Știri
Știri din categoria Politică
Un premier „neutru” nu rezolvă criza fără o majoritate, iar prelungirea interimatului riscă să apese pe finanțele publice și pe încrederea economică, în condițiile în care partidele rămân blocate în calcule de putere, reiese din analiza publicată de Adevărul despre posibilitatea unei „soluții Cioloș” în actuala criză guvernamentală.
Cristian Pîrvulescu, decanul Facultății de Științe Politice (SNSPA), susține că un prim-ministru cu profil „neutru/independent” sau un guvern cu un grad ridicat de independență politică ar putea fi o opțiune viabilă doar dacă există o majoritate parlamentară „clară” orientată spre stabilitate. În lipsa acesteia, avertizează el, incertitudinea politică amplifică vulnerabilitățile instituționale și slăbește capacitatea statului de a răspunde coerent la presiuni economice și sociale.
În același mesaj, Pîrvulescu leagă direct instabilitatea guvernamentală de efecte economice: credibilitate externă afectată, presiuni suplimentare asupra finanțelor publice și scăderea încrederii actorilor economici. El mai indică riscuri pe termen mediu din întârzierea deciziilor strategice, inclusiv asupra investițiilor, absorbției fondurilor europene și funcționării serviciilor publice.
Radu Carp, profesor la Facultatea de Științe Politice a Universității din București, respinge ideea unui premier cu profil neutru ca fiind o „iluzie” și o „utopie”, argumentând că orice politică publică presupune alegeri între viziuni, deci o componentă inevitabil politică.
„Ideea că cineva are soluții tehnice în afara politicii este o utopie în orice țară. Orice politică publică presupune o alegere între mai multe viziuni.”
Carp adaugă că „tehnocratul” nu poate decât să aplice o viziune politică și că inclusiv persoanele vehiculate în astfel de scenarii au, de regulă, poziționări ideologice, chiar dacă nu sunt membri de partid.
Textul amintește că România a avut un guvern tehnocrat între 17 noiembrie 2015 și 4 ianuarie 2017, după protestele generate de incendiul din Colectiv și demisia guvernului Ponta, când Dacian Cioloș a fost desemnat premier și a format un executiv alcătuit în principal din tehnocrați.
Carp contestă însă eticheta de „tehnocrat” în cazul lui Cioloș, invocând parcursul său ulterior, inclusiv rolul de lider al grupului liberal Renew în Parlamentul European și faptul că a fost comisar european din partea unui grup politic. Concluzia lui: „nimeni nu este imun la politică”, iar ideea unui executiv „independent” are limite structurale.
În evaluarea lui Radu Carp, șansele unui compromis rapid sunt reduse. El afirmă că PSD ar accepta „orice premieri” numai să nu fie Ilie Bolojan, în timp ce PNL și-a legat susținerea de Bolojan, pe care îl consideră o „locomotivă” electorală, ceea ce face improbabilă acceptarea unei alte variante.
Carp anticipează, în perioada următoare, mai degrabă un guvern interimar „o perioadă destul de îndelungată”, cu posibile modificări de structură și miniștri interimari, dar fără ca Bolojan să renunțe la poziție.
Recomandate
UDMR transmite că nu poate garanta votul pentru învestirea viitorului guvern , ceea ce complică formarea unei majorități parlamentare în jurul premierului desemnat Eugen Tomac , potrivit Antena 3 . Mesajul lui Kelemen Hunor vine după întâlnirea cu Tomac și pune accent pe condițiile politice și pe conținutul programului de guvernare, nu pe o susținere „din oficiu”. Kelemen Hunor a spus că UDMR „nu votează împotriva unui guvern”, dar nici „nu poate promite” un vot pentru, înainte de a vedea programul de guvernare și dacă există o majoritate care să-l susțină. Liderul UDMR a adăugat că nu a avut impresia că Eugen Tomac ar fi „extrem de ambițios” în privința programului și că, fără o majoritate, este improbabil ca un executiv să poată duce lucrurile „la bun sfârșit”. De ce UDMR spune că votul e „aproape imposibil” acum UDMR își leagă poziția de faptul că a fost înlăturată de la guvernare prin moțiune de cenzură și consideră greu de justificat să voteze imediat un nou guvern din care nu face parte. „E aproape imposibil să votăm un guvern după ce am fost dați afară dintr-un guvern prin moțiune de cenzură. A doua zi să votăm un guvern din care nu facem parte. Nu se leagă în niciun fel. Nu suntem masochiști politici.” În aceeași intervenție, Kelemen Hunor a indicat că, „deocamdată”, UDMR nu are „argumente suficiente” pentru a susține un guvern din care nu ar face parte, în contextul moțiunii votate de PSD și AUR, conform relatării. Critica față de varianta unui guvern tehnocrat Kelemen Hunor a criticat și ideea unui executiv tehnocrat, argumentând că un guvern condus de un om politic ar trebui să fie „un guvern politic”, cu responsabilitate asumată de partide. În viziunea sa, apelul la un guvern tehnocrat ar semnala lipsă de încredere în partide și ar folosi Parlamentul doar pentru a justifica învestirea unui guvern „care nu are legătură directă cu partidele politice”. UDMR spune că va reveni la discuții după finalizarea programului de guvernare, iar decizia va fi luată în funcție de conținutul acestuia și de existența unei majorități parlamentare. [...]
Premierul desemnat Eugen Tomac își fixează reperele de politică externă și internă într-o serie de caracterizări scurte ale liderilor politici și ai marilor puteri, cu mesaje tranșante despre Rusia și Vladimir Putin , potrivit news.ro . Tomac a făcut declarațiile luni seară, la Antena 3, unde a fost rugat să definească „printr-un cuvânt sau o propoziție” mai mulți lideri politici. În acest cadru, el l-a descris pe Nicușor Dan drept „un președinte care va scrie istorie pentru țară”. Mesajul central: Rusia, „inamic”, iar Putin „ne disprețuiește” În lista de caracterizări, Tomac a folosit formulări directe pentru actorii externi, indicând o poziționare fermă față de Rusia și o diferențiere între marile puteri: Rusia: „Inamic” Vladimir Putin: „Ne disprețuiește” Statele Unite: „Am încredere” Ucraina: „O țară pe care o respectăm” Donald Trump: „Un lider influent și important” Xi Jinping: „Un conducător care și-a consolidat poziția” Europa: „O port în suflet” Cum îi descrie pe liderii politici din România Pe scena internă, Tomac a oferit aprecieri diferite, de la elogii la critici, în funcție de persoană: Nicușor Dan: „Un președinte care va scrie istorie pentru țară” Ilie Bolojan: „Un om politic cu multă experiență” Sorin Grindeanu: „Un om politic destul de dispus să facă lucruri importante pentru ca țara să meargă înainte” Dominic Fritz: „Un lider politic pe care îl respect” Kelemen Hunor: „Un om politic cu foarte multă experiență și aș spune un bun român de etnie maghiară” George Simion: „Un politician care nu respectă regulile” Eugen Tomac (despre sine): „Un român care își iubește țara” În aceeași serie de răspunsuri, Tomac a mai spus despre „Moldova” că este „parte din țara mea”, iar despre „România” că este „țara mea”. [...]
Premierul desemnat Eugen Tomac promite prudență fiscală, încercând să securizeze sprijin politic pentru un guvern tehnic , pe fondul discuțiilor cu PSD despre relansarea economică și temerile legate de taxare, potrivit news.ro . Tomac a spus, luni, după întâlnirea cu liderii PSD, că a prezentat prioritățile viitorului executiv și a insistat că „nu este momentul să ne hazardăm” în zona de taxare. În acest context, el a afirmat că i-a asigurat pe social-democrați că guvernul pe care îl propune va fi „extrem de prudent și atent” astfel încât românii „să nu mai simtă noi poveri sau biruri”. Miza: sprijin politic pentru un guvern „capabil să ia decizii” În declarațiile sale, Tomac a legat explicit discuția despre măsuri economice de nevoia unui guvern funcțional, care să poată lua decizii într-un „moment tensionat” pentru societate. El a făcut apel la „responsabilitate” către toate partidele și a cerut susținere din partea formațiunilor „afiliate familiilor europene”, invocând direcția „pro-occidentală” și parteneriatul transatlantic . Discuții și cu USR: fără membri de partid din actualul Parlament în cabinet Premierul desemnat a declarat că speră ca USR „va da dovadă de multă responsabilitate” și că își dorește să continue colaborarea cu acest partid. Totodată, Tomac a dat asigurări că nu va include în cabinet „niciun membru cu carnet de partid din actualul Parlament”, în linia unui guvern tehnic. Context: PSD cere schimbarea „modelului Bolojan de austeritate” În paralel, Sorin Grindeanu a transmis, după discuția cu Tomac, că viitorul guvern „trebuie să schimbe din temelii modelul Bolojan de austeritate” și că, dacă executivul vrea sprijinul PSD, „reformele și măsurile de reducere a deficitului trebuie să plece de sus în jos”, potrivit unei relatări separate a news.ro . În acest moment, din informațiile disponibile în material, nu sunt prezentate detalii despre măsuri concrete sau un calendar de implementare; mesajul central rămâne angajamentul de prudență privind taxarea, folosit ca argument pentru obținerea unei majorități de susținere. [...]
Eugen Tomac promite un cabinet fără miniștri politici din actualul Parlament , o condiție care ridică miza negocierilor pentru formarea rapidă a unui guvern funcțional, potrivit news.ro . Premierul desemnat a făcut declarațiile după discuția cu delegația USR, unde a cerut „responsabilitate” din partea partidului și a spus că pleacă „încrezător” din întâlnire, după ce ar fi clarificat unele rezerve exprimate de interlocutori. Tomac a adăugat că își dorește să continue colaborarea strânsă cu USR, „cum a colaborat în toți acești ani”. Miza: un guvern „funcțional”, dar cu o formulă tehnocrată Tomac a susținut că România „are nevoie de un guvern funcțional”, invocând nevoia de „mai multă securitate” și de garanția că „viața [românilor] nu va merge într-o direcție greșită”. În acest context, el a reluat ideea unui executiv fără miniștri politici proveniți din actualul Legislativ. Angajamentul lui Tomac și ce cere partidelor Premierul desemnat a reiterat două puncte-cheie: nu va numi în cabinet „niciun membru cu carnet de partid din actualul Parlament”; caută „deschidere din partea partidelor” pentru a putea oferi țării un guvern. „Nu voi lua în cabinet niciun membru cu carnet de partid din actualul Parlament. Ceea ce mă interesează în momentul de față este să găsesc deschidere din partea partidelor pentru a putea da țării un guvern”, a declarat Tomac. În materialul citat este menționată și poziția exprimată public de Dominic Fritz despre dificultatea unei susțineri USR pentru guvernul Tomac, în contextul discuțiilor despre un guvern tehnocrat și despre reprezentarea politică în executiv. Pentru detalii, news.ro trimite la articolele sale anterioare: news.ro și news.ro . [...]
USR condiționează sprijinul pentru viitorul Executiv de reprezentare politică , în contextul în care, potrivit news.ro , președintele partidului, Dominic Fritz , spune că „planul” ar fi ca, dacă guvernul propus de Eugen Tomac nu trece, a doua nominalizare să fie tot un tehnocrat. Fritz a fost întrebat dacă Eugen Tomac le-a transmis că, în cazul în care nu obține susținerea USR, președintele Nicușor Dan ar urma să vină cu o a doua propunere la următoarea rundă de consultări. Liderul USR a răspuns că aceasta este înțelegerea lui privind scenariul de rezervă. „Așa am înțeles, că asta este planul, dacă pică guvernul Tomac, atunci a doua propunere ar fi tot un tehnocrat. Așa am înțeles eu, cel puțin.” Miza pentru USR: participare la guvernare, nu susținere „din afară” În același context, Dominic Fritz a reiterat poziția USR privind condițiile în care ar susține un guvern: partidul vrea să fie „reprezentat politic” în Executiv, nu doar să ofere voturi în Parlament. „Noi, așa cum am mai spus, credem că un guvern care merită susținerea noastră este un guvern, bineînțeles, în care suntem reprezentați politic.” Fritz a mai spus că USR va rămâne consecvent deciziilor și valorilor sale, dar a adăugat că „realitatea” politică se poate schimba. În prezent, el afirmă că există „această majoritate PSD-AUR” și că USR nu ar putea susține un guvern care ar funcționa ca „paravan” pentru ca PSD „să continue să pună frâne la reformele necesare”. Anticipate și relația cu președintele Nicușor Dan Liderul USR a declarat că partidul nu se teme de alegeri anticipate, dacă nu se găsește o soluție de majoritate, și a punctat că USR, PNL și UDMR „nu au o majoritate”. Întrebat dacă își dorește un guvern PSD, Fritz a răspuns că nu consideră „sănătos” un astfel de guvern pentru România și a ridicat întrebarea „ce este un guvern tehnocrat”. Pe tema relației cu președintele Nicușor Dan, Fritz a spus că îi leagă o istorie comună de „luptă pentru aceleași valori” și că are încredere că relația va rămâne, chiar dacă pot ajunge la concluzii politice diferite. [...]
România cere ca incidentul cu drona rusească de la Galați să fie inclus în concluziile Summitului UE din 18–19 iunie , după ce președintele Nicușor Dan a discutat telefonic cu președintele Consiliului European , António Costa, potrivit news.ro . Miza este una de reglementare și poziționare politică la nivel european: transformarea incidentului într-un element asumat oficial în documentele UE, cu efect asupra mesajului comun față de Rusia și asupra priorităților de securitate. Într-o postare pe Facebook, șeful statului a spus că discuția a vizat „principalele subiecte” ale summitului și că a susținut „reflectarea în Concluziile Consiliului European” a incidentului de la Galați, precum și „consolidarea mesajului de condamnare a acțiunilor Rusiei”, invocând încălcarea repetată a spațiului aerian al statelor membre. „Aceste tactici sunt de netolerat şi este imperativ să fie ferm condamnate.” Securitate: Eastern Flank Watch , complementar cu inițiativele NATO Președintele a mai afirmat că România va urmări ca proiectele din inițiativa „Eastern Flank Watch” să devină operaționale, „în complementaritate cu inițiativele NATO”, cu obiectivul declarat de a susține apărarea și securitatea europeană. Bugetul UE: România cere alocări „cât mai echilibrate” în viitorul cadru financiar În aceeași convorbire, Nicușor Dan a discutat și despre viitorul cadru financiar multianual al Uniunii Europene. El a indicat că urmează „o primă discuție asupra propunerilor de alocări efective” și a cerut ca acestea să fie „cât mai echilibrate” și să includă soluții relevante pentru nevoile României. Președintele a precizat că România urmărește să valorifice ceea ce s-a stabilit în cadrul Grupului „Prieteni ai Coeziunii”, pe baza Declarației Comune agreate de statele membre ale grupului pe 26 mai 2026, sub coordonarea României. [...]
