Știri
Știri din categoria Politică
Un european din cinci spune că dictatura ar putea fi preferabilă în unele cazuri, potrivit unui sondaj POLITICO. Cercetarea, realizată de institutul AboutPeople la comanda think tank-ului Progressive Lab, indică o nemulțumire concentrată mai ales pe felul în care funcționează democrația în practică și pe relația dintre alegători și partidele tradiționale, nu neapărat pe respingerea democrației ca ideal.
Sondajul a fost făcut în cinci țări (Grecia, Franța, Suedia, Marea Britanie și România), în perioada 25 noiembrie–16 decembrie 2025, și a măsurat atât percepții despre regimuri autoritare, cât și nivelul de încredere în instituții și distanțarea față de partide. În acest context, 22% dintre respondenți afirmă că, în anumite situații, dictatura ar putea fi opțiunea preferabilă, iar 26% sunt de acord cu ideea unui „lider capabil și eficient” care să limiteze drepturile democratice și să nu fie responsabil în fața cetățenilor. Totuși, opoziția față de un astfel de scenariu rămâne majoritară: 69% resping această propunere.
Datele sugerează că miezul problemei este o criză de funcționare și de reprezentare, vizibilă în nivelurile ridicate de nemulțumire față de democrația „așa cum se aplică” în fiecare țară. Proporțiile celor care se declară nemulțumiți sunt semnificative, inclusiv în România, ceea ce indică o tensiune între așteptările publice și performanța percepută a instituțiilor și a actorilor politici.
Profesorul Dimitris Papadimitriou (Universitatea din Manchester) afirmă că „diviziunile tradiționale” între regiuni europene se estompează și că peisajul devine mai complex, inclusiv prin faptul că țări cu creștere economică rapidă, precum România, nu arată automat o încredere mai mare în democrația liberală. În același timp, el indică presiuni asupra instituțiilor democratice și scăderea încrederii în state considerate stabile, precum Suedia, în timp ce Franța și, într-o măsură mai mică, Marea Britanie ar traversa o criză profundă, iar Grecia ar rămâne într-un echilibru instabil între neîncrederea în instituții și atașamentul față de idealurile democratice.
George Siakas (Universitatea Democritus din Tracia) subliniază că rezultatele nu arată o respingere totală a democrației, ci mai degrabă o nemulțumire cu accente „anti-elite” și „anti-establishment” față de felul în care sistemul funcționează. În plan politic, concluzia practică este că vulnerabilitatea democrațiilor nu vine doar din competiția ideologică, ci și din erodarea încrederii și a legăturii dintre alegători, instituții și partidele care pretind că îi reprezintă.
Recomandate
Emmanuel Macron și Recep Tayyip Erdogan sunt așteptați în vizite oficiale la București , potrivit G4Media , care citează surse politice. Vizitele ar urma să aibă loc „în următoarele luni” și sunt prezentate ca având o dimensiune strategică, în contextul conflictului din Ucraina și al războiului din Iran. Miza strategică: securitatea regională și rolul Franței în NATO Publicația notează că vizita președintelui francez vine pe fondul asumării de către Franța a rolului de „națiune-lider” în Grupul de Luptă NATO dislocat în România, cu obiectivul de a consolida securitatea țării. În acest cadru, Franța a trimis în România sute de militari și echipament de luptă și a contribuit la refacerea infrastructurii militare. „Vizitele vor avea o importantă dimensiune strategică, date fiind cele două conflicte care influențează Europa – cel din Ucraina și războiul din Iran.” Din perspectiva economică, o astfel de vizită poate deschide discuții despre proiecte de apărare și investiții conexe, într-un moment în care cheltuielile de securitate au efecte directe asupra bugetelor publice și asupra contractelor din industrie. Turcia, Marea Neagră și discuțiile economice anunțate Turcia este descrisă drept un aliat-cheie al României în zona Mării Negre și, împreună cu Bulgaria, contribuie la deminarea acesteia, consemnează G4Media. În acest context, o vizită la București a președintelui Recep Tayyip Erdogan ar putea consolida cooperarea regională pe componenta de securitate maritimă. Potrivit sursei, ambii șefi de stat vor discuta cu președintele Nicușor Dan și despre posibile investiții și contracte economice majore, pe lângă subiectele de securitate. În același timp, articolul indică interesul ambelor țări pentru parteneriate în industria de apărare, pe fondul necesarului de înzestrare al Armatei Române. Ce se știe și ce rămâne de confirmat Informațiile sunt atribuite unor „surse politice” citate de G4Media, fără un calendar public al vizitelor sau detalii despre agenda exactă. Nu sunt menționate, deocamdată, proiecte concrete, valori ale unor potențiale contracte sau termene pentru eventuale acorduri. Elementele avansate în articol ca teme probabile de discuție includ: rolul Franței ca națiune-lider în Grupul de Luptă NATO din România; cooperarea în Marea Neagră, inclusiv deminarea realizată împreună cu Bulgaria; parteneriate în industria de apărare, în legătură cu înzestrarea Armatei Române; posibile investiții și contracte economice majore discutate cu președintele Nicușor Dan. [...]
Viktor Orbán a confirmat că a discutat cu Vladimir Putin despre „pace” , potrivit Digi24 , într-un schimb de mesaje pe platforma X cu premierul Poloniei, Donald Tusk, pe fondul unor informații apărute în presa internațională despre o convorbire telefonică între liderul ungar și președintele rus. Orbán a spus că discuția a vizat „încheierea războiului” și posibilitatea organizării „unui summit pentru pace între Statele Unite și Rusia la Budapesta”, reacționând la un mesaj al lui Tusk. În aceeași intervenție, premierul ungar a lansat un atac direct la adresa omologului polonez. „Este adevărat. Am vorbit cu preşedintele rus despre încheierea războiului şi organizarea unui summit pentru pace între Statele Unite şi Rusia la Budapesta”, a reacţionat Orban pe platforma X la un mesaj al prim-ministrului polonez Donald Tusk. În mesajul său, Donald Tusk l-a acuzat pe Orbán că „s-a pus în întregime la dispoziția lui Putin”, trimitere la informații atribuite agenției Bloomberg. Potrivit textului, Tusk i-a întrebat, de asemenea, pe președintele Poloniei, Karol Nawrocki, și pe Jaroslaw Kaczynski, liderul partidului de opoziție Lege și Justiție (PiS) și fost prim-ministru, dacă îl susțin pe Orbán în această privință. Digi24 notează că informațiile invocate de Tusk se referă la o convorbire telefonică din octombrie anul trecut, în care Orbán ar fi afirmat că este pregătit să facă tot posibilul pentru a-l ajuta pe președintele rus. Publicația română indică faptul că această relatare se bazează pe o transcriere a apelului obținută de Bloomberg. În aceeași relatare este reprodusă și formularea atribuită premierului ungar din acea convorbire: „În orice problemă în care pot fi de ajutor, sunt la dispoziţia dumneavoastră”. Schimbul de replici are loc în contextul războiului din Ucraina și al tensiunilor politice din interiorul Uniunii Europene privind relația cu Rusia și inițiativele de negociere. Din informațiile prezentate, Orbán își apără demersul ca fiind orientat spre obținerea păcii, în timp ce Tusk îl critică pentru apropierea de Kremlin. [...]
António Costa a condamnat amenințările lui Donald Trump la adresa Iranului potrivit POLITICO , invocând riscul unui „dublu standard” în condițiile în care UE denunță atacurile Rusiei asupra infrastructurii civile din Ucraina. Președintele Consiliului European le-a transmis luni autorităților de la Washington că „orice țintire a infrastructurii civile, în special a facilităților energetice, este ilegală și inacceptabilă”, adăugând că aceleași standarde „se aplică războiului Rusiei în Ucraina și se aplică peste tot”. De ce a intervenit Costa și ce temeri există în capitalele UE Conform publicației, poziția fermă a lui Costa a fost determinată de discuții interne în care mai mulți lideri europeni au susținut că UE nu poate condamna presupuse crime de război ale Rusiei și, în același timp, să rămână tăcută în fața unor acțiuni comparabile ale SUA. Un diplomat citat sub protecția anonimatului a vorbit despre „neliniște” în rândul majorității statelor membre și despre nevoia de a evita aplicarea unui „dublu standard”, în contextul în care UE își fundamentează mesajele externe pe stabilitate, stat de drept și ordine internațională multilaterală. Amenințările lui Trump și paralela cu Ucraina La 24 de ore după mesajul lui Costa, Donald Trump a avertizat public că „o întreagă civilizație va muri în această seară, pentru a nu mai fi adusă înapoi”, potrivit relatării POLITICO. Președintele SUA a sugerat lovituri care ar viza poduri, instalații de desalinizare și ținte energetice, adică obiective ce pot include infrastructură civilă. Diplomați citați de publicație au spus că această escaladare de retorică, legată de cererea ca Teheranul să redeschidă Strâmtoarea Hormuz, a fost percepută în Europa prin prisma experienței războiului din Ucraina, unde Moscova a vizat în mod repetat infrastructura civilă, fapt condamnat constant de Bruxelles. Mandatul primit de la liderii UE și liniile roșii neclare Costa, descris de POLITICO drept „socialist portughez”, a prezidat în martie un summit al celor 27 de lideri ai UE pentru a discuta criza. Atunci, statele membre au convenit asupra unui apel la „dezescaladare și maximă reținere”, protecția civililor și a infrastructurii civile, respectarea dreptului internațional de către toate părțile și un „moratoriu asupra loviturilor împotriva facilităților energetice și de apă”. Un oficial european de rang înalt a spus că declarația de luni a lui Costa a venit din „mandatul clar” primit la acel summit, dar că a contat și alegerea sa politică privind formularea și momentul, pentru a întări ideea că „dreptul internațional se aplică tuturor”, poziție văzută ca fiind „în interesul propriu al Europei”. Ce urmează: întrebarea despre reacția UE dacă avertismentele sunt ignorate Deși există un consens în creștere între statele membre, un al doilea diplomat a atras atenția că discuțiile despre pașii următori sunt limitate, în eventualitatea în care „liniile roșii” ar fi depășite. În acest context, miza politică pentru UE este dublă: menținerea unei poziții unitare față de Washington și păstrarea coerenței mesajului privind protecția infrastructurii civile și respectarea dreptului internațional, inclusiv în raport cu războiul Rusiei împotriva Ucrainei. Mesajul central al lui Costa: atacarea infrastructurii civile (în special energetice) este „ilegală și inacceptabilă”. Rațiunea invocată de diplomați: evitarea unui „dublu standard” între condamnarea Rusiei și reacția la posibile acțiuni ale SUA. Punctul sensibil rămas deschis: ce măsuri ar lua UE dacă avertismentele sunt ignorate și au loc lovituri asupra unor ținte care includ infrastructură civilă. [...]
USR nu va mai negocia guvernarea dacă PSD votează o moțiune care răstoarnă Cabinetul Bolojan , potrivit News.ro . Mesajul a fost transmis de ministrul Apărării, Radu Miruță, marți seară, într-o intervenție la Digi 24. Miruță a susținut că, în actualul context internațional, o criză politică generată printr-o moțiune de cenzură ar fi o decizie greșită. El a invocat discuțiile din cadrul reuniunilor NATO ale miniștrilor apărării, inclusiv teme precum capabilitățile nucleare și impactul unor evoluții geopolitice asupra prețului combustibilului. „Într-o țară în care ministerialele NATO, ale miniștrilor apărării, discută despre motor de capabilități nucleare, despre recalibrarea coaliției de voință pentru eliberare de strâmtori care duc la creșterea sau la scăderea prețului la combustibil, nu e cazul ca România să nu-și poată ridica privirea de la vârful pantofilor și să fie ruptă de realitate la ce se întâmplă la nivel mondial”, a afirmat, marți seară, la Digi 24, Radu Miruță. Întrebat cine ar putea convinge PSD să nu inițieze demersuri care ar putea declanșa o criză politică, ministrul a răspuns că ar trebui să funcționeze „apăsarea propriei responsabilități”, adăugând că România are probleme care cer „o decizie politică congruentă”. În același context, Miruță a spus că USR își va continua activitatea la ministerele pe care le conduce și va urmări aplicarea programului de guvernare semnat, însă a avertizat că, dacă PSD ar participa prin vot la răsturnarea guvernului condus de Ilie Bolojan, reluarea negocierilor politice cu PSD ar fi „irațională” și „fără nicio finalitate”. El a mai afirmat că instabilitatea repetată afectează încrederea publică și că „oamenii s-au săturat de asta”. [...]
Democrații americani cer înlăturarea lui Donald Trump după amenințările la adresa Iranului potrivit Digi24 , într-un context tensionat generat de declarațiile președintelui SUA privind posibile atacuri asupra infrastructurii iraniene și avertismentul că o „întreagă civilizație” ar putea dispărea dacă Teheranul nu redeschide Strâmtoarea Ormuz până la termenul-limită. Reacțiile au fost rapide în Congres, unde mai mulți lideri democrați au invocat atât procedura de suspendare, cât și aplicarea Amendamentului 25, care permite declararea incapacității unui președinte de a-și exercita funcția. Senatorul Ed Markey și reprezentanta Diana DeGette au cerut inițierea acestor demersuri, calificând mesajele lui Trump drept periculoase și instabile, în timp ce alți congresmeni au vorbit deschis despre riscul unor crime de război. Casa Albă a respins acuzațiile, susținând prin purtătorul de cuvânt Davis Ingle că reacțiile democraților sunt motivate politic și exagerate. Totuși, criticile nu se limitează la opoziție. În mod neobișnuit, voci din zona conservatoare și chiar din cercul fostei mișcări MAGA au început să pună sub semnul întrebării echilibrul liderului american. Fosta aliată Marjorie Taylor Greene, dar și figuri controversate precum Candace Owens sau Alex Jones, au exprimat îngrijorări similare. Cum poate fi înlăturat un președinte în SUA Există două mecanisme principale: Amendamentul 25 Vicepreședintele și majoritatea Guvernului pot declara președintele incapabil Puterea este transferată temporar vicepreședintelui Congresul decide în final, cu majoritate de două treimi Procedura de punere sub acuzare (impeachment) Majoritate simplă în Camera Reprezentanților Două treimi din Senat pentru demitere În paralel, democrații pregătesc și o inițiativă legislativă pentru limitarea puterilor de război ale președintelui în conflictul cu Iranul. Situația evidențiază o escaladare politică și instituțională rară, într-un moment în care tensiunile externe se suprapun peste o confruntare internă acută la Washington. [...]
Ministrul Apărării, Radu Miruță, cere stabilirea responsabililor în cazul fotografiilor trucate în care apare Nicușor Dan, potrivit Euronews România . El spune că ancheta trebuie să lămurească atât cine a decis publicarea imaginilor, cât și traseul lor până în spațiul public. Într-o declarație oferită în exclusivitate, Miruță a fost întrebat despre ancheta DIICOT privind imaginile controversate și a insistat că investigația trebuie să stabilească „sursa” și responsabilitatea pentru distribuire. În relatarea sa, ministrul a indicat că fotografiile ar fi ajuns în spațiul public după ce au fost trimise de Elena Lasconi , „candidată atunci”, iar ancheta trebuie să stabilească de unde le-a avut și dacă știa sau nu că sunt contrafăcute. „Aceste lucruri trebuie clarificate și această clarificare trebuie să vină de la cei care au propagat astfel de poze. Acele poze au apărut în spațiul public trimise de Elena Lasconi, candidată atunci, de unde le-a avut, dacă le-a avut, dacă știa că sunt contrafăcute, nu știa că sunt contrafăcute sunt date care trebuie să rezulte din această anchetă, dar sursa este cine a dispus să le pună în practică, să le publice”, a declarat Miruță. Întrebat dacă publicarea fotografiilor ar fi putut face parte dintr-o strategie sau dacă a fost o acțiune izolată, Miruță a evitat să speculeze asupra motivațiilor. În schimb, a pus accent pe rolul instituțiilor statului în limitarea dezinformării și în oprirea răspândirii unor astfel de materiale. Ministrul a spus că nu poate evalua „avantaj” sau „neavantaj” pentru cineva, dar a susținut că, într-o societate „normală”, dezinformarea trebuie limitată prin intervenția instituțiilor, care să oprească și să lămurească situația. Totodată, a afirmat că nu poate confirma dacă a existat o acțiune conștientă legată de „poze cu actori” sau alte elemente vehiculate public. În aceeași intervenție, Miruță a comentat și informațiile privind o posibilă implicare a unor membri din echipa de campanie a Elenei Lasconi. El a respins ideea că persoane din echipă ar fi influențat trimiterea fotografiilor și a susținut că decizia ar fi aparținut Elenei Lasconi, fără ca oamenii din jurul ei să știe. Miruță a invocat, în acest context, cazul Ioanei Răduca, despre care a spus că „nici măcar nu știa de aceste poze”, și a calificat drept „o jignire” ideea că oameni din campanie ar fi fost recompensați sau implicați în mod deliberat. Ancheta DIICOT ar urma să stabilească, pe baza probelor, proveniența imaginilor și nivelul de cunoaștere al celor care le-au distribuit. [...]
