Știri
Știri din categoria Politică
Intrarea lui Dragoș Pîslaru în PNL ridică miza politică asupra gestionării fondurilor europene, după ce fostul lider REPER a legat decizia de susținerea „direcției de reformă” asumate de Ilie Bolojan și a respins ideea că înscrierea ar fi fost o condiție pentru participarea la guvernare, potrivit Mediafax.
Pîslaru a declarat duminică, la Congresul Extraordinar al PNL, că intrarea sa în partid este „pur și simplu” un gest de sprijin „într-un moment dificil” pentru PNL și pentru România, în contextul în care Ilie Bolojan candidează pentru șefia partidului.
Fostul lider REPER a insistat că nu a existat o condiționare politică pentru rolul său în guvern și că, timp de aproape un an, a avut încrederea PNL și a lui Bolojan pentru a-și exercita mandatul de ministru al Investițiilor și Proiectelor Europene.
„Niciodată președintele Partidului Național Liberal nu m-a obligat să devin membru al partidului și nu a fost vreun moment în care participarea mea în guvern să fie condiționată de calitatea de membru PNL.”
În explicațiile sale, Pîslaru a invocat și rezultatele de la Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, afirmând că România a atins „un nou record de absorbție” a fondurilor europene pe zona non-agricolă, de peste 10 miliarde de euro (aprox. 50 miliarde lei). El a spus că nu urmărește o competiție internă în partid, ci o contribuție prin profilul și activitatea sa guvernamentală.
Întrebat despre o eventuală fuziune sau absorbție a REPER de către PNL, Pîslaru a răspuns că decizia aparține conducerii REPER și că partidul „nu a fost construit în jurul unui personaj, ci în jurul unor valori”. Totuși, a adăugat că și-ar dori un „efort politic comun” în 2028, în zona reformistă și pro-europeană.
„M-aș bucura să existe un efort politic comun pentru 2028, dar aceste decizii sunt la nivelul conducerii REPER. Nimeni nu poate împinge REPER să ia decizii într-un fel sau în altul.”
Congresul Extraordinar al PNL are loc duminică, 21 iunie 2026, la Romexpo (București), pe fondul unor tensiuni interne. Ilie Bolojan este singurul candidat la funcția de președinte al PNL și candidează cu moțiunea „Modernizare cu Rădăcini”. La congres participă 1.793 de delegați.
Înscrierea lui Dragoș Pîslaru și a Oanei Gheorghiu în PNL a avut loc cu puțin timp înaintea congresului, iar cei doi au fost incluși în echipa politică propusă de Ilie Bolojan. Consiliul Național Extraordinar al PNL a decis convocarea congresului pentru 21 iunie, la București, cu 85% dintre voturile exprimate, ședință în care a fost aprobată și modificarea Statutului partidului.
Recomandate
Ilie Bolojan pune sub semnul întrebării modul în care PNL a guvernat până în 2024, susținând că partidul a intrat într-o coaliție „pentru funcții, nu pentru reforme”, cu decizii luate „din afara partidului”, ceea ce ar fi avut cost electoral și ar fi contribuit la micșorarea influenței formațiunii , potrivit News . Declarațiile au fost făcute duminică, la Congresul Extraordinar al PNL, unde Bolojan a încercat să fixeze o direcție politică pentru partid, nu o competiție de persoane. În evaluarea sa, compromisurile din perioada de guvernare ar fi dus la pierderea de credibilitate și la degradarea poziției PNL, pe care o descrie drept „un partid mediu spre mic”. Miza: repoziționarea PNL pentru o revenire la guvernare Bolojan le-a transmis delegaților că „acest congres este despre direcție” și a propus „reconstrucția unui partid demn, curajos, principial”, cu obiectivul de a recâștiga încrederea publică și de a redeveni „un partid mare”. El a susținut că PNL a acordat „încredere multor oameni care nu meritau” și că partidul ar fi fost „trădat”. În același mesaj, liderul PNL a condiționat revenirea la guvernare de renunțarea la compromisuri și de asumarea unui proiect propriu: „Vom reveni la guvernare, dar nu prin compromis, nu suportând minciuni şi fuga de răspundere a altora.” Ce semnal transmite pentru perioada următoare Din discurs reiese o linie politică axată pe delimitarea de guvernarea de tip „împărțire de funcții” și pe promisiunea unei agende de reforme, fără a detalia însă măsuri concrete sau un calendar. Bolojan a mai spus că românii „nu mai trebuie să voteze de furie”, ci partidele ar trebui să vină cu „soluții viabile”. [...]
Ilie Bolojan susține că PNL este „sub un asalt teribil” după ce a „tăiat privilegii” și a promovat un alt stil de guvernare , potrivit News . Mesajul, transmis la Congresul Extraordinar al partidului de la Romexpo, indică o repoziționare politică a conducerii liberale: PNL își explică vulnerabilitatea prin măsuri interne de „curățare” și prin refuzul unor înțelegeri politice. În discurs, Bolojan a afirmat că nu își amintește „în ultimii ani un atac atât de puternic asupra unui partid”, legând presiunea de decizii care ar fi deranjat interese și ar fi redus beneficii. „Pentru că am deranjat, am aprins lumina, am tăiat privilegii, am arătat un alt mod de guvernare, suntem sub un asalt teribil din toate părţile şi cu toate armele.” Miza internă: disciplină de partid după căderea Guvernului Președintele PNL a mulțumit liderilor și membrilor care, spune el, au rezistat „atacului furibund” asupra partidului. În același timp, a legat explicit căderea Guvernului prin moțiune de cenzură de o strategie care ar fi mizat pe „trădări” și pe atragerea unor lideri locali cu promisiuni de funcții și avantaje personale. „Strategia s-a bazat pe faptul că (...) veţi trăda, veţi accepta momeala unor posturi, a unor avantaje personale (...)” Bolojan a susținut că PNL „nu și-a trădat valorile” și a respins ideea ca partidul să devină „brelocul PSD”, formulare folosită pentru a descrie o eventuală subordonare politică. Ce urmează Din informațiile disponibile în textul sursei nu reiese ce măsuri concrete va adopta conducerea PNL după acest mesaj și nici care sunt pașii politici imediat următori; declarațiile sunt prezentate ca poziționare în fața presiunilor și ca apel la coeziune internă. [...]
PNL își schimbă regulile de conducere în plin conflict intern , prin adoptarea la Congres a unui statut care leagă alegerea echipei de cea a președintelui, miză ce îi poate întări controlul lui Ilie Bolojan asupra partidului, potrivit HotNews . La Romexpo, Congresul a trecut pragul statutar de prezență: au fost 1.793 de delegați din aproximativ 2.500 convocați (77,8%), ceea ce a făcut posibil votul pe modificările statutare. Schimbările au fost adoptate „cu o singură abținere și niciun vot împotrivă”, a anunțat de la tribună Theodor Stolojan, după un vot deschis. Ce se schimbă în PNL și de ce contează Miza principală a modificărilor este revenirea la sistemul de moțiune: candidatul ales președinte vine cu o echipă, iar conducerea nu mai este aleasă uninominal, ci „în bloc”, pe liste. În logica prezentată în material, această arhitectură reduce spațiul de negociere internă după congres și poate limita fragmentarea, dar și influența taberelor rivale în conducerea centrală. Congresul are loc pe fondul unei dispute între tabăra Bolojan și gruparea care susține reluarea guvernării alături de PSD, conflict care, potrivit aceleiași surse, se vede inclusiv în redesenarea funcțiilor de vârf: sunt eliminate trei dintre cele patru posturi de prim-vicepreședinte, poziții ocupate până acum de contestatari ai lui Bolojan. Contestarea în instanță și riscul de prelungire a crizei interne Deciziile de convocare a Congresului sunt deja atacate în instanță: un grup de 16 liberali a depus la Tribunalul Ilfov o cerere de suspendare a hotărârii prin care a fost convocat Consiliul Național care, la rândul său, a convocat Congresul. Termenul indicat în articol este 3 iulie, ceea ce înseamnă că disputa juridică se poate suprapune peste validarea noii conduceri și peste deciziile politice imediate ale partidului. În paralel, Adrian Veștea – prezentat drept premier desemnat și lider al taberei care îl contestă pe Bolojan – a renunțat să mai candideze, dar și-a rezervat dreptul de a contesta deciziile Congresului, pe care le consideră „nestatutare și nelegale”, conform mesajului citat. Absențe și repoziționări în jurul lui Bolojan Un element cu impact direct asupra echipei este ieșirea din cursă a lui Ciprian Ciucu, descris ca unul dintre cei mai influenți susținători ai lui Bolojan. Decizia vine după ce, pe 18 iunie, procurorii DNA l-au pus sub acuzare pentru luare de mită; în aceste condiții, Ciucu a anunțat că nu mai candidează, deși statutul PNL nu impune restricții decât în cazul condamnării în primă instanță. În același timp, articolul notează intrarea în partid a unor miniștri independenți: vicepremierul Oana Gheorghiu și ministrul interimar Dragoș Pîslaru s-au înscris în PNL „potrivit unor surse politice”, urmând să fie în filiala PNL București, conform unei informații atribuite Cotidianul. Echipa propusă de Bolojan Candidatura lui Ilie Bolojan a fost depusă împreună cu moțiunea „Modernizare cu Rădăcini”, iar lista de conducere propusă include: Prim-vicepreședinte: Dan Motreanu Secretar general: Robert Sighiartău Vicepreședinți: Mircea Abrudean, Ioan Popa, Siegfried Mureșan, Oana Gheorghiu, Alexandru Muraru, Dragoș Pîslaru, Florin Roman, Gabriela Horga (șefa Comisiei de Buget din Senat) În sală, atmosfera a fost tensionată, iar unul dintre discursurile cele mai aplaudate a fost cel al lui Ciprian Ciucu, care a vorbit despre presiuni asupra PNL și despre „sistem”, potrivit relatării live. [...]
Ludovic Orban deschide negocieri pentru fuziunea Forța Dreptei–PNL, cu miza refacerii majorității interne a liberalilor , potrivit Digi24 . Liderul Forța Dreptei a spus, înaintea Congresului Extraordinar al PNL, că își dorește să revină în partid și că, după eveniment, noua conducere a PNL ar urma să se întâlnească cu reprezentanții Forța Dreptei pentru a discuta un protocol de fuziune. În intervenția de la Congres (actualizare 12:55), Orban le-a transmis liberalilor „După 5 ani, mă întorc acasă” și a cerut să fie reprimit „pe ușa din față”, împreună cu ceilalți membri ai Forța Dreptei. El a afirmat că vrea să contribuie la reformarea PNL, partid condus de Ilie Bolojan și echipa sa, și și-a cerut iertare pentru criticile publice din ultimii ani la adresa conducerii liberale. Ce presupune, procedural, revenirea: mandat și validare în forurile partidelor Orban a declarat că a discutat „de principiu” cu Ilie Bolojan și că există deschidere pentru fuziune, însă pașii următori depind de formalități interne: după alegerea organismelor de conducere, PNL ar trebui să emită un mandat de negociere pentru protocolul de fuziune, iar documentul să fie validat ulterior în forurile statutare ale ambelor partide. Întrebat direct dacă va reveni în PNL, Orban a răspuns afirmativ, condiționând practic reintrarea de noua direcție politică a partidului, despre care spune că îl reprezintă. Mesaj către PNL și semnal către taberele interne În același context, Orban a susținut că ceea ce se discută drept „ruptură” în PNL nu ar fi o scindare, ci o „clarificare în partid”, indicând că, în timp, nu vor mai putea rămâne în PNL cei pe care îi descrie ca fiind apropiați de PSD sau care ar fi urmărit „capturarea” partidului. Orban a avut și un mesaj de susținere pentru primarul Capitalei, Ciprian Ciucu , salutând retragerea acestuia din cursa pentru conducerea PNL după deschiderea unui dosar penal în care este acuzat de luare de mită și afirmând că „crede în nevinovăția” lui. Ce urmează Din informațiile prezentate, următorul pas este întâlnirea dintre noua conducere a PNL și liderii Forța Dreptei pentru negocierea protocolului de fuziune, urmată de validarea în structurile statutare ale celor două formațiuni. În acest moment, detaliile concrete ale protocolului (calendar, condiții, structură de integrare) nu sunt precizate. [...]
Atacul intern din PNL ridică miza riscului economic în jurul conducerii lui Ilie Bolojan , după ce europarlamentarul Rareș Bogdan a publicat, chiar în ziua Congresului, o postare în care îl acuză pe liderul liberal de decizii care ar fi afectat economia și partidul, potrivit HotNews . În mesaj, Rareș Bogdan își extinde critica dincolo de persoana lui Bolojan și vizează și echipa de vicepreședinți promovată de acesta, menționând-o pe Oana Gheorghiu și pe Dragoș Pâslaru. În același registru, europarlamentarul face trimiteri la simbolul comunității LGBT și la teme precum „woke” și „cancel culture” (concept asociat boicotării publice a unor persoane sau opere considerate ofensatoare), pe care le leagă de o presupusă schimbare de direcție în partid. Acuzații cu componentă economică: consum, firme închise, „zid macroeconomic” Miza principală a atacului este însă economică: Rareș Bogdan susține că, sub guvernarea lui Ilie Bolojan, ar fi existat „5 trimestre de scădere a consumului” și acuză o abordare de „micro-management”. Tot el afirmă un „bilanț” de „peste 100.000 de firme românești închise într-un an”, fără ca în text să fie prezentate surse sau metodologie pentru aceste cifre. În aceeași postare, europarlamentarul avertizează și asupra unui scenariu de tip Grecia, invocând riscul unui „colaps total” care ar echivala, în opinia sa, cu pierderea suveranității, prin presiuni din partea piețelor financiare, a datoriei suverane și a constrângerilor externe. Conflictul de linie: „userism”, REPER și importul de oameni în conducere Rareș Bogdan își construiește critica și pe o linie ideologică, atacând ceea ce numește „userism” și acuzând că persoane asociate cu USR și REPER ar ajunge să influențeze decizia în PNL. În acest context, el contestă aducerea în conducere a unor oameni pe care îi leagă de aceste zone politice și reia acuzații privind comportamentul lor în campaniile electorale și în căderea unui guvern PNL. De ce contează Ieșirea publică, în plin Congres, indică o tensiune internă care nu mai rămâne la nivel de competiție politică, ci este împinsă în zona credibilității economice: consum, investiții, închideri de firme și risc macroeconomic. Într-un partid care revendică tradiția liberală și pro-business, astfel de acuzații — chiar neînsoțite de dovezi în postare — pot deveni un instrument de presiune internă și un semnal de instabilitate pentru agenda economică pe care PNL o revendică. [...]
Oana Gheorghiu acuză „pușculițe politice” și reforme „copy-paste” în companiile de stat , susținând că miza din jurul agendei lui Ilie Bolojan este închiderea „robinetelor” de influență și bani, potrivit News . Declarațiile au fost făcute duminică, la Congresul Extraordinar al PNL, unde vicepremierul interimar a fost propusă ca vicepreședinte al partidului în echipa Bolojan. Gheorghiu a spus că a intrat în PNL „la greu, nu când a fost ușor” și că nu fuge de „deciziile grele”, anticipând atacuri la adresa ei, inclusiv etichetări de tip „ONG-ist, sorosist, globalist” sau „neomarxist”. În același registru, a afirmat că nu o sperie „listele negre” și nici „campaniile de denigrare”, invocând experiența de 15 ani în societatea civilă. Ce reclamă despre companiile de stat și aparatul public În discurs, vicepremierul interimar a descris o serie de probleme pe care spune că le-a întâlnit în mandatul din guvern, prezentate ca obstacole directe în calea reformei: companii ale statului „transformate în pușculițe politice”; instituții care „nu știu nici măcar ce avere administrează”; planuri de reformă făcute cu „copy-paste” între companii. Ea a susținut că, împreună cu Ilie Bolojan, a „aprins lumina” în zone unde „prea mult timp s-a lucrat pe întuneric”, sugerând că transparența și controlul ar fi deranjat rețelele care beneficiau de status quo. Tensiuni în coaliție, pe fondul „închiderii robinetelor” Gheorghiu a legat explicit reacțiile politice de măsuri care ar fi limitat accesul la resurse, afirmând că „atunci când au început să fie închise robinetele”, partenerii de coaliție ar fi decis „brusc” că „nu se mai poate cu Ilie Bolojan”. În final, ea a insistat pe ideea că problema nu este politica în sine, ci modul în care este exercitată puterea: „Nu politica e urâtă. Unii dintre cei care o fac au uitat că puterea se exercită cu decenţă, responsabilitate şi respect.” [...]
