CAT$799.92+1.01%EWU$48.68+0.72%EWQ$45.73-0.40%

Un european din cinci spune că dictatura ar putea fi preferabilă în unele cazuri, potrivit unui sondaj POLITICO. Cercetarea, realizată de institutul AboutPeople la comanda think tank-ului Progressive Lab, indică o nemulțumire concentrată mai ales pe felul în care funcționează democrația în practică și pe relația dintre alegători și partidele tradiționale, nu neapărat pe respingerea democrației ca ideal.

Sondajul a fost făcut în cinci țări (Grecia, Franța, Suedia, Marea Britanie și România), în perioada 25 noiembrie–16 decembrie 2025, și a măsurat atât percepții despre regimuri autoritare, cât și nivelul de încredere în instituții și distanțarea față de partide. În acest context, 22% dintre respondenți afirmă că, în anumite situații, dictatura ar putea fi opțiunea preferabilă, iar 26% sunt de acord cu ideea unui „lider capabil și eficient” care să limiteze drepturile democratice și să nu fie responsabil în fața cetățenilor. Totuși, opoziția față de un astfel de scenariu rămâne majoritară: 69% resping această propunere.

Datele sugerează că miezul problemei este o criză de funcționare și de reprezentare, vizibilă în nivelurile ridicate de nemulțumire față de democrația „așa cum se aplică” în fiecare țară. Proporțiile celor care se declară nemulțumiți sunt semnificative, inclusiv în România, ceea ce indică o tensiune între așteptările publice și performanța percepută a instituțiilor și a actorilor politici.

• Ponderea celor nemulțumiți de modul în care funcționează democrația: 76% în Grecia, 68% în Franța, 66% în România, 42% în Marea Britanie, 32% în Suedia.
• Distanțarea față de partidele votate la ultimele alegeri (nu se simt apropiați): 55% în Grecia, 53% în România, 47% în Regatul Unit, 43% în Franța, 32% în Suedia.
• Încredere în instituții: Uniunea Europeană 43%, mass-media 27%, partidele politice 24%.
• O treime dintre respondenți nu sunt de acord că ascensiunea extremei drepte reprezintă un pericol pentru democrație.

Profesorul Dimitris Papadimitriou (Universitatea din Manchester) afirmă că „diviziunile tradiționale” între regiuni europene se estompează și că peisajul devine mai complex, inclusiv prin faptul că țări cu creștere economică rapidă, precum România, nu arată automat o încredere mai mare în democrația liberală. În același timp, el indică presiuni asupra instituțiilor democratice și scăderea încrederii în state considerate stabile, precum Suedia, în timp ce Franța și, într-o măsură mai mică, Marea Britanie ar traversa o criză profundă, iar Grecia ar rămâne într-un echilibru instabil între neîncrederea în instituții și atașamentul față de idealurile democratice.

George Siakas (Universitatea Democritus din Tracia) subliniază că rezultatele nu arată o respingere totală a democrației, ci mai degrabă o nemulțumire cu accente „anti-elite” și „anti-establishment” față de felul în care sistemul funcționează. În plan politic, concluzia practică este că vulnerabilitatea democrațiilor nu vine doar din competiția ideologică, ci și din erodarea încrederii și a legăturii dintre alegători, instituții și partidele care pretind că îi reprezintă.