Știri
Știri din categoria Politică
Consultările de luni ale premierului desemnat Eugen Tomac deschid negocierile pentru formarea noului guvern, cu un calendar care începe cu PNL, continuă cu USR și se încheie cu PSD, potrivit Mediafax.
Conform programului anunțat duminică, Tomac se întâlnește luni cu:
Toate consultările sunt programate la sediile partidelor, iar programul de marți urmează să fie anunțat luni, mai notează publicația.
Eugen Tomac a fost desemnat candidat pentru funcția de prim-ministru după ce președintele României, Nicușor Dan, a semnat vineri decretul în acest sens. Următorul pas procedural este ca premierul desemnat să poarte negocieri pentru conturarea majorității și să meargă în Parlament cu programul de guvernare și lista miniștrilor propuși.
În paralel, în spațiul public circulă și o listă de nume pentru viitorul cabinet, atribuită de Mediafax unor „surse G4Media”, cu propuneri discutate pentru portofolii precum Apărare, Externe, Justiție, Interne, Energie, Finanțe, Agricultură, Educație, Muncă și Cultură. Informațiile privind componența sunt, însă, la acest moment la nivel de nume vehiculate, nu de decizii oficiale.
Recomandate
Deși Guvernul Bolojan a căzut prin moțiune, Camera a funcționat în continuare pe un consens larg la votul final , cu PSD, PNL și USR votând identic în 92% dintre proiectele ajunse la vot final în ultima lună, potrivit unei analize News . Datele sugerează că, dincolo de retorica despre „noi majorități”, predictibilitatea legislativă a rămas ridicată pe multe dosare, inclusiv pe proiecte cu impact economic, precum modificări ale Codului fiscal. Analiza acoperă perioada 5 mai (data moțiunii de cenzură) – 3 iunie și arată că, din 75 de proiecte aflate la vot final în Camera Deputaților , PSD, PNL și USR au votat la fel la 69 dintre ele (92%). În 48 de cazuri (64%), toate cele patru partide mari din Parlament – PSD, AUR, PNL și USR – au avut aceeași opțiune de vot. Ce arată cifrele despre „majoritățile” din Parlament În zile consecutive de după moțiune, consensul a fost aproape total pe pachete întregi de proiecte: pe 6 mai, cele patru partide au votat la fel toate cele 10 proiecte ajunse la vot final, iar pe 13 mai s-a repetat situația pentru alte 10 proiecte. Prima „fisură” notabilă, potrivit analizei, a apărut pe 18 mai, la un proiect de modificare a Codului fiscal: PSD și AUR au votat pentru, PNL s-a abținut, iar USR a votat împotrivă. Pe 20 mai, din opt proiecte la vot final, jumătate au fost tratate identic de PSD, AUR, PNL și USR, iar în rest au apărut combinații diferite de vot. În această logică a „permutărilor”, News notează și două proiecte pe Codul fiscal unde opțiunile au fost împărțite: la PL 355/2025, PSD, AUR și USR au votat la fel, iar PNL s-a abținut; la PL 118/2026 , PSD și AUR au votat la fel, în timp ce PNL și USR s-au abținut. „Toate combinațiile politice”, inclusiv pe proiecte cu miză economică și instituțională Acolo unde nu a existat unanimitate, analiza indică faptul că au apărut practic toate combinațiile posibile între partide. Sunt date exemple precum: PSD și PNL pentru, AUR și USR contra (PL 97/2026, privind modificări la legea de funcționare a Curții Constituționale); PSD și AUR pentru, PNL și USR împotrivă (PL 376/2026, privind măsuri pentru „protejarea intereselor naționale în activitatea economică”); PSD, AUR, PNL pentru, USR contra (PL 11/2022, privind utilizarea sistemelor video pentru monitorizarea traficului și constatarea automată a abaterilor). Context: consens și la Senat, dar cu o pondere mai mică La Senat, din 60 de inițiative legislative sau proiecte aflate la vot final, 40 (66%) au fost tratate similar de PSD, PNL și USR, iar 14 au avut acord comun și cu AUR, potrivit aceleiași analize. Și aici sunt menționate exemple de voturi împărțite în formule diferite, inclusiv pe proiecte privind desființarea unor instituții sau modificări la legislația fondului funciar. Cum explică partidele votul „la fel” Liderii de grup invocați de News pun convergența pe seama naturii proiectelor ajunse la vot final în această perioadă: inițiative vechi aflate de mult în circuitul parlamentar și proiecte de aprobare a unor ordonanțe din guvernările 2021–2026. Ștefan-Ovidiu Popa (PSD) susține că multe proiecte sunt din perioada în care exista o coaliție mai largă și includ idei comune sau texte lucrate împreună. Mihai-Adrian Enache (AUR) afirmă că votul a fost dat „în funcție de impactul acestora în societate”, nu de inițiator. Gabriel Andronache (PNL) spune că în ultimele săptămâni s-au discutat „aproape exclusiv” proiecte de aprobare a unor ordonanțe, iar Diana Stoica (USR) indică faptul că au ajuns la vot ordonanțe inițiate de guvernul din care USR face parte, ceea ce explică susținerea lor. În paralel, analiza reia și acuzațiile publice privind o „majoritate funcțională” PSD–AUR, pe care PSD a negat-o în repetate rânduri, inclusiv înaintea moțiunii din 5 mai. De ce contează Din perspectiva funcționării economiei și a mediului de afaceri, datele indică un lucru pragmatic: după căderea guvernului, mecanismul legislativ nu s-a blocat, iar pe o parte semnificativă din proiectele ajunse la vot final a existat o majoritate largă, uneori chiar transpartinică. Totodată, exemplele de „fisuri” – inclusiv pe modificări ale Codului fiscal – arată că dosarele cu impact direct pot genera rapid linii de separație, chiar într-un context de consens statistic ridicat. [...]
PNL își întărește ruptura de PSD pe tema politicilor economice , iar secretarul general Dan Motreanu susține că social-democrații au adus „un model economic de tip Las Fierbinți”, în care „consumi pe caiet, dar altcineva plătește datoria”, potrivit news.ro . Declarația a fost făcută la „ Podcasturile Cotidianul ”, în contextul divergențelor dintre PNL și PSD privind măsurile economice. Motreanu afirmă că PNL nu mai poate fi alături de PSD inclusiv din perspectiva unui model economic comun și susține că, în opinia sa, PSD nu își respectă angajamentele dintr-un eventual acord de guvernare. „Modelul economic pe care PSD l-a adus în România, de tip Las Fierbinți, în care te duci și te împrumuți și consumi pe caiet și altcineva vine să plătească datoria, nu mai merge astăzi.” Ce consecințe politice anunță PNL În același context, news.ro amintește că, joi, după nominalizarea lui Eugen Tomac ca premier, PNL a anunțat că nu va face parte din niciun guvern în care PSD este prezent, „direct sau indirect”, și că nu va susține un program de guvernare care abandonează reformele. Totodată, liberalii au transmis că un guvern tehnocrat ar avea „o responsabilitate și o credibilitate limitate”. Context: criza politică și „dificultățile economice” PNL leagă actuala criză politică și dificultățile economice ale României de politicile promovate de PSD și susține că revenirea la „astfel de formule” nu este o soluție pentru viitorul țării, potrivit aceleiași surse. [...]
PSD condiționează votul pentru guvernul Tomac de măsuri fiscale și sociale , ceea ce mută negocierile pentru învestire din zona numelor de miniștri în cea a programului de guvernare, potrivit Știrile Pro TV . Eugen Tomac , premier desemnat de președintele Nicușor Dan, are la dispoziție 10 zile pentru a obține sprijinul Parlamentului. El urmează să aibă întâlniri, luni și marți, cu PSD, PNL, USR, UDMR și grupul minorităților, având nevoie de minimum 233 de voturi pentru învestirea Executivului. Conform aceleiași surse, Tomac a discutat deja la Palatul Victoria cu premierul interimar Ilie Bolojan. Condițiile PSD: TVA, contribuții la sănătate și pragul pentru pensionari Social-democrații cer ca viitorul program de guvernare să includă o serie de măsuri cu impact direct în buget și în sistemul de contribuții: reducerea TVA la alimente și medicamente; eliminarea contribuției la sănătate (CASS) pentru mamele aflate în concediu de creștere a copilului și pentru veteranii de război; majorarea plafonului de la care pensionarii plătesc CASS, de la 3.000 de lei la 4.000 de lei. Rezistență și din alte partide: PSD în afara influenței, UDMR respinge candidatura În paralel, liderii PNL și USR ar urma să-i transmită lui Tomac că nu doresc ca PSD să facă parte din viitorul Executiv „nici măcar prin influență”, inclusiv în agenții de stat, prefecturi și în rândul secretarilor de stat, condiție pusă pentru a susține guvernul. UDMR, la rândul său, se declară foarte puțin dispus să îl sprijine pe Eugen Tomac. Kelemen Hunor îl consideră „nepotrivit” pentru funcția de premier, iar formațiunea spune că „doar o minune” ar schimba această poziție. Ce urmează: negocieri pe program și pe echipa guvernamentală Știrile Pro TV notează că există deja o listă de titulari pentru 8 portofolii dintr-un posibil guvern Tomac, iar restul numelor de tehnocrați ar putea fi negociate cu liderii partidelor. Un exemplu de potențial blocaj este Ministerul Fondurilor Europene: Dragoș Pîslaru ar fi spus că vrea să continue, însă PSD, prin Sorin Grindeanu, nu și-ar dori acest lucru. [...]
Ilie Bolojan susține că PNL și-a asumat guvernarea cu „decizii dificile” și spune că, atunci când iei măsuri nepopulare, „rămâi singur”, acuzând PSD că „a dispărut din orice fel de fotografie a răspunderii”, potrivit Digi24 . Mesajul vine într-un moment în care tema responsabilității la guvernare devine un criteriu de negociere și poziționare politică, cu efect direct asupra stabilității executive. Declarațiile au fost făcute sâmbătă după-amiază, la Hunedoara, într-o conferință de presă, după ce Bolojan a fost întrebat ce este mai important: interesul de partid sau interesul național. Liderul PNL și premier interimar a afirmat că, „din vara anului trecut până acum”, deciziile sale ar arăta că a pus „pe primul loc interesul țării” și nu pe cel al partidului. În argumentația sa, Bolojan a invocat faptul că PNL, cu „15% în Parlament”, și-a asumat conducerea guvernului în vara anului trecut, într-un context în care, spune el, „nu s-a înghesuit nimeni” să fie premier. El a descris guvernarea ca pe un exercițiu în care, odată ce îți asumi răspunderea, ești „forțat să iei decizii dificile”, nu neapărat „mai bune sau mai rele”. „Când faci lucruri care nu sunt bune, rămâi singur” Bolojan a susținut că asumarea deciziilor costisitoare politic duce la izolare și a indicat PSD ca exemplu. „S-a văzut și faptul că atunci când faci lucruri care nu sunt bune, rămâi singur. Că ați văzut cum a dispărut din orice fel de fotografie a răspunderii Partidul Social Democrat , ca să dau un exemplu concret.” În aceeași intervenție, el a spus că miniștrii liberali „și-au asumat niște lucruri care nu le-au adus felicitări”, prezentând acest lucru drept o „dovadă de responsabilitate”. Miza: cine își asumă costurile guvernării Din perspectiva funcționării guvernului, mesajul lui Bolojan fixează o linie de demarcație între partidele care își asumă decizii dificile și cele care evită asocierea cu costurile politice ale acestora. În lipsa altor detalii în material despre măsurile concrete la care se referă, rămâne de urmărit cum va fi folosit acest argument în raport cu PSD și în discuțiile despre susținerea politică a executivului. [...]
Consultările convocate de Nicușor Dan la Cotroceni pe tema dronelor maritime pot accelera și calendarul politic al învestirii noului Guvern , în condițiile în care, potrivit Adevărul , surse politice indică discuții paralele legate de formarea unui posibil cabinet condus de premierul desemnat Eugen Tomac . Reuniunea de la Cotroceni, programată pentru sâmbătă, 6 iunie, vizează „gestionarea problemei dronelor maritime” și îi aduce la aceeași masă pe reprezentanții Ministerului Apărării Naționale, Ministerului Afacerilor Interne, Serviciului Român de Informații și structuri de coastă. Miza imediată este o analiză a situației, a pașilor următori și a eventualelor măsuri, conform surselor citate. Scenariul „Guvern Tomac” și aritmetica sprijinului în Parlament În paralel, aceleași surse susțin că Eugen Tomac, desemnat premier, ar urma să își amenajeze un birou în Parlament, unde ar putea avea loc consultările și discuțiile cu partidele în cursul săptămânii viitoare, în contextul negocierilor pentru formarea guvernului. Potrivit informațiilor din articol, un sprijin mai probabil pentru un eventual guvern Tomac ar putea veni din zona Partidului Național Liberal, mai degrabă decât dinspre USR. În interiorul PNL, sursele indică o decizie dificilă legată de posibilitatea unui vot „la liber”. Durata posibilului cabinet și schimbări de miniștri Sursele citate mai arată că formula nu este privită ca un „guvern de avarie”, însă există așteptarea ca o eventuală formulă tehnocrată să nu aibă o durată foarte lungă, urmând ca ulterior să fie negociat un guvern politic. În același timp, se estimează că este puțin probabil ca actualii miniștri să fie menținuți într-o eventuală formulă guvernamentală condusă de Tomac. Context: termenul de 10 zile și interimatul după moțiunea de cenzură Nicușor Dan a semnat decretul de desemnare a lui Eugen Tomac ca premier, iar acesta are la dispoziție zece zile pentru a negocia susținerea politică și a obține majoritatea parlamentară necesară învestirii Executivului. Desemnarea vine după ce guvernul condus de Ilie Bolojan a fost demis prin moțiune de cenzură, iar cabinetul a rămas în interimat la Palatul Victoria până la instalarea unui nou guvern, pentru administrarea treburilor curente. În acest interval, președintele a chemat partidele parlamentare la consultări la Cotroceni pentru desemnarea candidatului la funcția de prim-ministru. [...]
Președintele Nicușor Dan respinge scenariul că incidentul cu drone ar fi vizat un petrolier „din flota fantomă” , într-un demers care țintește să limiteze riscul de interpretări cu efect direct asupra operațiunilor și conformității la importurile de țiței procesate la Petromidia, potrivit Antena 3 . În urma unei ședințe de lucru despre incidentul din Portul Constanța , unde drone marine au explodat, Nicușor Dan a declarat că nava SAFEEN ELONA nu face parte din „flota fantomă” a Rusiei și că ipoteza potrivit căreia cele patru drone ar fi urmărit o astfel de navă a fost „o speculație”. Șeful statului a mai spus că a fost vorba despre „un set de patru drone ucrainene care au pierdut controlul”. Ce spune Nicușor Dan despre navă și traseul comercial Președintele a legat discuția de traseul comercial al navei, indicând că aceasta a operat între portul rusesc Novorossiisk și Rompetrol, pe ruta folosită de Kazahstan pentru exportul de petrol. „A existat o speculație cum că aceste drone, toate cele patru, ar fi urmărit un vas din flota fantomă a Rusiei, care a venit să descarce petrol în Rompetrol. Nu este un vas din flota fantomă, este un vas care a făcut tipul acesta de trasee comerciale între portul rusesc Novorossiisk, pe care Kazahstanul îl folosește pentru exportul de petrol, și Rompetrol.” El a adăugat că nava nu este „definită” de Uniunea Europeană sau de Statele Unite ca fiind pe liste de sancțiuni și că a mai efectuat acest traseu. Ancheta: termen de 7–10 zile pentru concluzii Nicușor Dan a precizat că ancheta privind „ce s-a întâmplat și cum au ajuns dronele” este în desfășurare, iar autoritățile ar urma să aibă un răspuns în „7–10 zile”. Reacția KMG International : accent pe conformitate și sancțiuni KMG International (divizia externă a KazMunayGas și proprietar al Rompetrol) a transmis că nava SAFEEN ELONA nu figurează pe nicio listă de sancțiuni occidentale și a reafirmat respectarea regimurilor internaționale de sancțiuni, menționând explicit UE, SUA (OFAC), Marea Britanie și Elveția. Compania a mai arătat că rafinăria Petromidia procesează „în mare proporție” țiței din Kazahstan, despre care afirmă că este principalul furnizor al României și acoperă „peste 60% din necesarul național de rafinare”. În comunicat se mai menționează că rafinăria din Năvodari primește și țiței din Azerbaidjan, Libia și Guyana, „în funcție de disponibilitate”, iar transporturile sunt însoțite de documente puse la dispoziția autorităților române și europene. În același mesaj, KMG International a cerut ca evaluările să se bazeze pe informații „verificate și oficiale” și a indicat că documentația privind încărcătura, inclusiv originea, a fost transmisă și analizată de autoritățile competente, „în conformitate cu cerințele legale și de reglementare aplicabile”. [...]
