebook, că două formațiuni „mari” ar fugi de „responsabilitatea redresării țării” și ar încerca să transfere către președinte decizia privind viitorul prim-ministru. În acest context, Băsescu respinge formula „Guvernul meu”, pe care o descrie drept o manevră menită să împingă răspunderea politică spre Cotroceni. „«Guvernul meu» este o capcană! (...) «Guvernul meu», oferit pe tavă de «marile partide» președintelui, este doar o capcană.” Negocierile pentru premier, în impas Declarațiile vin pe fondul negocierilor pentru conturarea unei noi formule guvernamentale, în care partidele nu au ajuns la un acord privind desemnarea unui premier. În paralel, Băsescu a criticat și scenariul unui premier tehnocrat, despre care afirmă că nu ar avea capacitate reală de negociere și ar eșua în relația cu partidele parlamentare, potrivit aceleiași surse. Context: consultările de la Cotroceni și miza majorității Președintele Nicușor Dan a convocat luni, 18 mai, consultări la Palatul Cotroceni cu principalele partide și formațiuni parlamentare, pentru desemnarea candidatului la funcția de prim-ministru. La finalul discuțiilor, șeful statului a cerut partidelor să identifice o majoritate „solidă” și „pro-occidentală” care să susțină viitorul Executiv. [...]
