Știri
Știri din categoria Politică
USR nu va mai negocia guvernarea dacă PSD votează o moțiune care răstoarnă Cabinetul Bolojan, potrivit News.ro. Mesajul a fost transmis de ministrul Apărării, Radu Miruță, marți seară, într-o intervenție la Digi 24.
Miruță a susținut că, în actualul context internațional, o criză politică generată printr-o moțiune de cenzură ar fi o decizie greșită. El a invocat discuțiile din cadrul reuniunilor NATO ale miniștrilor apărării, inclusiv teme precum capabilitățile nucleare și impactul unor evoluții geopolitice asupra prețului combustibilului.
„Într-o țară în care ministerialele NATO, ale miniștrilor apărării, discută despre motor de capabilități nucleare, despre recalibrarea coaliției de voință pentru eliberare de strâmtori care duc la creșterea sau la scăderea prețului la combustibil, nu e cazul ca România să nu-și poată ridica privirea de la vârful pantofilor și să fie ruptă de realitate la ce se întâmplă la nivel mondial”, a afirmat, marți seară, la Digi 24, Radu Miruță.
Întrebat cine ar putea convinge PSD să nu inițieze demersuri care ar putea declanșa o criză politică, ministrul a răspuns că ar trebui să funcționeze „apăsarea propriei responsabilități”, adăugând că România are probleme care cer „o decizie politică congruentă”.
În același context, Miruță a spus că USR își va continua activitatea la ministerele pe care le conduce și va urmări aplicarea programului de guvernare semnat, însă a avertizat că, dacă PSD ar participa prin vot la răsturnarea guvernului condus de Ilie Bolojan, reluarea negocierilor politice cu PSD ar fi „irațională” și „fără nicio finalitate”. El a mai afirmat că instabilitatea repetată afectează încrederea publică și că „oamenii s-au săturat de asta”.
Recomandate
Nicușor Dan mizează pe stabilitate politică în fața tensiunilor din coaliție , potrivit HotNews.ro , subliniind că partidele trebuie să colaboreze pentru obiectivele majore ale României, în ciuda amenințărilor PSD privind o posibilă ieșire de la guvernare după consultarea internă programată pe 20 aprilie 2026. Declarațiile au fost făcute la Timișoara, pe fondul tensiunilor tot mai vizibile dintre social-democrați și premierul Ilie Bolojan, dar și al presiunilor legate de reforme și absorbția fondurilor europene. Președintele a insistat că actuala configurație parlamentară obligă la cooperare între partidele pro-occidentale și minorități, invocând progresele înregistrate în dosare importante: aderarea la OCDE, unde România se află la jalonul 24 din 25; implementarea PNRR, cu un termen limită de doar câteva luni pentru absorbția fondurilor. În acest context, Nicușor Dan a respins ideea unor scenarii politice speculative și a evitat să comenteze posibilitatea de a-i cere demisia premierului Ilie Bolojan, afirmând că rolul său este de mediator, nu de factor de presiune. El a transmis că prioritatea rămâne continuitatea proiectelor strategice, nu escaladarea conflictelor politice. Pe de altă parte, PSD își intensifică criticile. Liderul Sorin Grindeanu a declarat că actuala formulă de guvernare nu mai poate continua în forma actuală și a invocat nemulțumirea populației față de direcția guvernului. Consultarea internă din 20 aprilie ar putea decide fie renegocierea coaliției, fie ieșirea de la guvernare. Ce scenarii sunt pe masă Menținerea coaliției , cu ajustări interne și compromisuri politice; Ieșirea PSD de la guvernare , care ar deschide calea unui guvern minoritar; Reconfigurarea executivului , inclusiv schimbări la nivel de premier sau program de guvernare. Nicușor Dan a avertizat anterior că un guvern minoritar nu este o soluție potrivită în actualul context economic și geopolitic, sugerând că, în final, partidele vor ajunge la un acord. Miza rămâne stabilitatea politică într-un moment critic pentru reforme și investiții. [...]
Nicușor Dan mizează pe stabilitate politică în fața tensiunilor din coaliție , potrivit HotNews.ro , subliniind că partidele trebuie să colaboreze pentru obiectivele majore ale României, în ciuda amenințărilor PSD privind o posibilă ieșire de la guvernare după consultarea internă programată pe 20 aprilie 2026. Declarațiile au fost făcute la Timișoara, pe fondul tensiunilor tot mai vizibile dintre social-democrați și premierul Ilie Bolojan, dar și al presiunilor legate de reforme și absorbția fondurilor europene. Președintele a insistat că actuala configurație parlamentară obligă la cooperare între partidele pro-occidentale și minorități, invocând progresele înregistrate în dosare importante: aderarea la OCDE, unde România se află la jalonul 24 din 25; implementarea PNRR, cu un termen limită de doar câteva luni pentru absorbția fondurilor. În acest context, Nicușor Dan a respins ideea unor scenarii politice speculative și a evitat să comenteze posibilitatea de a-i cere demisia premierului Ilie Bolojan, afirmând că rolul său este de mediator, nu de factor de presiune. El a transmis că prioritatea rămâne continuitatea proiectelor strategice, nu escaladarea conflictelor politice. Pe de altă parte, PSD își intensifică criticile. Liderul Sorin Grindeanu a declarat că actuala formulă de guvernare nu mai poate continua în forma actuală și a invocat nemulțumirea populației față de direcția guvernului. Consultarea internă din 20 aprilie ar putea decide fie renegocierea coaliției, fie ieșirea de la guvernare. Ce scenarii sunt pe masă Menținerea coaliției , cu ajustări interne și compromisuri politice; Ieșirea PSD de la guvernare , care ar deschide calea unui guvern minoritar; Reconfigurarea executivului , inclusiv schimbări la nivel de premier sau program de guvernare. Nicușor Dan a avertizat anterior că un guvern minoritar nu este o soluție potrivită în actualul context economic și geopolitic, sugerând că, în final, partidele vor ajunge la un acord. Miza rămâne stabilitatea politică într-un moment critic pentru reforme și investiții. [...]
Dragoş Pîslaru avertizează PSD că destabilizarea Guvernului e „gravă iresponsabilitate” , potrivit News.ro . Ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene a transmis, vineri, un mesaj public către PSD, în care critică ameninţările privind ieşirea de la guvernare şi cere „maturitate” politică, pe fondul riscurilor de securitate şi al presiunilor economice. Într-o postare pe Facebook, Pîslaru susţine că România traversează o perioadă complicată, invocând războiul de la graniţă, conflictul din Orientul Mijlociu, volatilitatea economică, tensiunile de pe pieţe şi riscul reapariţiei unei crize energetice. În acest context, ministrul pune accent pe miza finalizării reformelor şi investiţiilor din PNRR (Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă), de care ar depinde „bugetul, credibilitatea şi direcţia” ţării. „Orice tentativă de destabilizare a Guvernului este un act de gravă iresponsabilitate şi o dovadă de totală lipsă de respect faţă de români.” Ministrul afirmă că poate înţelege competiţia politică şi diferenţele de opinie, inclusiv tentaţia mesajelor populiste, însă respinge ideea declanşării unei crize politice pentru interese de partid sau personale. „Asta nu mai este politică. Este iresponsabilitate”, spune Pîslaru, în mesajul citat de News.ro. Pîslaru mai afirmă că reformele rămase de îndeplinit în PNRR „valorează, în termeni financiari, sute de milioane de euro” şi sunt „non-negociabile”, insistând că trebuie realizate „la timp şi fără scuze”. El critică, totodată, ameninţările publice de tipul „ieşim din coaliţie” şi cere colaborare în interiorul guvernării, avertizând că România „nu mai are nevoie de politicieni care îşi flexează muşchii pe la televizor ca să dea bine la partid”. [...]
Ministrul Apărării, Radu Miruță, cere stabilirea responsabililor în cazul fotografiilor trucate în care apare Nicușor Dan, potrivit Euronews România . El spune că ancheta trebuie să lămurească atât cine a decis publicarea imaginilor, cât și traseul lor până în spațiul public. Într-o declarație oferită în exclusivitate, Miruță a fost întrebat despre ancheta DIICOT privind imaginile controversate și a insistat că investigația trebuie să stabilească „sursa” și responsabilitatea pentru distribuire. În relatarea sa, ministrul a indicat că fotografiile ar fi ajuns în spațiul public după ce au fost trimise de Elena Lasconi , „candidată atunci”, iar ancheta trebuie să stabilească de unde le-a avut și dacă știa sau nu că sunt contrafăcute. „Aceste lucruri trebuie clarificate și această clarificare trebuie să vină de la cei care au propagat astfel de poze. Acele poze au apărut în spațiul public trimise de Elena Lasconi, candidată atunci, de unde le-a avut, dacă le-a avut, dacă știa că sunt contrafăcute, nu știa că sunt contrafăcute sunt date care trebuie să rezulte din această anchetă, dar sursa este cine a dispus să le pună în practică, să le publice”, a declarat Miruță. Întrebat dacă publicarea fotografiilor ar fi putut face parte dintr-o strategie sau dacă a fost o acțiune izolată, Miruță a evitat să speculeze asupra motivațiilor. În schimb, a pus accent pe rolul instituțiilor statului în limitarea dezinformării și în oprirea răspândirii unor astfel de materiale. Ministrul a spus că nu poate evalua „avantaj” sau „neavantaj” pentru cineva, dar a susținut că, într-o societate „normală”, dezinformarea trebuie limitată prin intervenția instituțiilor, care să oprească și să lămurească situația. Totodată, a afirmat că nu poate confirma dacă a existat o acțiune conștientă legată de „poze cu actori” sau alte elemente vehiculate public. În aceeași intervenție, Miruță a comentat și informațiile privind o posibilă implicare a unor membri din echipa de campanie a Elenei Lasconi. El a respins ideea că persoane din echipă ar fi influențat trimiterea fotografiilor și a susținut că decizia ar fi aparținut Elenei Lasconi, fără ca oamenii din jurul ei să știe. Miruță a invocat, în acest context, cazul Ioanei Răduca, despre care a spus că „nici măcar nu știa de aceste poze”, și a calificat drept „o jignire” ideea că oameni din campanie ar fi fost recompensați sau implicați în mod deliberat. Ancheta DIICOT ar urma să stabilească, pe baza probelor, proveniența imaginilor și nivelul de cunoaștere al celor care le-au distribuit. [...]
Donald Trump a criticat public aliații din Asia și a reluat atacurile la adresa NATO, potrivit HotNews.ro , susținând că partenerii Washingtonului nu au sprijinit intervenția americană în Iran. Într-o conferință de presă la Casa Albă, Trump a descris NATO drept „un tigru de hârtie” și a afirmat că aliații nu au oferit nici măcar piste de aterizare. Explicând distanțarea de alianță, el a invocat disputa legată de Groenlanda, despre care a spus că a fost punctul de plecare al tensiunilor: „Noi vrem Groenlanda, ei nu vor să ne-o dea, iar eu le-am spus ‘pa,pa’”, a declarat președintele SUA. În același context, Trump a extins criticile către aliații din zona Pacificului, reproșându-le lipsa de sprijin. Țările menționate explicit de președintele american au fost: Japonia Coreea de Sud Australia Trump a amintit și prezența militară americană în regiune, afirmând că SUA au 50.000 de soldați staționați în Japonia și 40.000 în Coreea de Sud, pe care i-a prezentat drept un factor de protecție împotriva Coreei de Nord. Tot în declarațiile sale, el a spus că liderul nord-coreean Kim Jong Un „are o părere foarte bună” despre el și a reluat o afirmație insultătoare atribuită acestuia la adresa lui Joe Biden. În contrapondere, președintele SUA a lăudat colaborarea cu mai multe state arabe din Orientul Mijlociu - Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite și Qatar - și a menționat și Bahreinul, dar cu o critică: a susținut că armata bahreinită ar fi doborât din greșeală trei avioane americane, invocând utilizarea necorespunzătoare a sistemelor Patriot. Separat, HotNews.ro consemnează că Trump a declarat, într-un interviu acordat Daily Telegraph, că ia „în considerare serios” retragerea Statelor Unite din NATO, după ce aliații ar fi refuzat să susțină acțiunea militară americană împotriva Iranului. În interviu, el a spus că retragerea ar fi „dincolo de reconsiderare” și a reiterat ideea că nu a fost „niciodată impresionat” de NATO, afirmând că și Vladimir Putin ar ști acest lucru. [...]
Președintele Nicușor Dan a convocat o întâlnire la Cotroceni pe tema carburanților , relatează Digi24 . Discuțiile sunt programate luni, de la ora 14:00, și îi reunesc pe premierul Ilie Bolojan, pe miniștrii Energiei și Transporturilor, precum și reprezentanți ai companiilor petroliere, în contextul îngrijorărilor legate de o posibilă criză a carburanților. Potrivit Administrației Prezidențiale, tema centrală este aprovizionarea României cu țiței și combustibili. În programul oficial este menționată participarea ministrului Energiei, Bogdan Ivan, a ministrului Transporturilor și Infrastructurii, Ciprian Șerban, și a reprezentanților Petrom și Rompetrol. „Întâlnire cu Prim-ministrul României, Ilie Bolojan, Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, Ministrul Transporturilor și Infrastructurii, Ciprian Șerban, și reprezentanții companiilor din industria petrolieră Petrom și Rompetrol, pe tema aprovizionării României cu țiței și combustibili”, se arată în programul oficial. Contextul invocat este amplificarea temerilor privind o eventuală criză a carburanților, pe fondul discuțiilor din mai multe state despre raționalizarea combustibilului. Fostul președinte Traian Băsescu a declarat duminică, la TVR INFO, că ar fi nevoie de „raționalizare de pe acum, ca să nu ajungem la criză”, avertizând totodată că „marea problemă este că toți se reped să reducă prețul, ceea ce e o mare eroare”. În paralel, Slovenia a început să limiteze consumul de carburant, însă autoritățile de la București au dat asigurări că România nu va impune restricții populației. Ministrul Energiei, Bogdan Ivan , a spus că strategia României se bazează pe creșterea capacității de producție interne, nu pe limitarea consumului. Pe partea de măsuri fiscale, Guvernul a adoptat vineri, într-o ședință extraordinară, reducerea accizei la motorina standard cu aproximativ 30 de bani pe litru (36 de bani cu TVA) și introducerea unei contribuții de solidaritate pentru companiile care extrag și comercializează petrol în România. Reducerea accizei a fost justificată prin impactul motorinei asupra economiei și inflației, iar măsura urmează să intre în vigoare marți, 7 aprilie. [...]
