Un premier „neutru” nu rezolvă criza fără o majoritate, iar prelungirea interimatului riscă să apese pe finanțele publice și pe încrederea economică, în condițiile în care partidele rămân blocate în calcule de putere, reiese din analiza publicată de Adevărul despre posibilitatea unei „soluții Cioloș” în actuala criză guvernamentală.

Cristian Pîrvulescu, decanul Facultății de Științe Politice (SNSPA), susține că un prim-ministru cu profil „neutru/independent” sau un guvern cu un grad ridicat de independență politică ar putea fi o opțiune viabilă doar dacă există o majoritate parlamentară „clară” orientată spre stabilitate. În lipsa acesteia, avertizează el, incertitudinea politică amplifică vulnerabilitățile instituționale și slăbește capacitatea statului de a răspunde coerent la presiuni economice și sociale.

În același mesaj, Pîrvulescu leagă direct instabilitatea guvernamentală de efecte economice: credibilitate externă afectată, presiuni suplimentare asupra finanțelor publice și scăderea încrederii actorilor economici. El mai indică riscuri pe termen mediu din întârzierea deciziilor strategice, inclusiv asupra investițiilor, absorbției fondurilor europene și funcționării serviciilor publice.

„Tehnocratul ideal” și „premierul neutru”: o soluție mai degrabă teoretică

Radu Carp, profesor la Facultatea de Științe Politice a Universității din București, respinge ideea unui premier cu profil neutru ca fiind o „iluzie” și o „utopie”, argumentând că orice politică publică presupune alegeri între viziuni, deci o componentă inevitabil politică.

„Ideea că cineva are soluții tehnice în afara politicii este o utopie în orice țară. Orice politică publică presupune o alegere între mai multe viziuni.”

Carp adaugă că „tehnocratul” nu poate decât să aplice o viziune politică și că inclusiv persoanele vehiculate în astfel de scenarii au, de regulă, poziționări ideologice, chiar dacă nu sunt membri de partid.

De ce „soluția Cioloș” e greu de replicat în actualul blocaj

Textul amintește că România a avut un guvern tehnocrat între 17 noiembrie 2015 și 4 ianuarie 2017, după protestele generate de incendiul din Colectiv și demisia guvernului Ponta, când Dacian Cioloș a fost desemnat premier și a format un executiv alcătuit în principal din tehnocrați.

Carp contestă însă eticheta de „tehnocrat” în cazul lui Cioloș, invocând parcursul său ulterior, inclusiv rolul de lider al grupului liberal Renew în Parlamentul European și faptul că a fost comisar european din partea unui grup politic. Concluzia lui: „nimeni nu este imun la politică”, iar ideea unui executiv „independent” are limite structurale.

Ce urmează: interimat prelungit, puține surprize

În evaluarea lui Radu Carp, șansele unui compromis rapid sunt reduse. El afirmă că PSD ar accepta „orice premieri” numai să nu fie Ilie Bolojan, în timp ce PNL și-a legat susținerea de Bolojan, pe care îl consideră o „locomotivă” electorală, ceea ce face improbabilă acceptarea unei alte variante.

Carp anticipează, în perioada următoare, mai degrabă un guvern interimar „o perioadă destul de îndelungată”, cu posibile modificări de structură și miniștri interimari, dar fără ca Bolojan să renunțe la poziție.