Știri din categoria Politică

Un sondaj arată că 22% dintre europeni consideră dictatura uneori preferabilă - nemulțumirea față de democrația practică crește în cinci țări

18 februarie 2026, 07:19

Oamenii protestează cu steagul Uniunii Europene în fundal.

Un european din cinci spune că dictatura ar putea fi preferabilă în unele cazuri, potrivit unui sondaj POLITICO. Cercetarea, realizată de institutul AboutPeople la comanda think tank-ului Progressive Lab, indică o nemulțumire concentrată mai ales pe felul în care funcționează democrația în practică și pe relația dintre alegători și partidele tradiționale, nu neapărat pe respingerea democrației ca ideal.

Sondajul a fost făcut în cinci țări (Grecia, Franța, Suedia, Marea Britanie și România), în perioada 25 noiembrie–16 decembrie 2025, și a măsurat atât percepții despre regimuri autoritare, cât și nivelul de încredere în instituții și distanțarea față de partide. În acest context, 22% dintre respondenți afirmă că, în anumite situații, dictatura ar putea fi opțiunea preferabilă, iar 26% sunt de acord cu ideea unui „lider capabil și eficient” care să limiteze drepturile democratice și să nu fie responsabil în fața cetățenilor. Totuși, opoziția față de un astfel de scenariu rămâne majoritară: 69% resping această propunere.

Datele sugerează că miezul problemei este o criză de funcționare și de reprezentare, vizibilă în nivelurile ridicate de nemulțumire față de democrația „așa cum se aplică” în fiecare țară. Proporțiile celor care se declară nemulțumiți sunt semnificative, inclusiv în România, ceea ce indică o tensiune între așteptările publice și performanța percepută a instituțiilor și a actorilor politici.

Ponderea celor nemulțumiți de modul în care funcționează democrația: 76% în Grecia, 68% în Franța, 66% în România, 42% în Marea Britanie, 32% în Suedia.
Distanțarea față de partidele votate la ultimele alegeri (nu se simt apropiați): 55% în Grecia, 53% în România, 47% în Regatul Unit, 43% în Franța, 32% în Suedia.
Încredere în instituții: Uniunea Europeană 43%, mass-media 27%, partidele politice 24%.
O treime dintre respondenți nu sunt de acord că ascensiunea extremei drepte reprezintă un pericol pentru democrație.

Profesorul Dimitris Papadimitriou (Universitatea din Manchester) afirmă că „diviziunile tradiționale” între regiuni europene se estompează și că peisajul devine mai complex, inclusiv prin faptul că țări cu creștere economică rapidă, precum România, nu arată automat o încredere mai mare în democrația liberală. În același timp, el indică presiuni asupra instituțiilor democratice și scăderea încrederii în state considerate stabile, precum Suedia, în timp ce Franța și, într-o măsură mai mică, Marea Britanie ar traversa o criză profundă, iar Grecia ar rămâne într-un echilibru instabil între neîncrederea în instituții și atașamentul față de idealurile democratice.

George Siakas (Universitatea Democritus din Tracia) subliniază că rezultatele nu arată o respingere totală a democrației, ci mai degrabă o nemulțumire cu accente „anti-elite” și „anti-establishment” față de felul în care sistemul funcționează. În plan politic, concluzia practică este că vulnerabilitatea democrațiilor nu vine doar din competiția ideologică, ci și din erodarea încrederii și a legăturii dintre alegători, instituții și partidele care pretind că îi reprezintă.

Tag-uri:politico aboutpeople nemultumire democratie sondaj opinie incredere institutii romania progressive lab

AutorSzilárd-Ervin Szőgyényi

Sursăpolitico.eu

Urmărește-ne pe Google News

Recomandate

Articole pe același subiect

Nicușor Dan vorbește despre implicarea României în Consiliul Păcii.

Politică15 feb. 2026

Nicușor Dan participă la Consiliul Păcii inițiat de Trump - România va avea statut de observator

Nicușor Dan va participa la Consiliul Păcii inițiat de Donald Trump , iar România va avea statut de observator la prima reuniune programată pe 19 februarie 2026, la Washington, potrivit unui mesaj publicat de șeful statului pe pagina sa oficială de Facebook . Anunțul vine în contextul lansării recente a acestui nou format diplomatic, prezentat de administrația americană drept o platformă pentru soluționarea conflictelor globale. Conform postării lui Nicușor Dan, prezența României are la bază sprijinul pentru procesul diplomatic consacrat prin rezoluția adoptată în noiembrie de Consiliul de Securitate al Organizației Națiunilor Unite, inițiată de Statele Unite. Președintele a subliniat că România va reafirma susținerea pentru eforturile internaționale de pace și disponibilitatea de a contribui la reconstrucția din Fâșia Gaza, inclusiv prin continuarea sprijinului umanitar acordat populației civile, precum evacuările medicale de urgență. Consiliul Păcii a fost lansat la finalul lunii ianuarie și este prezidat de Donald Trump. Inițiativa a generat reacții prudente în mai multe capitale occidentale, existând temeri că noul format ar putea dubla sau submina mecanismele tradiționale ale ONU. Informații apărute anterior în presa internațională indică faptul că statutul de membru permanent ar presupune o contribuție financiară de 1 miliard de dolari. Agenda primei reuniuni ar urma să includă a doua fază a planului de pace pentru Gaza , însă lipsa unor detalii publice complete a alimentat dezbaterile politice în Europa. Unele guverne nu și-au confirmat participarea, iar altele încearcă să își echilibreze poziția între relația cu Washingtonul și coordonarea în cadrul Uniunii Europene. Prin statutul de observator, România transmite un semnal de implicare diplomatică fără asumarea unui rol decizional direct în noul mecanism internațional. [...]

Ilie Bolojan discutând despre sprijinul României pentru Ucraina la Europa FM.

Politică15 feb. 2026

Bolojan: România a acordat Ucrainei circa 50 de milioane de euro - sprijin financiar prin NATO pentru securitatea națională

România a alocat anul trecut circa 50 de milioane de euro pentru sprijinirea Ucrainei , care relatează declarațiile premierului Ilie Bolojan la Europa FM . Șeful Guvernului a respins ideea că Bucureștiul ar fi susținut Kievul cu „sume foarte mari” în timp ce România se confruntă cu dificultăți financiare, susținând că această percepție este eronată. Bolojan a indicat că sprijinul a fost acordat printr-un program de susținere financiară și a amintit că, la finalul anului, Guvernul a comunicat public alocarea. El a fost întrebat și despre ponderea acestei contribuții în deficitul bugetar, însă în declarațiile citate nu a avansat un calcul procentual, limitându-se la ordinul de mărime al sumei. „Cred că a fost în jur de 50 de milioane de euro ajutorul pe România l-a acordat Ucrainei pe acest program de susținere financiară.” Premierul a mai precizat că a fost vorba despre o alocare bugetară în cadrul NATO, din fonduri adunate de statele europene, folosite pentru achiziții de armament destinat susținerii Ucrainei. În argumentația sa, Bolojan a legat explicit această cheltuială de siguranța națională, afirmând că rezistența Ucrainei în fața agresiunii ruse „apără, practic, acest flanc de est”, inclusiv România. Contextul politic și diplomatic rămâne fluid. În materialul citat sunt menționate declarații ale președintelui american Donald Trump despre posibile „vești bune” privind eforturile de oprire a războiului, precum și informații despre negocieri trilaterale Ucraina–SUA–Rusia, programate la Abu Dhabi pe 4 și 5 februarie, anunțate de președintele ucrainean Volodimir Zelenski. Pentru România, discuția despre alocările bugetare către Ucraina rămâne strâns legată de justificarea lor în termeni de securitate și de modul în care sunt prezentate public într-un an în care presiunea pe finanțele publice continuă să fie un subiect major. [...]

Traian Băsescu discută despre intervenția FMI în România.

Politică14 feb. 2026

Traian Băsescu cere intervenția FMI în România - critică lipsa de asumare a coaliției

Traian Băsescu spune că România ar trebui să ceară intervenția FMI , argumentând că actuala coaliție de guvernare nu își asumă „nici tehnic, nici politic” măsurile necesare pentru redresarea economiei. Fostul președinte a făcut comparația cu perioada crizei din 2010, când România a apelat la Fondul Monetar Internațional în contextul unui deficit ridicat și al unei crize globale, pentru a stabiliza economia și a putea adopta măsuri coerente. Băsescu a subliniat că, spre deosebire de acel moment, „acum se găsesc bani”, însă la dobânzi mari. Într-o intervenție la B1 TV , Traian Băsescu a susținut că FMI nu ar face altceva decât să „ordoneze măsurile” și să indice soluții pentru reducerea deficitului și, în același timp, pentru diminuarea dobânzilor la împrumuturile statului. În opinia sa, problema de fond este redresarea economiei concomitent cu reducerea cheltuielilor de funcționare ale statului, iar coaliția aflată la guvernare nu ar fi dispusă să își asume aceste decizii. Băsescu a mai afirmat că o intervenție a FMI ar însemna acces la „bani ieftini” și o gestionare mai credibilă a măsurilor de reducere a deficitului bugetar. În același context, el a invocat costurile cu dobânzile plătite de România, susținând că anul trecut acestea ar fi fost de 11 miliarde de euro, iar anul acesta ar urma să ajungă la 20 de miliarde. Fostul președinte a prezentat ideea apelării la FMI drept o măsură preventivă, „din prudență”, pentru a crește credibilitatea pachetului de măsuri care ar urma să fie luate în perioada următoare. [...]

Zelenski subliniază importanța păstrării integrității teritoriale a Ucrainei.

Politică18 feb. 2026

Zelenski respinge cedarea Donbasului - avertizează că ucrainenii nu vor accepta un astfel de acord

Volodimir Zelenski afirmă că ucrainenii nu vor accepta cedarea Donbasului către Rusia , avertizând că un asemenea acord ar fi respins la referendum, potrivit unui interviu acordat publicației Axios . Declarația vine în timp ce delegațiile ucraineană și rusă participă la Geneva la negocieri mediate de Statele Unite. Președintele ucrainean a trasat o linie roșie clară privind concesiile teritoriale. „Emoțional, oamenii nu vor ierta niciodată acest lucru” , a spus el, referindu-se la ipoteza retragerii unilaterale a forțelor ucrainene din estul Donbasului și cedării regiunii către Moscova. Zelenski a subliniat că populația nu l-ar ierta nici pe el, nici pe partenerii occidentali pentru o astfel de decizie. Presiuni din partea Washingtonului Zelenski l-a criticat pe președintele american Donald Trump pentru faptul că ar exercita presiuni publice asupra Kievului, nu asupra Moscovei. Liderul ucrainean a declarat că nu consideră „corect” ca Ucraina să fie îndemnată public să facă concesii, în timp ce Rusia nu este supusă acelorași apeluri. Totuși, Zelenski a făcut distincție între declarațiile publice ale lui Trump și discuțiile private cu emisarii americani, despre care a spus că se desfășoară într-un climat de respect reciproc. Punctul central al disputei: Donbas Regiunea Donbas rămâne principalul obstacol în negocieri. Ucraina controlează aproximativ 10% din teritoriu, inclusiv o parte din regiunea Donețk, în timp ce Rusia ocupă aproape integral regiunea Lugansk. Moscova cere retragerea completă a trupelor ucrainene din zonele rămase sub controlul Kievului. Potrivit informațiilor citate de Newsmax, mediatori americani ar fi propus crearea unei zone demilitarizate cu statut economic special. Zelenski a declarat că ar lua în calcul o retragere doar dacă Rusia ar face un pas similar și a respins categoric recunoașterea suveranității ruse asupra teritoriilor ocupate. În schimb, liderul ucrainean a sugerat că populația ar putea accepta înghețarea actualei linii a frontului, dacă aceasta ar fi baza unui acord formal și ar fi supusă votului popular. Negocieri tensionate la Geneva Prima zi a discuțiilor de la Geneva a fost descrisă drept „foarte tensionată” , fără progrese vizibile. În paralel, Rusia a lansat atacuri aeriene asupra infrastructurii energetice din Odesa, sporind presiunea asupra negocierilor. Dialogul este programat să continue, însă diferențele majore privind statutul Donbasului și condițiile unui eventual armistițiu indică un drum dificil către un acord. [...]

Vicepremierul discută despre cooperarea în combaterea criminalității internaționale.

Politică17 feb. 2026

Vicepremierul Cătălin Predoiu s-a întâlnit cu directorul FBI la Washington - discuții pentru cooperare în combaterea criminalității internaționale

Vicepremierul Cătălin Predoiu s-a întâlnit la Washington cu conducerea FBI , într-o discuție bilaterală axată pe cooperarea operativă pentru creșterea siguranței publice, potrivit AGERPRES . Întrevederea a avut loc marți, 17 februarie 2026, cu o delegație condusă de directorul FBI, Kash Patel, alături de adjunctul directorului, Christopher Raia, și asistentul directorului pentru Operațiuni Internaționale, Jason Kaplan. Conform unui comunicat al Ministerului Afacerilor Interne, întâlnirea a continuat discuția purtată anterior, în decembrie 2025, tot la Washington, între ministrul Predoiu și directorul FBI. Miza declarată a acestor contacte este consolidarea cooperării bilaterale în domenii cu impact direct asupra ordinii publice, într-un context în care criminalitatea organizată și amenințările transfrontaliere necesită coordonare între instituții. Discuțiile au vizat dezvoltarea unor modalități concrete de lucru în echipe mixte MAI – IGPR – DGPI – FBI pentru combaterea grupurilor de criminalitate internațională organizată, a traficului de droguri, migrației ilegale, traficului de persoane, criminalității informatice (infracțiuni comise prin sisteme informatice) și terorismului. Totodată, părțile au convenit să dezvolte programe comune de formare profesională și specializare, cu sprijinul Biroului FBI din București și al Academiei de Poliție a FBI de la Quantico. În comunicatul citat, Cătălin Predoiu a declarat că obiectivul MAI este „creșterea gradului de siguranță publică în România” și că, prin întâlnirile din decembrie și din 17 februarie, au fost stabilite direcții de acțiune concretă pentru extinderea cooperării. Următorul pas, potrivit cadrului anunțat, ar fi operaționalizarea formatelor de lucru și a programelor de pregătire convenite la nivel bilateral. [...]

Premierul discută despre reformele administrative și pachetul economic.

Politică17 feb. 2026

Premierul Ilie Bolojan anunță adoptarea reformei administrației și pachetului de relansare - deciziile urmează să fie luate prin ordonanță de urgență joi

Guvernul pregătește adoptarea pachetului de relansare economică prin ordonanță de urgență , la începutul săptămânii viitoare, după parcurgerea procedurilor de avizare, potrivit G4Media , care relatează declarațiile premierului Ilie Bolojan într-un interviu la TVR Info, marți seară, 17 februarie 2026. Pachetul este legat de reforma administrației, cele două seturi de măsuri fiind convenite în coaliție și anunțate ca urmând să fie adoptate împreună. În intervenția sa, premierul a indicat că adoptarea nu poate avea loc imediat din motive de calendar și procedură, invocând necesitatea avizării în Consiliul Economic și Social (CES). În acest context, Bolojan a mutat ținta de la joi la începutul săptămânii viitoare, subliniind că întârzierea afectează viteza cu care se văd efectele economice ale măsurilor. „Din motive de calendar vom adopta pachetul de administrație și relansare economică la începutul săptămânii viitoare. Nu putem acum pentru că e nevoie de CES, să fie parcursă integral procedura, necesită 2-3 zile în plus.” Miza pachetului de relansare economică, așa cum reiese din declarațiile premierului, este crearea de „spații fiscale” pentru susținerea investițiilor în 2026, în condițiile presiunilor pe buget și ale costurilor ridicate cu dobânzile. Bolojan a legat explicit relansarea de disciplina bugetară și de evitarea unor ipoteze nerealiste în construcția bugetului, în paralel cu o repoziționare a stimulării economiei de la consum către investiții, inclusiv printr-o linie de finanțare pentru sectorul construcțiilor. În același timp, premierul a prezentat pachetul ca parte a unui set mai larg de corecții, care includ reducerea cheltuielilor și măsuri de eficientizare în administrație, pentru a limita deficitul și a susține creșterea economică. El a afirmat că România nu poate „corecta” rapid deficite mari și împrumuturi ridicate fără ajustări de cheltuieli și venituri, iar pe partea de prețuri a estimat o scădere treptată a inflației spre 4% în 2026. În secțiunea de context, G4Media arată că, potrivit unui comunicat al Guvernului, coaliția a decis să adopte prin ordonanță de urgență atât reforma administrației, cât și pachetul de relansare economică, după încheierea procesului de avizare. Executivul nu a anunțat o dată exactă, însă data „probabilă” menționată este joi, 19 februarie, conform informațiilor G4Media, în timp ce premierul a vorbit ulterior despre începutul săptămânii viitoare, invocând calendarul CES. [...]