Știri
Știri din categoria Politică
Efectele economice ale conflictului din zona Golfului vor persista încă 6–9 luni, chiar dacă ostilitățile s-ar opri imediat, a declarat ministrul Energiei, Bogdan Ivan, potrivit Agerpres. Mesajul indică un orizont de timp în care volatilitatea și costurile asociate tensiunilor regionale ar putea continua să se transmită în economie.
Ivan, care este și prim-vicepreședinte al PSD, a spus că „efectele negative” ale conflictului din zona Golfului se vor mai manifesta timp de „șase până la nouă luni”, chiar și în scenariul unei închideri rapide a războiului.
Declarația fixează o așteptare publică privind întârzierea cu care șocurile geopolitice se disipă din lanțurile de aprovizionare și din prețuri, inclusiv în energie. În practică, un astfel de interval sugerează că firmele și consumatorii ar putea resimți în continuare consecințe indirecte, chiar dacă situația militară s-ar calma.
Materialul Agerpres este disponibil integral doar abonaților, astfel că nu sunt accesibile detalii suplimentare despre contextul declarației, mecanismele invocate sau eventuale măsuri discutate.
Recomandate
Ilie Bolojan susține că PNL și-a asumat guvernarea cu „decizii dificile” și spune că, atunci când iei măsuri nepopulare, „rămâi singur”, acuzând PSD că „a dispărut din orice fel de fotografie a răspunderii”, potrivit Digi24 . Mesajul vine într-un moment în care tema responsabilității la guvernare devine un criteriu de negociere și poziționare politică, cu efect direct asupra stabilității executive. Declarațiile au fost făcute sâmbătă după-amiază, la Hunedoara, într-o conferință de presă, după ce Bolojan a fost întrebat ce este mai important: interesul de partid sau interesul național. Liderul PNL și premier interimar a afirmat că, „din vara anului trecut până acum”, deciziile sale ar arăta că a pus „pe primul loc interesul țării” și nu pe cel al partidului. În argumentația sa, Bolojan a invocat faptul că PNL, cu „15% în Parlament”, și-a asumat conducerea guvernului în vara anului trecut, într-un context în care, spune el, „nu s-a înghesuit nimeni” să fie premier. El a descris guvernarea ca pe un exercițiu în care, odată ce îți asumi răspunderea, ești „forțat să iei decizii dificile”, nu neapărat „mai bune sau mai rele”. „Când faci lucruri care nu sunt bune, rămâi singur” Bolojan a susținut că asumarea deciziilor costisitoare politic duce la izolare și a indicat PSD ca exemplu. „S-a văzut și faptul că atunci când faci lucruri care nu sunt bune, rămâi singur. Că ați văzut cum a dispărut din orice fel de fotografie a răspunderii Partidul Social Democrat , ca să dau un exemplu concret.” În aceeași intervenție, el a spus că miniștrii liberali „și-au asumat niște lucruri care nu le-au adus felicitări”, prezentând acest lucru drept o „dovadă de responsabilitate”. Miza: cine își asumă costurile guvernării Din perspectiva funcționării guvernului, mesajul lui Bolojan fixează o linie de demarcație între partidele care își asumă decizii dificile și cele care evită asocierea cu costurile politice ale acestora. În lipsa altor detalii în material despre măsurile concrete la care se referă, rămâne de urmărit cum va fi folosit acest argument în raport cu PSD și în discuțiile despre susținerea politică a executivului. [...]
PNL își întărește ruptura de PSD pe tema politicilor economice , iar secretarul general Dan Motreanu susține că social-democrații au adus „un model economic de tip Las Fierbinți”, în care „consumi pe caiet, dar altcineva plătește datoria”, potrivit news.ro . Declarația a fost făcută la „ Podcasturile Cotidianul ”, în contextul divergențelor dintre PNL și PSD privind măsurile economice. Motreanu afirmă că PNL nu mai poate fi alături de PSD inclusiv din perspectiva unui model economic comun și susține că, în opinia sa, PSD nu își respectă angajamentele dintr-un eventual acord de guvernare. „Modelul economic pe care PSD l-a adus în România, de tip Las Fierbinți, în care te duci și te împrumuți și consumi pe caiet și altcineva vine să plătească datoria, nu mai merge astăzi.” Ce consecințe politice anunță PNL În același context, news.ro amintește că, joi, după nominalizarea lui Eugen Tomac ca premier, PNL a anunțat că nu va face parte din niciun guvern în care PSD este prezent, „direct sau indirect”, și că nu va susține un program de guvernare care abandonează reformele. Totodată, liberalii au transmis că un guvern tehnocrat ar avea „o responsabilitate și o credibilitate limitate”. Context: criza politică și „dificultățile economice” PNL leagă actuala criză politică și dificultățile economice ale României de politicile promovate de PSD și susține că revenirea la „astfel de formule” nu este o soluție pentru viitorul țării, potrivit aceleiași surse. [...]
PSD condiționează votul pentru guvernul Tomac de măsuri fiscale și sociale , ceea ce mută negocierile pentru învestire din zona numelor de miniștri în cea a programului de guvernare, potrivit Știrile Pro TV . Eugen Tomac , premier desemnat de președintele Nicușor Dan, are la dispoziție 10 zile pentru a obține sprijinul Parlamentului. El urmează să aibă întâlniri, luni și marți, cu PSD, PNL, USR, UDMR și grupul minorităților, având nevoie de minimum 233 de voturi pentru învestirea Executivului. Conform aceleiași surse, Tomac a discutat deja la Palatul Victoria cu premierul interimar Ilie Bolojan. Condițiile PSD: TVA, contribuții la sănătate și pragul pentru pensionari Social-democrații cer ca viitorul program de guvernare să includă o serie de măsuri cu impact direct în buget și în sistemul de contribuții: reducerea TVA la alimente și medicamente; eliminarea contribuției la sănătate (CASS) pentru mamele aflate în concediu de creștere a copilului și pentru veteranii de război; majorarea plafonului de la care pensionarii plătesc CASS, de la 3.000 de lei la 4.000 de lei. Rezistență și din alte partide: PSD în afara influenței, UDMR respinge candidatura În paralel, liderii PNL și USR ar urma să-i transmită lui Tomac că nu doresc ca PSD să facă parte din viitorul Executiv „nici măcar prin influență”, inclusiv în agenții de stat, prefecturi și în rândul secretarilor de stat, condiție pusă pentru a susține guvernul. UDMR, la rândul său, se declară foarte puțin dispus să îl sprijine pe Eugen Tomac. Kelemen Hunor îl consideră „nepotrivit” pentru funcția de premier, iar formațiunea spune că „doar o minune” ar schimba această poziție. Ce urmează: negocieri pe program și pe echipa guvernamentală Știrile Pro TV notează că există deja o listă de titulari pentru 8 portofolii dintr-un posibil guvern Tomac, iar restul numelor de tehnocrați ar putea fi negociate cu liderii partidelor. Un exemplu de potențial blocaj este Ministerul Fondurilor Europene: Dragoș Pîslaru ar fi spus că vrea să continue, însă PSD, prin Sorin Grindeanu, nu și-ar dori acest lucru. [...]
Nicolae Ștefănuță cere schimbarea regulii unanimității în UE și susține că România nu își poate apăra interesele strategice „singură”, mai ales în domenii precum energia, potrivit Antena 3 . Vicepreședintele Parlamentului European a argumentat că mecanismul actual de decizie poate fi blocat ușor și că, în contextul geopolitic și economic actual, UE riscă să devină „o putere de mâna a treia” fără reforme. În intervenția de la emisiunea „Be EU”, Ștefănuță a spus că Uniunea Europeană traversează o „criză de leadership” și că președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen , „și-a cam cheltuit capitalul politic”, după „prea multe crize”. În opinia sa, ar fi nevoie de „o garnitură nouă de lideri europeni”. Miza: decizii mai rapide în UE, cu efect direct asupra politicilor economice și energetice Ștefănuță a indicat explicit regula unanimității drept o vulnerabilitate instituțională și a propus trecerea la un sistem de vot cu majoritate calificată, de tip „două treimi”, care „ar dezmorți” decizia la nivel european. „Să ai o majoritate de două treimi ar fi o chestie normală, ar dezmorți.” El a legat această schimbare de capacitatea UE de a funcționa „ca o țară” pe economie și de a avea un mecanism „mai eficient” în politica externă, în locul unanimității care „poate fi faultată ușor”. „Vine Putin, fură un singur Guvern și s-a terminat cu unanimitatea.” Argumentul „forței UE”: energie, protecția cetățeanului și limitele suveranismului Europarlamentarul a susținut că, „de la pandemie încoace”, statele au „prins gustul puterii”, iar cetățenii ajung „în mâna guvernelor lor”. În acest context, a dat exemplul energiei, unde afirmă că România nu ar avea capacitatea să negocieze eficient de una singură. „Nu poate România să se descurce singură la energie. Altceva este dacă vine UE cu toată forța ei și să facă negocierile acestea.” În aceeași logică, Ștefănuță a criticat discursul suveranist, pe care îl consideră rupt de realitățile de putere din relațiile internaționale. „Suveranismul, care e la modă, nu înțelege faptul că noi, singuri în lume, suntem foarte slabi.” Totodată, a respins ideea unei „epoci” în care România ar putea juca rol de mediator între mari puteri, invocând o comparație cu perioada Ceaușescu, despre care spune că „nu va mai fi niciodată” și că „nici aia nu prea a existat”. Context regional și presiuni sociale: frica economică și apărarea Ștefănuță a afirmat că schimbările politice din Ungaria și Bulgaria pot fi „de bun augur” pentru UE, menționând oboseala electoratului față de instabilitate și conflicte politice (în Bulgaria „7 alegeri repetate”, în Ungaria „16 ani de Orban”). În cazul Ungariei, l-a acuzat pe Viktor Orbán că „punea piedici profesionist” și a ridicat întrebarea dacă o făcea „intenționat pentru ruși”. Pe fond, el a descris o acumulare de crize care alimentează anxietatea socială, inclusiv pe piața muncii, unde a spus că oamenii se tem că „toată lumea dă afară” și că angajații sunt înlocuiți cu „AI” (inteligență artificială). În acest cadru, a cerut „un plan” cu efect de stabilizare psihologică și „un pic de seriozitate de țară”. În final, a atins și tema apărării, pe care a numit-o „o preocupare târzie și cu jumătate de gură”, punctând însă că prioritatea ar trebui să fie „autonomia energetică” și că există rezistență publică la redirecționarea banilor din zona socială către apărare. „Cetățenii nu vor ca banii de la social să meargă la apărare.” [...]
Alegerile parlamentare din Armenia testează direcția economică și energetică a țării între Vest și Rusia , într-un scrutin în care miza politică – acordul de pace cu Azerbaidjanul – se suprapune peste dependențe comerciale și de aprovizionare. Potrivit Reuters , armenii votează duminică, 7 iunie, într-o competiție dominată de premierul Nikol Pașinian și de opoziția pro-rusă, pe fondul tensiunilor cu Moscova și al negocierilor de pace după înfrângerea militară în fața Azerbaidjanului, în urmă cu trei ani. Sondajele citate de Reuters indică partidul de guvernământ „Civil Contract” în frunte, susținut de până la 32% dintre alegători, urmat de formațiunea pro-rusă „Strong Armenia”, cu până la 11%. Votul este văzut ca un test pentru eforturile guvernului de a încheia un acord de pace, după războiul din 2023 și pierderea Nagorno-Karabah , urmată de plecarea întregii populații armene din regiune, după o ofensivă rapidă de o zi. Economia și energia, în subtextul confruntării geopolitice Reuters notează că Pașinian a apropiat Armenia de Occident după venirea la putere în 2018, îndepărtând-o de Rusia, tradiționalul protector al țării, ceea ce a iritat Moscova înaintea alegerilor. În același timp, publicația consemnează că PIB-ul pe cap de locuitor s-a dublat sub Pașinian, un argument folosit în spațiul public de susținătorii săi, în paralel cu mesajul central al campaniei: continuarea demersului de pace. De cealaltă parte, opoziția este dominată de grupări pro-ruse, inclusiv „Strong Armenia”, partid format anul trecut de miliardarul ruso-armean Samvel Karapetyan. Reuters subliniază că acesta vrea menținerea Armeniei aproape de Rusia, descrisă drept furnizor-cheie de energie și cumpărător de exporturi armene – o relație cu implicații directe pentru costurile de aprovizionare și pentru stabilitatea unor fluxuri comerciale. Pace, Karabah și acuzații de autoritarism Pașinian se confruntă cu critici din partea opoziției și a unor segmente ale publicului, care îl acuză că a cedat în fața Azerbaidjanului, mai ales după războiul din 2023. El a răspuns, potrivit Reuters, punând în prim-plan efortul de pace, inclusiv acordul semnat la Casa Albă în august anul trecut cu Azerbaidjanul, după decenii de conflict intermitent începând din anii ’80. În paralel, criticii și organizații pentru drepturi au acuzat guvernul de autoritarism, pe fondul încarcerării unor oponenți în ultimii ani. Guvernul a apărat, în linii mari, acțiunile forțelor de ordine, susținând că vizează persoane care ar încerca să provoace lovituri de stat. Reuters mai relatează că, înaintea votului, a avut loc un val de arestări care a vizat opoziția, inclusiv candidați parlamentari ai „Strong Armenia”. Secțiile de votare se deschid la ora 8:00 și se închid la 20:00, ora locală (7:00–19:00, ora României). Reuters precizează că 2,48 milioane de persoane sunt înregistrate pe listele electorale, într-o țară cu aproximativ 3 milioane de locuitori. [...]
Atacurile cu drone ucrainene au început să afecteze direct funcționarea unor infrastructuri-cheie din Rusia , inclusiv prin alerte aeriene și perturbări la aeroportul din Sankt Petersburg , într-un moment cu miză economică pentru Kremlin, potrivit Bild . Publicația descrie episoade de „nor de fum” deasupra orașului și „blocaj” la aeroport, chiar în ultima zi a celei mai importante conferințe economice a lui Vladimir Putin . Miza, în lectura Bild, este una operațională și de percepție internă: în timp ce liderul de la Kremlin încearcă să proiecteze forță în jurul unui eveniment economic major, crește teama în interiorul Rusiei că războiul „se întoarce” pe teritoriul propriu. Ce se vede în teren: alerte, aeroport blocat, fum deasupra orașului Analiza semnată de Paul Ronzheimer notează trei elemente punctuale, fără a detalia amploarea sau pagubele: „alarmă de drone” deasupra Sankt Petersburgului; „oprire”/blocaj la aeroport; „nori de fum” deasupra orașului. În lipsa altor date în textul disponibil, nu reies informații despre durata perturbărilor, numărul de zboruri afectate sau eventuale victime. De ce contează: presiune pe infrastructură și pe „baza de putere” a Kremlinului Bild susține că schimbarea de strategie a Ucrainei ar viza inclusiv ținte energetice, iar „fiecare tanc lovit și fiecare depozit de petrol avariat” ar pune presiune pe baza de putere a lui Putin. În logica economică, astfel de lovituri pot crea costuri suplimentare și incertitudine operațională, mai ales când coincid cu evenimente menite să transmită stabilitate investitorilor și elitelor locale. Publicația nu oferă, în fragmentul disponibil, cifre privind impactul economic sau detalii verificabile despre țintele exacte și amploarea daunelor. [...]
