Știri
Știri din categoria Politică

România ar putea avea un guvern cu puteri depline până în septembrie, ceea ce ar reduce incertitudinea politică și ar debloca decizii care nu pot fi amânate într-o formulă interimară, potrivit Mediafax. Eugen Tomac, consilier al președintelui Nicușor Dan, spune însă că nu poate anticipa „formula” exactă a viitorului Executiv.
Invitat la emisiunea MEDIAFAX OFF the Record, Tomac a fost întrebat direct dacă România va avea Guvern până în septembrie. Răspunsul său indică existența unor opțiuni de ieșire din blocaj, dar și faptul că negocierile politice sunt încă deschise.
„Tind să cred că da. Sunt soluții pentru ca, până în septembrie, să avem un guvern cu puteri depline.”
Tomac afirmă că un guvern majoritar ar fi „preferabil”, dar nu exclude varianta unui guvern minoritar, invocând precedente în care astfel de formule au funcționat „în alte situații la fel de complicate”.
În același timp, el precizează că nu este sigur de arhitectura finală a viitorului cabinet:
„Nu sunt însă sigur pe formula de guvern pe care o vom avea.”
Consilierul prezidențial susține că Nicușor Dan nu își calibrează deciziile după sondaje și că miza imediată este obținerea unei soluții care să treacă de votul de învestire în Parlament.
„Asta este preocuparea principală a Domnului Președinte în momentul de față. Să stea la masă cu partidele până când se va degaja o soluție care va da un vot de investire.”
Tomac mai punctează că alegerile sunt în 2028 și că, „în mod normal”, România poate funcționa cu o coaliție și un guvern – fie majoritar, fie minoritar – dacă există „raționament politic sănătos axat pe interesele României”.
Recomandate

Eugen Tomac avertizează că alegerile anticipate ar amplifica riscurile economice și ar putea întârzia reformele cerute pentru finanțările europene , în condițiile în care România se confruntă cu presiuni interne și un context regional tensionat, potrivit Mediafax . Europarlamentarul a spus la B1 TV că „intrarea în jocul anticipatelor” este „mult prea riscantă” acum, argumentând că opțiunea ar fi fost mai ușor de susținut într-un scenariu cu „economie stabilă”, fără „război lângă noi” și cu o expunere mai redusă. În actualul context, Tomac consideră „mai înțelept” să se ajungă la „o soluție de compromis” pentru formarea unei guvernări capabile să adopte măsuri importante. Miza: reformele PNRR și riscul pierderii de bani Tomac, prezentat de Mediafax drept fost premier desemnat de președintele Nicușor Dan, a avertizat că menținerea blocajului politic poate face ca „tot efortul” statului din ultimii patru ani să „risc[e] să se risipească”, dacă reformele din PNRR nu sunt adoptate până la 31 august. În același registru, el a ridicat problema capacității administrative și politice de a gestiona angajamentele externe ale României în lipsa unui guvern cu puteri depline, invocând inclusiv primele trageri de bani din programul SAFE. Ce spune președintele despre anticipate Președintele Nicușor Dan a declarat, marți, că nu exclude alegerile anticipate, dar le consideră „foarte puțin probabile” și a indicat că ar deveni o soluție doar dacă blocajul privind formarea unui nou Executiv se prelungește. Șeful statului a mai spus că un nou scrutin nu ar rezolva impasul politic actual. [...]

Eugen Tomac spune că există încă spațiu pentru o majoritate PSD–PNL, ceea ce ar putea scurta blocajul guvernamental și reduce presiunea pentru alegeri anticipate, potrivit Mediafax . Consilierul prezidențial a afirmat că, deși moțiunea de cenzură inițiată de PSD și AUR a dus la căderea Guvernului și a amplificat tensiunile, „punțile nu sunt complet arse” între cele două partide. Declarația a fost făcută marți, la B1 TV, unde Tomac a argumentat că PSD și PNL au guvernat împreună „sub o formă sau alta” timp de 20 de ani și că, atâta vreme cât „stau la aceeași masă” pentru a discuta ieșirea din blocaj, există premise pentru reluarea negocierilor. Miza: evitarea anticipatelor și găsirea rapidă a unei formule de guvernare Tomac a pledat pentru continuarea discuțiilor în vederea formării unei majorități care să poată trece un nou Executiv prin votul de încredere al Parlamentului. În același timp, a avertizat că scenariul alegerilor anticipate ar fi „extrem de riscant” în acest moment. Argumentul „pro-occidental”: PSD și PNL, în aceeași coaliție la nivel european Întrebat dacă PSD ar fi în continuare un partid pro-occidental, Tomac a răspuns afirmativ și a invocat colaborarea de la nivel european, susținând că partidele care au făcut parte din coaliția guvernamentală până la moțiune se regăsesc și în Parlamentul European în coaliția care sprijină Comisia Europeană. Contextul crizei: desemnări succesive și un guvern respins în Parlament În material este reamintit că Eugen Tomac a fost desemnat premier pe 4 iunie de președintele Nicușor Dan și anunțase atunci intenția de a veni în fața Parlamentului cu un „guvern de specialiști”, adică un guvern tehnic (format din experți, nu din reprezentanți politici). După negocieri cu partidele, Tomac și-a depus mandatul, iar în locul său a fost desemnat Adrian Veștea. Președintele Consiliului Județean Brașov a prezentat o propunere de Guvern, însă aceasta a fost respinsă de Parlament. [...]

Acuzațiile privind întâlniri neanunțate la Cotroceni riscă să adâncească blocajul din PNL și să mute conflictul intern în zona instituțională , după ce deputatul liberal Robert Sighiartău a susținut că președintele Nicușor Dan ar fi participat la discuții „secrete” cu o tabără din partid care ar urmări schimbarea lui Ilie Bolojan, potrivit HotNews . Sighiartău a făcut afirmațiile într-un interviu pentru Libertatea , unde a spus că președintele, deși „a zis că-i mediator” în criza politică, ar fi fost „implicat” în demersuri de „rupere” a PNL și de schimbare a lui Bolojan. Deputatul afirmă că aceste întrevederi nu ar fi apărut pe agenda oficială a Administrației Prezidențiale . „Dânsul a zis că-i mediator, însă în această etapă, în special de ruperea Partidului Național Liberal sau de schimbarea lui Ilie Bolojan a fost implicat și, din păcate, cei care reprezintă aripa vechiului sistem s-au lăudat cu asta, că președintele a participat la întâlniri cu dânșii, după nominalizarea domnului Veștea”, a declarat Sighiartău. Miza: conflictul intern din PNL și legitimitatea conducerii Deputatul PNL se poziționează de partea lui Ilie Bolojan în conflictul intern. În acest context, Sighiartău susține că în partid ar fi existat o acțiune coordonată „transpartinic” pentru a-l înlătura pe Bolojan și, ulterior, pentru a-l impune pe Adrian Veștea ca prim-ministru, „tot cu gândul de a rupe PNL”. „A fost mai mult decât un puci. (...) ceea ce s-a întâmplat în ultimele șase luni în PNL este ceva fără precedent”, a acuzat Sighiartău. HotNews notează și că Sighiartău a fost ales secretar general la Congresul din iunie, însă rezultatele acelui Congres au fost suspendate de Tribunalul București , un element care complică suplimentar disputa internă. Acuzații despre alianțe și strategii electorale În același interviu, Sighiartău mai afirmă că unii dintre liberalii care l-au susținut acum pe Veștea l-ar fi susținut în trecut și pe Marcel Ciolacu la prezidențialele din 2024, deși PNL îl avea candidat pe Nicolae Ciucă. El descrie scenariul ca pe o încercare de a ajunge la o formulă de guvernare de tip „USL 3, 4, 5”. Totodată, deputatul susține că Ilie Bolojan nu l-ar fi dorit candidat pe Crin Antonescu la alegerile prezidențiale din 2025, dar că decizia ar fi fost „impusă” printr-o majoritate „creată ad hoc”. Ce urmează Afirmațiile lui Sighiartău ridică o problemă de transparență și de rol instituțional al președintelui în raport cu un conflict intern de partid, însă HotNews relatează acuzațiile ca poziție politică, fără a indica dovezi publice sau o reacție oficială în materialul citat. În plan politic, disputa din PNL rămâne dublată de un litigiu în instanță privind Congresul, ceea ce poate prelungi incertitudinea asupra conducerii și direcției partidului. [...]

Președintele Nicușor Dan spune că România nu își schimbă planurile de apărare sub presiune și transmite că țara „nu se lasă intimidată” de amenințările Rusiei, în contextul discuțiilor despre producția de drone împreună cu Ucraina, potrivit news . Declarația a fost făcută la Kiev, în cadrul unei conferințe de presă comune cu liderii prezenți la Summitul Ucraina – Europa de Sud-Est , unde Nicușor Dan a fost întrebat cum răspunde România amenințărilor transmise de Rusia „prin diverse canale” și prin intermediari, pe fondul planurilor de cooperare cu Ucraina în domeniul dronelor. „România e o țară suverană și nu se lasă intimidată. Ăsta este răspunsul scurt.” De ce contează: mesaj de continuitate pentru cooperarea militară În același context, președintele a reiterat că Rusia este „agresorul” în regiune și a încadrat cooperarea României în alianțe defensive, menționând explicit NATO și „ Coaliția de Voință ”, ca formate recente de coordonare cu partenerii. Pe componenta operațională, Nicușor Dan a argumentat că Ucraina și-a dezvoltat, în urma războiului, o capacitate militară și tehnologică „deosebită”, iar România vrea să folosească parteneriatul și încrederea reciprocă pentru a-și dezvolta propriile capacități de apărare pentru armată. Ce urmează Materialul nu oferă detalii despre calendar, volum sau forma concretă a proiectului de producție de drone. Din declarațiile citate reiese însă că autoritățile române tratează cooperarea cu Ucraina ca parte a consolidării capacităților de apărare și nu ca pe un demers care să fie revizuit în urma presiunilor venite dinspre Rusia. [...]

PSD acuză blocarea legislației pentru PNRR, riscând întârzierea banilor europeni , într-un nou schimb de replici pe tema reformelor cerute de Bruxelles. Într-o postare citată de Mediafax , președintele PSD Sorin Grindeanu susține că parlamentarii partidelor aflate la guvernare nu au depus „niciun” proiect de lege pentru jaloanele restante din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) . Grindeanu afirmă că a verificat „întreg aparatul administrativ” al Camerei Deputaților și că nu există inițiative legislative depuse pentru jaloanele rămase. În acest context, el pune sub semnul întrebării convocarea unei sesiuni extraordinare, în lipsa proiectelor de lege care ar urma adoptate. Disputa politică: cine depune legile necesare pentru deblocarea fondurilor Potrivit lui Grindeanu, după demiterea guvernului, executivul nu mai poate trimite proiecte legislative în Parlament, iar responsabilitatea ar fi revenit parlamentarilor PNL și USR. Liderul PSD îi acuză că nu și-au îndeplinit această obligație și întreabă „cine blochează aceste miliarde de euro pentru România”. În același mesaj, Grindeanu invocă și un precedent din Camera Deputaților, unde ar fi fost adoptate „patru legi vitale în 24 de ore” în ultima zi a sesiunii parlamentare, în timp ce Senatul „condus de dreapta” ar fi respins alte două proiecte. Context: sesiune extraordinară și blocaj pe reformele din PNRR Atacul vine pe fondul unui blocaj politic, după dispute între social-democrați și premierul Ilie Bolojan privind responsabilitatea pentru reformele din PNRR, notează publicația. În ultimele zile, guvernul a susținut că vrea să convoace o sesiune extraordinară pentru adoptarea legilor necesare deblocării fondurilor europene, în timp ce PSD acuză că parlamentarii coaliției nu au depus proiectele necesare. În postare, Grindeanu leagă tensiunile politice de evoluții economice, menționând că Institutul Național de Statistică arată o scădere a salariului mediu de la o lună la alta și că inflația depășește 10%. Materialul nu oferă însă detalii suplimentare despre datele INS sau despre ce jaloane PNRR sunt vizate concret. [...]

„ Declarația de la Kiev ” cere întărirea apărării antiaeriene a Ucrainei și măsuri coordonate pentru securitatea Mării Negre , cu implicații directe pentru riscurile de navigație, infrastructura critică și reziliența energetică din regiune, potrivit HotNews . Documentul, structurat în 20 de puncte, a fost adoptat miercuri la Kiev de președintele Nicușor Dan și de ceilalți lideri din Europa de Sud-Est, într-un mesaj comun de sprijin pentru Ucraina și de presiune sporită asupra Rusiei. Declarația a fost publicată integral de Administrația Prezidențială, în forma „Declarației de la Kiev” ( link ). Apărarea antiaeriană, prioritate operațională Semnatarii afirmă că întărirea apărării antiaeriene a Ucrainei rămâne o prioritate, inclusiv prin sisteme și interceptoare capabile să contracareze rachetele balistice. Declarația menționează explicit mobilizarea resurselor financiare și a mecanismelor internaționale necesare, argumentând că o apărare antiaeriană mai puternică „salvează vieți și protejează infrastructura critică”. În același cadru, liderii își exprimă disponibilitatea de a-și consolida participarea la „ Coaliția de Voință ”, descrisă drept un mecanism eficient de sprijinire a Ucrainei, inclusiv prin acordarea unor garanții de securitate „solide și obligatorii din punct de vedere juridic”. Marea Neagră: libertatea de navigație și infrastructura critică, pe lista riscurilor Declarația pune accent pe importanța strategică a regiunii Mării Negre pentru securitatea europeană și globală și enumeră o serie de amenințări considerate comune: atacuri asupra navelor comerciale și porturilor civile, incursiuni cu drone, încălcări ale spațiului aerian, atacuri cibernetice, manipularea informațiilor și ingerințe străine, precum și atacuri asupra infrastructurii critice. În acest context, semnatarii se angajează să consolideze: securitatea aeriană și maritimă; capabilitățile de combatere a dronelor; conectivitatea regională; protecția infrastructurii critice; libertatea și siguranța navigației; reziliența energetică; răspunsurile coordonate la amenințările hibride, în conformitate cu dreptul internațional, inclusiv cu Convenția ONU asupra dreptului mării (UNCLOS). Sancțiuni mai dure și țintirea „flotei-fantomă” Documentul cere intensificarea presiunii prin sancțiuni asupra Rusiei și a economiei sale de război și menționează combaterea „flotei-fantomă” folosite de Moscova, precum și a mecanismelor prin care sunt eludate sancțiunile. Extinderea UE și parcursul euroatlantic al Ucrainei Declarația reafirmă sprijinul pentru aspirațiile euroatlantice ale Kievului și pentru „calea sa ireversibilă” către o viitoare aderare la NATO. Totodată, liderii susțin continuarea extinderii Uniunii Europene, inclusiv aderarea Ucrainei și a Republicii Moldova, salutând deschiderea recentă a două grupuri de capitole de negociere și cerând deschiderea celorlalte „cât mai curând posibil”, pe baza principiului meritului propriu. Declarația fixează, în esență, o agendă regională în care apărarea antiaeriană a Ucrainei și securitatea Mării Negre sunt tratate ca elemente de securitate și stabilitate cu efecte directe asupra statelor din vecinătate, inclusiv România. [...]