Știri
Știri din categoria Politică
PNL își recalibrează strategia față de USR, mizând pe atragerea electoratului, dar cu delimitări politice, potrivit informațiilor prezentate de Mediafax. Într-o ședință a conducerii liberale de marți dimineață, Emil Boc ar fi transmis că partidul trebuie să evite preluarea „liniei ideologice” a USR, chiar dacă urmărește să câștige din bazinul său electoral.
Mesajul, relatat pe baza unor surse, indică o repoziționare cu impact direct asupra modului în care PNL ar putea negocia și construi majorități în Parlament, dar și asupra felului în care își definește identitatea în competiția pentru voturi în zona de centru-dreapta.
În ședință, Boc ar fi susținut că PNL trebuie să urmărească atragerea electoratului USR fără a importa agenda ideologică a formațiunii. Totodată, el ar fi exprimat opinia că USR „nu are capacitatea de a da tonul unei guvernări” la nivel național sau local.
„Noi vrem electoratul USR, nu vrem ideologic USR.”
Potrivit aceleiași relatări, Boc ar fi vorbit despre necesitatea unei colaborări parlamentare cu USR, însă cu „delimitări clare” între cele două partide, astfel încât PNL să nu ajungă într-o poziție subordonată.
„Trebuie să fie o colaborare parlamentară cu ei, dar fiecare cu electoratul propriu. PNL să nu fie cățelușul de companie al USR.”
În același context, Emil Boc ar fi avansat și perspectiva instalării unui guvern interimar, caz în care PNL ar avea „45 de zile” pentru a demonstra capacitatea de guvernare și pentru a-și ajusta mesajul public, inclusiv printr-o abordare mai orientată spre problemele concrete ale oamenilor.
„Vom avea 45 de zile ca PNL să demonstreze ce poate face. Să arătăm că oamenii nu sunt doar cifre și statistici. Unele greșeli puteam să nu le facem. Trebuie să arătăm oamenilor că ne pasă de ei.”
Recomandate
USR ridică un obstacol major la învestirea Guvernului Veștea , după ce Comitetul Politic al partidului a decis în unanimitate că nu va susține în Parlament această formulă, potrivit Digi24 . Decizia contează direct pentru aritmetica votului de învestitură și prelungește incertitudinea privind formarea unei majorități. Conducerea USR l-a mandatat pe președintele partidului, Dominic Fritz , „să poarte discuții cu președintele PNL și cu președintele UDMR, în dialog și cu președintele României, Nicușor Dan, pentru a găsi o soluție comună de ieșire din această criză”, conform comunicatului citat. De ce spune USR că nu susține formula propusă În comunicatul remis miercuri, USR critică ideea unei majorități construite pe „traseiști” (parlamentari care își schimbă partidul), argumentând că o astfel de susținere nu ar avea legitimitate electorală. „Traseiștii pot muta putere de vot, dar nu și sprijinul legitim al cetățenilor. România nu are nevoie de o majoritate bazată pe traseiști, ci de una bazată pe încredere.” Partidul mai susține că Guvernul Veștea ar fi „profund antireformist” și ar putea genera „costuri suplimentare pentru bugetul public”, fără capacitatea de a livra reformele și măsurile necesare, potrivit aceleiași surse. Ce urmează: discuții politice și scenarii după vot USR afirmă că, dacă Guvernul Veștea nu va obține votul Parlamentului, va veni cu „propuneri concrete” pentru asigurarea unei guvernări „stabile și coerente”. În același mesaj, partidul susține că miniștrii USR „au continuat, în ultimele luni, să livreze reforme importante” și că acest parcurs ar trebui continuat. Decizia USR mută presiunea pe negocierile dintre PNL, UDMR și Palatul Cotroceni, în condițiile în care voturile pentru învestitură devin mai greu de strâns fără sprijinul USR. [...]
USR avertizează că susținerea „la bucată” a Guvernului Veștea ar împinge costurile politice în nota de plată a contribuabililor , în condițiile în care premierul desemnat caută voturi pentru o majoritate fragilă, potrivit Stirile Pro TV . Dominic Fritz susține că un astfel de guvern ar fi „nu prea funcțional”, dar „cu siguranță foarte scump”, din cauza negocierilor cu parlamentari neafiliați. Liderul USR compară scenariul cu produsele de pe Temu și afirmă că, dacă Executivul ar trece, ar depinde de „peste 100 de independenți neafiliați”, pe care îi numește „orfani ai Parlamentului”. În interpretarea sa, aceștia ar putea deveni o rezervă de voturi într-un Parlament fără o majoritate clară, iar sprijinul lor ar fi obținut prin metode care ar implica costuri pentru societate. „Dacă cumva se întâmplă o minune și într-adevăr ar trece acest guvern, chiar ar fi un guvern de pe Temu, nu prea funcțional, dar cu siguranță foarte scump, pentru că trebuie să ne fie clar că acești peste 100 de independenți neafiliați, toți acești orfani ai Parlamentului, de fapt, vor fi cumpărați la bucată și asta va costa scump în primul rând pe români. Și de aceea noi credem că este un experiment periculos, ce nu trebuie făcut.” Alternativa USR: guvern minoritar USR–PNL–UDMR În paralel cu respingerea Guvernului Veștea, Fritz spune că USR propune o formulă de guvern minoritar împreună cu PNL și UDMR. El afirmă că a avut o întâlnire privată cu Ilie Bolojan (PNL) și Kelemen Hunor (UDMR), fără să ofere detalii, dar cu mesajul că „orice formă majoritară” ar fi, în acest moment, „iluzorie”. „Orice formă majoritară cred că vedem acuma este iluzorie și tocmai de aceea cred că trebuie să ne obișnuim cu ideea unui guvern minoritar. Și cred că USR, PNL și UDMR ar putea forma un astfel de guvern.” Întrebat dacă o astfel de formulă ar presupune ca președintele Nicușor Dan să le dea „mână liberă” celor trei partide, Fritz a spus că USR este disponibil să guverneze, dar că decizia nu depinde doar de partid. Contextul negocierilor: căutarea unei majorități stabile În același context, Știrile Pro TV notează că premierul desemnat Adrian Veștea încearcă să strângă o majoritate stabilă în Parlament, inclusiv prin negocieri care îl implică și pe liderul PSD Marian Neacșu. Relația cu PSD: „nu” la o nouă majoritate comună Fritz respinge posibilitatea unui nou acord de guvernare cu PSD, invocând faptul că social-democrații au votat alături de AUR împotriva guvernului anterior. Întrebat dacă o eventuală schimbare a conducerii PSD ar modifica poziția USR, liderul partidului nu a dat un răspuns ferm, spunând că o astfel de ipoteză ar urma să fie analizată dacă devine relevantă. Miza imediată rămâne aritmetica parlamentară: dacă Guvernul Veștea nu găsește o majoritate predictibilă, presiunea se mută pe scenarii alternative — inclusiv un guvern minoritar — care ar trebui să funcționeze cu sprijin punctual în Parlament. [...]
PNL își păstrează calendarul de reorganizare și congres, în pofida chemării la DNA a lui Ciprian Ciucu , susține europarlamentarul Gheorghe Falcă, într-o intervenție citată de Antena 3 . Mesajul transmis din interiorul partidului este că planul de conducere și pașii procedurali au fost stabiliți înaintea evoluțiilor din zona penală și a schimbărilor de calendar legate de învestirea Guvernului Veștea. Potrivit lui Falcă, PNL a intrat în procedura de organizare a unui congres extraordinar în contextul în care Ilie Bolojan „își pune mandatul la dispoziția partidului”, iar liberalii vor să stabilească o nouă direcție și să adopte un nou statut. În planul de reorganizare invocat, partidul ar urma să aibă un singur prim-vicepreședinte, Ciprian Ciucu. Falcă a detaliat și o structură de conducere extinsă, cu un președinte, un prim-vicepreședinte, un secretar general, opt vicepreședinți pentru politica națională și alți opt vicepreședinți care să sprijine secretarul general în implementarea politicii partidului în teritoriu. Calendarul intern: Consiliu Național extraordinar înainte de congres Falcă a mai spus că PNL va avea vineri un Consiliu Național extraordinar, în care partidul urmează să se pregătească pentru congres și să își confirme poziția privind relația cu PSD. În același context, liderul liberal a afirmat că PNL ar vrea să intre „doctrinar” în zona creștin-democrată, cu valențe conservatoare. Reacția la chemarea la DNA: „calculele” erau făcute Întrebat în ce măsură chemarea la DNA a lui Ciprian Ciucu afectează ședința de duminică, Falcă a susținut că planul pentru congres fusese stabilit încă de luni. „Calculele acestea le-am făcut luni. Știam că Guvernul Veștea va fi validat miercuri.” El a mai afirmat că organizarea congresului nu era în concurență cu procedura de învestire a Guvernului și că, procedural, „abia duminică” putea avea loc congresul. În plus, potrivit lui Falcă, faptul că votul pentru Guvern trece dincolo de ziua de duminică „nu schimbă datele problemei” în interiorul PNL. În același set de declarații, Falcă a susținut că Adrian Veștea este „în afara partidului” de marțea trecută, în contextul procedurilor legate de formarea noului Guvern. [...]
PNL pregătește un Congres Extraordinar care poate decide sancțiuni interne, într-un moment de tensiune politică legat de nominalizarea lui Adrian Veștea pentru formarea noului guvern , potrivit Biziday . Conducerea partidului a decis convocarea Consiliului Național Extraordinar pentru vineri, 19 iunie, și propune organizarea Congresului Extraordinar pentru duminică, 21 iunie. Congresul ar urma să aibă loc la Romexpo, unde sunt așteptați aproximativ 2.500 de membri. Ședința de vineri este prezentată ca obligatorie pentru convocarea oficială a congresului de duminică. Miza: disciplină de partid și validarea direcției politice În interiorul PNL există informații că, la congresul de duminică, Adrian Veștea ar putea fi sancționat sau exclus din partid, pe motiv că ar fi încălcat statutul în momentul în care a refuzat să renunțe la poziția de premier desemnat. Totuși, agenda oficială a congresului urmează să fie stabilită abia vineri, în cadrul lucrărilor Consiliului Național. În acest context, Ilie Bolojan a indicat nevoia unei repoziționări interne, afirmând că partidul trebuie „să-și reconfirme direcția politică, să-și clarifice mesajul și să-și mențină credibilitatea”. Ce spune regulamentul PNL despre sancționarea aleșilor Conform regulilor interne citate, sancționarea membrilor care ocupă funcții alese se decide prin votul Congresului, după o procedură care implică: o propunere a Biroului Permanent; adoptarea acesteia de către Consiliul Național; votul final în Congres. Regulamentul mai prevede că, în acest caz, este convocat automat un Congres Extraordinar. [...]
PNL intră în reorganizare accelerată, cu miză directă pe stabilitatea guvernării , după ce conducerea partidului a convocat un Consiliu Național vineri și a propus un Congres extraordinar duminică, la Romexpo, potrivit Stirile Pro TV . În paralel, surse liberale indică faptul că premierul desemnat Adrian Veștea ar vrea să candideze la șefia PNL, urmând să îl înfrunte pe Ilie Bolojan. Primele efecte ale crizei interne se văd deja la vârful partidului: în ședința Biroului Politic Național, Cătălin Predoiu și-a anunțat demisia din funcția de prim-vicepreședinte. Consiliul Național de vineri ar urma să se desfășoare online, cu aproximativ 800 de delegați, iar tema centrală este convocarea Congresului extraordinar. Calendarul deciziilor și miza: conducerea PNL și soarta lui Veștea în partid În partid, disputa s-a mutat „pe față”, cu tabere care își pregătesc strategiile înaintea voturilor decisive. Pentru vineri este pregătit un Consiliu Național în care Ilie Bolojan ar urma să propună convocarea Congresului extraordinar; dacă procedura trece, congresul ar putea avea loc duminică. Potrivit informațiilor prezentate de publicație, delegații ar urma să voteze două chestiuni majore: alegerea noii conduceri a PNL; excluderea lui Adrian Veștea și a liberalilor care ar accepta funcții în viitorul guvern. Totuși, în cazul lui Veștea, excluderea nu poate fi decisă de Consiliul Național, deoarece funcția de prim-vicepreședinte a fost validată de Congres, iar o astfel de decizie ar urma să fie tranșată tot la congres. Negocieri în culise și contacte PNL–PSD, potrivit surselor Pe fondul negocierilor pentru instalarea guvernului, tabăra premierului desemnat ar încerca să își asigure voturile necesare și să își consolideze sprijinul în interiorul PNL înaintea unui posibil congres extraordinar. În acest context, potrivit unor surse politice citate de Știrile Pro TV, Alina Gorghiu, Lucian Bode și Hubert Thuma s-ar fi întâlnit marți seară, la Vila Lac, cu Adrian Veștea, Marian Neacșu și liderul PSD Sorin Grindeanu. Publicația precizează că a solicitat un punct de vedere liderilor liberali menționați, dar până la momentul relatării nu primise un răspuns. De cealaltă parte, apropiați ai lui Ilie Bolojan s-ar fi reunit tot marți seară, într-un restaurant din Capitală, unde Mircea Abrudean și alți lideri liberali ar fi discutat strategia pentru perioada imediat următoare. Ce urmează Dacă procedura de convocare este aprobată, Congresul extraordinar ar putea decide atât formula de alegere a conducerii (cu candidați care își prezintă echipa și „viziunea” pentru partid), cât și eventuale sancțiuni politice interne legate de participarea la viitorul guvern. În acest moment, o parte dintre informații sunt prezentate ca provenind din „surse”, iar confirmările oficiale privind întâlnirile din culise lipsesc. [...]
Demisia lui Cătălin Predoiu din funcția de prim-vicepreședinte PNL pare o mișcare de protecție internă , menită să schimbe procedura prin care ar putea fi exclus din partid, potrivit unei analize publicate de G4Media . Miza este una de guvernanță de partid: cine are competența să decidă excluderea și în ce for. Conform Statutului PNL, excluderea unui membru care ocupă o funcție aleasă la Congres nu poate fi decisă decât de un Congres Extraordinar . În acest context, PNL are programat duminică un Congres Extraordinar în care își propune explicit excluderea din partid a lui Adrian Veștea și a altor „puciști” care ar urma să ocupe posturi într-un viitor Guvern Veștea, notează publicația. În cazul lui Veștea, analiza arată că acesta a ajuns prim-vicepreședinte în urma unui Congres și, întrucât numele său figurează deja pe decretul prezidențial de desemnare a unui candidat de premier, el poate fi exclus la Congresul de duminică. Cum schimbă demisia procedura de excludere Tot potrivit statutului invocat, liberalii care nu dețin funcții la nivel central pot fi excluși de organizația locală de care aparțin, cu validarea Biroului Permanent Județean. Prin demisia din funcția de prim-vicepreședinte, Cătălin Predoiu devine „simplu membru” al organizației locale Ploiești, ceea ce mută decizia de excludere din zona Congresului în zona organizației locale, cu validarea Biroului Permanent Județean Prahova. De ce contează: controlul deciziei se mută la nivel local Analiza indică și un element de context relevant pentru această mutare: organizația județeană Prahova este condusă de Mircea Roșca, descris ca unul dintre liderii județeni ai PNL care și-au exprimat sprijinul pentru un eventual Guvern Veștea. În această logică, demisia din conducerea centrală nu înseamnă retragere din partid, ci o repoziționare care ar putea face mai dificilă o excludere rapidă prin Congresul Extraordinar programat duminică. [...]
