Știri
Știri din categoria Politică
Suspendarea în instanță a două hotărâri PNL deschide un precedent de „judiciarizare” a deciziilor interne de partid, iar liderul senatorilor liberali, Daniel Fenechiu, susține că miza depășește cazul punctual și ține de limitele în care justiția poate interveni în strategia politică, potrivit Digi24.
Tribunalul Ilfov a suspendat provizoriu două hotărâri ale Biroului Politic Național al PNL. Prin acestea, conducerea partidului recomanda parlamentarilor să nu voteze Guvernul Adrian Veștea și avertiza că cei care ar susține sau ar participa la guvernare se plasează „în afara” partidului. În interpretarea lui Fenechiu, decizia instanței reprezintă o intervenție într-o chestiune de strategie internă.
„Justiția nu are ce căuta în modul în care un partid își stabilește strategia. Justiția poate interveni să vadă dacă regulile sunt stabilite corect și respectate.”
Fenechiu admite că instanțele pot verifica respectarea procedurilor, dar contestă ideea că o hotărâre judecătorească ar trebui să influențeze decizii politice ale unei formațiuni. În același timp, el argumentează că parlamentarii aleși pe listele PNL au beneficiat de „capitalul politic” al partidului, sugerând că disciplina și linia politică nu pot fi tratate ca un detaliu secundar.
„Toți oamenii care sunt aleși pe lista Partidului Național Liberal nu au fost aleși pentru că ei în sine erau niște valori incontestabile. Eu sunt senator de Bacău. Dacă nu candidam pe lista Partidului Național Liberal și candidam independent, cu siguranță voturile mele erau mult mai puține.”
Liderul senatorilor PNL spune că i se pare „rarisim” ca o cerere de ordonanță președințială să fie soluționată și comunicată public în două ore de la depunere, invocând experiența sa de avocat. Întrebat de ce contestatarii au ales Tribunalul Ilfov, Fenechiu a răspuns ironic că este „un tribunal care se mișcă foarte repede”.
El mai afirmă că problema competenței instanței este „discutabilă”, dar subliniază că poate fi contestată doar pe cale legală.
Fenechiu susține că PNL nu este presat de timp să atace decizia, pentru că efectele suspendării nu ar influența imediat congresul de duminică. În opinia sa, votul privind guvernarea ar urma să aibă loc după congres, iar până atunci „nici participarea, nici susținerea” nu ar fi cunoscute, ceea ce ar reduce impactul practic al hotărârii.
Recomandate
Adrian Veștea își asumă cursa pentru șefia PNL, cerând amânarea congresului, într-un moment în care formarea guvernului rămâne condiționată de votul PSD , potrivit Euronews . Mișcarea adaugă presiune pe calendarul politic și pe negocierile pentru majoritate, în condițiile în care PSD urmează să decidă duminică dacă intră sau nu la guvernare . Veștea, premier desemnat, a cerut printr-o postare pe Facebook amânarea Congresului extraordinar al PNL convocat de Ilie Bolojan pentru 21 iunie, cu o săptămână, până pe 28 iunie, motivând că are nevoie de timp pentru a pregăti o moțiune „completă”. În același mesaj, el a anunțat oficial intenția de a candida la conducerea partidului și a invocat nevoia unei „schimbări profunde de optică” la vârful PNL. „Cred că este o solicitare corectă și de bun-simț. Este un gest de minimă decență democratică. Dacă facem asta, tensiunea politică din partid va scădea și cred că, în felul acesta, putem găsi o formulă de a merge înainte, împreună, uniți. Pentru binele Partidului Național Liberal și al României.” „Eu cred că este nevoie de o schimbare profundă de optică la vârful partidului. De aceea, cu seriozitate și echilibru, îmi anunț oficial intenția de a candida pentru funcția de președinte al Partidului Național Liberal.” În mesajul său, Veștea a mai spus că intenționează să prezinte o moțiune axată pe „responsabilitatea” PNL față de România și pe identificarea „soluțiilor guvernamentale necesare pentru redresarea țării”, într-un „parteneriat politic onest” cu președintele României, Nicușor Dan. Pe fondul acestor evoluții interne din PNL, decizia PSD devine un punct de inflexiune pentru stabilitatea guvernării: social-democrații ar urma să hotărască duminică dacă intră la guvernare, după prezentarea programului de guvernare și a listei de miniștri ai Cabinetului Veștea. În același timp, Sorin Grindeanu a transmis că „nu poate exista o majoritate parlamentară fără PSD”, potrivit informațiilor din material. Contextul complet al tensiunilor politice este doar parțial disponibil în fragmentul furnizat (textul este trunchiat), astfel că nu reies toate detaliile despre reacțiile din PNL sau despre pașii procedurali următori. Cert este că suprapunerea dintre competiția pentru șefia PNL și negocierile pentru majoritate ridică miza zilelor următoare: calendarul congresului și votul PSD pot influența direct viteza și forma instalării noului guvern. [...]
PNL intră în Congres cu o dispută deschisă pe tema intervenției instituțiilor și a justiției în viața de partid , după ce deputatul Alexandru Muraru (președintele PNL Iași) a acuzat o intensificare a „asaltului” asupra liberalilor și a criticat o decizie a Tribunalului Ilfov , potrivit HotNews . Muraru a legat tensiunile dinaintea Congresului PNL de duminică de două episoade: audierea primarului Capitalei, Ciprian Ciucu, la DNA, și rapiditatea cu care Tribunalul Ilfov a judecat contestația unor liberali privind anularea unor decizii ale Biroului Politic Național al PNL. În relatarea HotNews, declarațiile sunt atribuite News.ro. Miza: acuzații de „presiune instituțională” înainte de votul intern Referindu-se la audierea lui Ciprian Ciucu la DNA, Muraru a susținut că „folosirea justiției în lupta politică” ar reprezenta „o lovitură dată democrației și statului de drept”. În același registru, el a atacat decizia Tribunalului Ilfov privind contestația internă, acuzând instanța că s-ar fi pronunțat pe chestiuni ce țin de „oportunitate și strategie politică” și afirmând că situația ar ține de Inspecția Judiciară. „O aberație demnă de statele autoritare. O instanță își permite să se pronunțe asupra unor chestiuni de oportunitate și strategie politică.” Muraru a mai spus că PNL „nu se va lăsa intimidat” și că se așteaptă ca, până la Congres, „asaltul” instituțional asupra partidului să se intensifice. Context politic: atac la adresa președintelui Nicușor Dan și poziționare anti-PSD În declarațiile citate, Muraru l-a acuzat pe președintele Nicușor Dan că ar susține o formulă PSD–AUR și că ar fi „conspirat cu PSD” la moțiunea de cenzură. Totodată, el a afirmat că PNL va „respinge ferm guvernul PSD–Veștea” și că duminică ar urma să fie momentul în care partidul „se va scutura” de cei care „vor să-l erodeze din interior”. În final, Muraru a insistat că presiunile – „dosare scoase la momentul potrivit”, „sentințe pronunțate cu viteza ordinului politic” și „campanii de demonizare” – nu ar putea „îngenunchea” PNL, prezentând Congresul de duminică drept un test de rezistență și coeziune internă. [...]
PNL își redesenează conducerea pentru decizii mai centralizate , printr-o structură cu un singur prim-vicepreședinte și opt vicepreședinți executivi cu atribuții stabilite de Biroul Politic Național , modificări care urmează să fie supuse votului la Congresul de duminică, potrivit news.ro . Deputatul PNL Ionel Bogdan a explicat vineri, la sediul partidului, că noua arhitectură ar urma să includă: un prim-vicepreședinte, un secretar general și opt vicepreședinți executivi, care vor primi atribuții ulterior din partea Biroului Politic Național. În același for, președinții filialelor județene ar urma să devină membri de drept, iar dintre aceștia, la nivel regional, să fie ales câte un vicepreședinte regional. Bogdan a insistat că funcția de prim-vicepreședinte „nu poate fi decât” una singură, argumentând că o astfel de formulă ar fi „logică” și ar ajuta partidul să funcționeze mai coerent în privința strategiei și poziționărilor politice. Ce se întâmplă cu Ciprian Ciucu Întrebat dacă Ciprian Ciucu, actual prim-vicepreședinte, va mai deține funcția în contextul dosarului în care este vizat de DNA, Ionel Bogdan a spus că decizia aparține Congresului, care va alege „o moțiune sau alta”. În același timp, Bogdan a afirmat că Ciucu poate candida, potrivit statutului PNL, pentru funcția de prim-vicepreședinte pe moțiunea lui Ilie Bolojan și a adăugat că speră ca acesta să facă acest pas. [...]
PNL intră într-o nouă rundă de decizii statutare care pot schimba conducerea partidului , odată cu convocarea unui Congres extraordinar și cu discuții despre modificarea statutului, inclusiv reducerea numărului de prim-vicepreședinți. Miza este controlul intern al partidului într-un moment de tensiune politică legată de desemnarea premierului, potrivit Stirile Pro TV . Ședința extraordinară a Consiliului Național, programată să înceapă la ora 17:00, se desfășoară online, cu participarea a 800 de delegați. Obiectivul principal este convocarea Congresului extraordinar al PNL pentru duminică, la ora 12:00, la Romexpo, și stabilirea agendei. La Congres sunt așteptați 2.500 de delegați din toată țara: 500 de drept și 2.000 aleși de organizațiile din teritoriu. Modificarea statutului: reducerea funcțiilor de prim-vicepreședinte În aceeași reuniune, Consiliul Național ar urma să decidă și asupra modificării statutului partidului. Conform unor surse liberale citate de publicație, una dintre schimbări ar viza reducerea numărului de funcții de prim-vicepreședinte de la patru la una. În prezent, prim-vicepreședinți sunt Adrian Veștea, Nicoleta Pauliuc, Ciprian Ciucu și Cătălin Predoiu, acesta din urmă demisionând din funcție miercuri. De ce s-a ajuns la convocarea Consiliului Național Decizia convocării Consiliului Național a fost luată miercuri, în Biroul Politic Național (BPN), întrunit de urgență după ce Adrian Veștea a refuzat să se supună ultimatumului partidului de a-și depune mandatul de prim-ministru desemnat. Ilie Bolojan, președintele PNL, a justificat convocarea Congresului extraordinar prin nevoia de „claritate” și „decizii asumate”. „Partidul Național Liberal are nevoie de claritate, de decizii asumate și de o direcție confirmată fără echivoc. De aceea, am propus astăzi organizarea Congresului extraordinar al PNL pe 21 iunie. Nu ni l-am dorit, dar situația o impune.” Veștea își anunță candidatura și cere amânarea Congresului Adrian Veștea, prim-vicepreședinte al PNL și premier desemnat, și-a anunțat candidatura la șefia partidului și solicită mutarea Congresului pe 28 iunie, motivând că are nevoie de timp pentru a pregăti o moțiune. El spune că intenționează să propună o moțiune concentrată pe „responsabilitatea față de România”, într-un „parteneriat politic onest” cu președintele României. În mesajul transmis pe Facebook către liberali, Veștea afirmă că a lucrat la finalizarea programului de guvernare și la lista de miniștri, insistând că „țara” este prioritară față de interesele de partid. „Suntem datori în primul rând faţă de ţară, care este mai importantă chiar şi decât interesele de partid.” Totodată, el îi cere lui Bolojan amânarea Congresului cu o săptămână, invocând „oportunități egale” într-o confruntare internă. „Domnule Bolojan, haideţi să facem Congresul PNL pe 28 iunie. Cred că este o solicitare corectă şi de bun-simţ.” Contextul juridic și politic: decizii contestate în instanță În zilele anterioare, forurile de conducere ale PNL au votat împotriva participării partidului la un guvern cu PSD și împotriva susținerii unui guvern condus de Adrian Veștea, cerându-i acestuia să-și depună mandatul de premier desemnat. A fost adoptată și o decizie potrivit căreia parlamentarii PNL care ar vota Guvernul Veștea sau ar putea fi propuși în acel cabinet să își piardă calitatea de membri ai partidului. Ulterior, 16 parlamentari PNL, descriși ca contestatari ai lui Bolojan, au cerut Tribunalului Ilfov suspendarea deciziilor BPN din 15 iunie privind sancționarea parlamentarilor care ar vota pentru învestirea Guvernului Veștea. Tribunalul Ilfov le-a dat câștig de cauză și a decis suspendarea acelor decizii, iar PNL a anunțat că va ataca hotărârea în termenul legal și că își va continua activitatea „fără impedimente”, pe baza propriilor decizii. Ce urmează: Congresul și calendarul guvernării Pe fondul acestui conflict intern, Veștea a fost desemnat premier duminică dimineață de președintele Nicușor Dan , după ce Eugen Tomac și-a depus mandatul. Potrivit informațiilor din articol, Veștea nu a depus încă la Parlament programul de guvernare și lista miniștrilor, iar un nou orizont de timp pentru acest demers ar fi luni. [...]
Momentul audierii la DNA riscă să inflameze tensiunile din PNL și să adâncească neîncrederea în imparțialitatea justiției , după ce liderul senatorilor liberali, Daniel Fenechiu , a spus că ziua aleasă pentru chemarea primarului Capitalei, Ciprian Ciucu, „naște suspiciuni” și poate alimenta percepția de interferență în jocurile interne de partid, potrivit Digi24 . DNA a anunțat că Ciprian Ciucu este cercetat pentru suspiciuni de luare de mită, pentru fapte care ar fi fost comise în perioada în care era primar al Sectorului 6. Procurorii au dispus măsura controlului judiciar , iar alte persoane din dosar au fost arestate preventiv. Ancheta este desprinsă dintr-un alt dosar privind modul în care ar fi fost obținute autorizații pentru operatori de jocuri de noroc. Miza politică: percepția de „justiție în jocuri interne” Fenechiu a criticat explicit sincronizarea audierii cu un moment tensionat în PNL, în contextul Consiliului Național convocat pentru stabilirea detaliilor Congresului extraordinar. În intervenția sa, acesta a susținut că, inclusiv atunci când nu există „jocuri”, felul în care sunt făcute anumite acte procedurale poate lăsa impresia că ele există. „Adică invitarea lui Ciucu la DNA, într-o zi atât de complicată, chiar și în ipoteza în care era gândită de mult, era un act procedural, naște suspiciuni.” Liderul senatorilor PNL a mai spus că procurorii ar putea ține cont de „subtilități și sensibilități” pentru a evita interpretări publice și a invocat experiențe anterioare în care audieri au fost amânate tocmai pentru a nu genera speculații. Susținere pentru Ciucu și refuzul ideii de retragere Pe fond, Fenechiu a afirmat că îl consideră pe Ciucu „nevinovat”, că acesta va coopera cu procurorii și că dosarul „se va stinge repede”, avertizând însă că efectele de imagine pot fi greu de reparat. Întrebat dacă Ciucu ar trebui să facă un pas în spate, după ce PSD i-a cerut retragerea și în contextul apropierii sale de liderul PNL Ilie Bolojan, Fenechiu a spus că decizia aparține exclusiv lui Ciucu, dar a precizat că, din punctul său de vedere, acesta ar trebui să continue. „Eu personal îl susțin și cred că ar trebui să meargă mai departe, pentru că am convingerea că acest dosar se va stinge repede.” În același timp, Fenechiu a anticipat că vor exista presiuni interne pentru retragere, dar a reiterat că statutul de suspect nu echivalează cu vinovăția și a amintit că măsura controlului judiciar nu îi interzice lui Ciucu accesul în primărie. [...]
Suspendarea în instanță a unor sancțiuni interne din PNL poate schimba disciplina de vot în Parlament , pentru că pune sub semnul întrebării o practică veche a partidelor mari: excluderea parlamentarilor care votează împotriva liniei conducerii la moțiuni de cenzură sau la învestirea guvernelor, potrivit HotNews . Decizia Tribunalului Ilfov vizează două hotărâri interne ale PNL: excluderea din partid a parlamentarilor care votează împotriva guvernului Veștea și sancționarea celor care nu acordă votul pentru același guvern. Judecătorii au decis suspendarea „în regim de urgență”, iar miza, dincolo de cazul punctual, este dacă o instanță poate interveni în mecanismele de disciplină internă ale unui partid. O practică uzuală: sancțiuni pentru vot „împotriva liniei” În analiza citată, HotNews arată că astfel de decizii nu sunt o invenție a PNL și au fost folosite recurent în ultimii 20 de ani: când un partid se află la putere, parlamentarii care votează o moțiune de cenzură împotriva propriului guvern sunt, de regulă, excluși. La fel, sunt sancționați și cei care votează împotriva deciziilor conducerii. Exemple din PSD: excluderi după moțiuni și presiune publică înainte de vot Materialul trece în revistă mai multe episoade din PSD, în special din perioada guvernelor Dăncilă și Orban: În octombrie 2019, după moțiunea de cenzură care a dus la demiterea guvernului Dăncilă, au fost excluși din PSD Gabriel Petrea, Marius Sorin Bota și Ion Talpoș, acuzați că au votat moțiunea depusă de PNL. Ulterior, „patru din cei cinci parlamentari PSD absenți la moțiunea de cenzură” au fost excluși, iar HotNews menționează numele: deputații Adrian Todor, Cătălin Rădulescu și Dan Ciocan și senatoarea Roxana Pațurcă, pentru că nu au votat moțiunea împotriva guvernului Orban. Marcel Ciolacu i-a acuzat atunci că nu ar fi fost bolnavi în realitate, ci ar fi mimat. Carmen Dan a scăpat de sancțiune, potrivit aceleiași surse. În același context, HotNews reamintește și o declarație a lui Sorin Grindeanu din august 2020, când avertiza public parlamentarii PSD înaintea unui vot pe moțiune: „Cine nu se prezintă, mâine, sau votează invers, dacă nu există o cauză obiectivă, înseamnă că nu mai face parte din echipa PSD.” De ce contează: precedentul juridic și efectul asupra voturilor „la limită” Elementul de noutate subliniat de HotNews este intervenția instanței înaintea unui vot important pe moțiune de cenzură — o situație prezentată ca fiind fără precedent în acest tip de spețe. Dacă astfel de suspendări se confirmă și pe fond, partidele ar putea avea mai puține instrumente de coerciție internă în momentele-cheie din Parlament, ceea ce ar putea crește imprevizibilitatea voturilor strânse. În final, publicația ridică și o întrebare de competență și jurisdicție: de ce o astfel de speță ajunge la Tribunalul Ilfov și nu la o altă instanță din țară, sugerând că acest detaliu poate deveni parte din disputa mai largă despre limitele controlului judecătoresc asupra vieții interne a partidelor. [...]
