Știri
Știri din categoria Politică
Intrarea lui Dragoș Pîslaru în PNL ridică miza politică asupra gestionării fondurilor europene, după ce fostul lider REPER a legat decizia de susținerea „direcției de reformă” asumate de Ilie Bolojan și a respins ideea că înscrierea ar fi fost o condiție pentru participarea la guvernare, potrivit Mediafax.
Pîslaru a declarat duminică, la Congresul Extraordinar al PNL, că intrarea sa în partid este „pur și simplu” un gest de sprijin „într-un moment dificil” pentru PNL și pentru România, în contextul în care Ilie Bolojan candidează pentru șefia partidului.
Fostul lider REPER a insistat că nu a existat o condiționare politică pentru rolul său în guvern și că, timp de aproape un an, a avut încrederea PNL și a lui Bolojan pentru a-și exercita mandatul de ministru al Investițiilor și Proiectelor Europene.
„Niciodată președintele Partidului Național Liberal nu m-a obligat să devin membru al partidului și nu a fost vreun moment în care participarea mea în guvern să fie condiționată de calitatea de membru PNL.”
În explicațiile sale, Pîslaru a invocat și rezultatele de la Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, afirmând că România a atins „un nou record de absorbție” a fondurilor europene pe zona non-agricolă, de peste 10 miliarde de euro (aprox. 50 miliarde lei). El a spus că nu urmărește o competiție internă în partid, ci o contribuție prin profilul și activitatea sa guvernamentală.
Întrebat despre o eventuală fuziune sau absorbție a REPER de către PNL, Pîslaru a răspuns că decizia aparține conducerii REPER și că partidul „nu a fost construit în jurul unui personaj, ci în jurul unor valori”. Totuși, a adăugat că și-ar dori un „efort politic comun” în 2028, în zona reformistă și pro-europeană.
„M-aș bucura să existe un efort politic comun pentru 2028, dar aceste decizii sunt la nivelul conducerii REPER. Nimeni nu poate împinge REPER să ia decizii într-un fel sau în altul.”
Congresul Extraordinar al PNL are loc duminică, 21 iunie 2026, la Romexpo (București), pe fondul unor tensiuni interne. Ilie Bolojan este singurul candidat la funcția de președinte al PNL și candidează cu moțiunea „Modernizare cu Rădăcini”. La congres participă 1.793 de delegați.
Înscrierea lui Dragoș Pîslaru și a Oanei Gheorghiu în PNL a avut loc cu puțin timp înaintea congresului, iar cei doi au fost incluși în echipa politică propusă de Ilie Bolojan. Consiliul Național Extraordinar al PNL a decis convocarea congresului pentru 21 iunie, la București, cu 85% dintre voturile exprimate, ședință în care a fost aprobată și modificarea Statutului partidului.
Recomandate
Premierul desemnat Siegfried Mureșan vrea o structură guvernamentală mai suplă, cu doar trei vicepremieri și mai puțini secretari de stat , potrivit news.ro . Mureșan spune că toți vicepremierii vor avea portofolii, iar ierarhia din ministere ar urma „simplificată” prin reducerea numărului de secretari de stat. Declarațiile au fost făcute miercuri seară, la B1 TV, în contextul întrebărilor legate de componența viitorului cabinet. Întrebat dacă îl va propune pe Ilie Bolojan ca viceprim-ministru din partea PNL, Mureșan a spus că nu confirmă și nu infirmă informații despre lista de miniștri. „Guvernul meu va avea doar trei vicepremieri, mai puţini decât a avut ultimul guvern, iar toţi aceştia vor fi cu un portofoliu, toţi vor munci serios, nu vor fi vicepremieri fără portofoliu.” Ce schimbare de organizare anunță Mureșan Potrivit premierului desemnat, planul de structură include: trei vicepremieri , „mai puțini decât a avut ultimul guvern”, fiecare cu portofoliu ; reducerea numărului de secretari de stat , acolo unde este posibil, ca parte a unei încercări de „simplificare a ierarhiei” în ministere; cei trei vicepremieri ar urma să provină din partea celor trei partide . Ce urmează Mureșan a mai spus că va anunța întreaga componență a Guvernului, insistând că nu va face propuneri la televizor . În acest moment, numele vicepremierilor și portofoliile lor nu sunt confirmate în declarațiile citate. [...]
Siegfried Mureșan mizează pe voturile tuturor parlamentarilor PNL, inclusiv ale celor aflați în conflict cu conducerea partidului , într-o încercare de a reduce riscul ca învestirea Guvernului să fie blocată de tensiunile interne, potrivit news.ro . Premierul desemnat a spus că se bazează inclusiv pe liberalii care contestă în instanță decizii luate în PNL și care sunt în conflict cu actuala conducere, respingând eticheta de „puciști” pentru aceștia. „Nu le-aş spune pucişti, sunt colegii noştri în Partidul Naţional Liberal . Sunt convins că fiecare coleg din grupul parlamentar al PNL de la Senat şi din grupul din Camera Deputaţilor va vota acest guvern (...)”, a afirmat Siegfried Mureşan, miercuri seară, la B1 TV. Aritmetica votului și ce rămâne de lămurit Mureșan a indicat că, din partea PNL, USR și UDMR, Guvernul pe care îl va propune are „170 de voturi”. El a adăugat că existența unei majorități suficiente se va vedea în momentul votului din Parlament. În acest context, mesajul către liberalii aflați în dispută cu conducerea partidului are o miză operațională directă: limitarea riscului de defecțiuni la votul de învestitură, într-un moment în care numărul de voturi anunțat nu garantează, în sine, trecerea Guvernului. [...]
Premierul desemnat Siegfried Mureșan spune că nu își depune mandatul , mizând pe continuarea procedurii parlamentare și pe un vot de învestitură care să tranșeze poziționarea partidelor, potrivit Mediafax . Invitat la Euronews, Mureșan a fost întrebat dacă ia în calcul varianta de a renunța la mandatul de premier desemnat. Răspunsul a fost categoric: „Nu, nu, nu. Categoric nu.” El a susținut că a tratat procedura „din primul moment” ca pe o obligație instituțională, invocând respectul față de Constituție, președintele României și regulile de desemnare și învestire. Miza: votul din Parlament și calendarul politic Mureșan a spus că așteaptă să își prezinte programul în Parlament și a conturat două scenarii: dacă Guvernul este investit , echipa „se apucă de treabă în prima zi”; dacă nu este investit , programul ar urma să devină „manifestul” pentru următoarele alegeri, iar direcțiile anunțate ar rămâne teme politice asumate. În același context, premierul desemnat a afirmat că își dorește ca votul să arate „cum se poziționează partidele politice”, cu o trimitere directă la PSD și la relația acestuia cu „extrema dreaptă”. Refuzul de a „întoarce spatele Parlamentului ” Mureșan a criticat ideea ca un candidat desemnat să evite Parlamentul, spunând că nu va face acest lucru și că nu își va depune mandatul. „Nu voi întoarce niciodată spatele Parlamentului. Nu îmi depun mandatul. Abia aștept să merg în Parlament, să prezint echipa de miniștri și programul de guvern.” [...]
Oana Țoiu leagă parteneriatul cu SUA de securitate și costul vieții , susținând că investițiile strategice și relațiile externe au efecte economice directe asupra familiilor și companiilor, potrivit Mediafax . Declarațiile au fost făcute în marja Adunării Generale a ONU, într-o discuție găzduită de Council on Foreign Relations , la care a participat și vicepremierul polonez Radosław Sikorski. Conversația despre viitorul relației transatlantice a ajuns la o metaforă a „căsniciei”, folosită inițial de Sikorski pentru a descrie legăturile dintre Europa și Statele Unite. „Cred că, pentru noi, dragostea este încă acolo. Dar ceea ce ne dorim este să avem, în această căsnicie, capacitatea de a cumpăra împreună o casă mai mare, ca să folosesc această analogie.” Investițiile de apărare, prezentate ca ancoră a relației Ministrul de Externe a invocat explicit cooperarea de securitate ca fundament al relației bilaterale, menționând: prezența americană în România; investițiile planificate la baza militară Mihail Kogălniceanu , descrisă drept una dintre cele mai mari din Europa; scutul de la Deveselu; parteneriatul în domeniul apărării împotriva unor potențiale atacuri iraniene. În același context, Țoiu a susținut că încrederea construită în această cooperare contribuie nu doar la securitatea României, ci și la capacitatea Statelor Unite de a-și proiecta puterea și la securitatea SUA. „Milkshake-ul” interdependenței: securitate și economie, greu de separat Țoiu a comparat interdependența dintre obiectivele economice și cele de securitate ale celor două țări cu ingredientele unui „milkshake”, argumentând că, odată ce un mecanism funcționează, componentele nu mai pot fi desprinse una de alta. „Cred că, dacă ne uităm la obiectivele noastre de securitate și economice, este că, atunci când ai ceva care funcționează și ai, de exemplu, acest milkshake extraordinar, nu există nicio modalitate de a scoate căpșunile și restul ingredientelor înapoi din rețetă.” Politica externă, pusă în legătură cu presiunile economice interne Ministrul a spus că, din perspectiva publicului, prioritățile dominante rămân cele legate de calitatea vieții: costul vieții, prețul energiei, securitatea, salariile și accesul la servicii publice. În mesajul său către publicul american, Țoiu a insistat că relațiile internaționale și investițiile pe termen lung se traduc, chiar dacă nu imediat, în efecte economice care apasă direct asupra familiilor și companiilor. În final, ea a susținut că agenda internă și politica externă nu ar trebui prezentate ca priorități aflate în competiție, ci ca direcții complementare. [...]
Victoria electorală a Rusiei Unite îi dă lui Vladimir Putin spațiu politic pentru a prelungi războiul, deși presiunile economice și sociale din Rusia se adâncesc , potrivit Digi24 . În timp ce Kremlinul folosește rezultatul ca argument de „unitate” națională, populația resimte tot mai direct efectele conflictului: penurie de combustibil, probleme de internet și inflație, pe fondul temerilor legate de o nouă mobilizare. Partidul pro-Kremlin a obținut 57,83% din voturile pe liste și aproximativ 355 din cele 450 de mandate din Duma de Stat , conform rezultatelor anunțate de autoritățile electorale. Alegerile (18–20 septembrie) au fost primele pentru Duma organizate după invazia pe scară largă a Ucrainei din februarie 2022, într-un context în care candidații anti-război au fost în mare parte excluși, iar partidele parlamentare importante susțin, în linii mari, politica Kremlinului. Costurile interne cresc, în ciuda „normalității” afișate Un sondaj al Centrului Levada, realizat între 18 și 28 august 2026 pe un eșantion de 1.600 de persoane, indică probleme tot mai vizibile în viața de zi cu zi: două treimi dintre respondenți au spus că s-au confruntat în ultima lună cu cel puțin una dintre dificultățile legate de internetul mobil, aplicațiile de mesagerie sau lipsa benzinei. Datele citate arată că: lipsa combustibilului a îngreunat semnificativ viața pentru 32% dintre cei intervievați; problemele de acces la internetul mobil și funcționarea aplicațiilor de mesagerie au afectat serios aproximativ unul din cinci respondenți. În paralel, atacurile cu drone asupra unor regiuni rusești au apropiat războiul de populație, iar Reuters a relatat înaintea alegerilor despre creșterea temerilor privind consecințele conflictului, inclusiv posibilitatea unei noi mobilizări. În acest cadru, pentru Kremlin devine tot mai importantă menținerea impresiei de normalitate. O majoritate „consolidată” într-un sistem cu competiție restrânsă Rezultatul din 2026 este mai bun decât cel din 2021 (49,8% pe liste) și îi asigură Rusiei Unite o majoritate constituțională în Duma. În același timp, competiția a fost limitată: partidul liberal Yabloko, cu poziție anti-război, a fost împiedicat să participe cu lista federală, deși unii candidați au putut concura în circumscripții uninominale. Mai mulți membri ai formațiunii au fost vizați de proceduri penale, iar unul dintre lideri, Lev Shlosberg, a fost condamnat în august la 11 ani și o lună de închisoare pentru acuzații legate de declarațiile sale despre război și armata rusă. Iarna și mobilizarea, decizii cu miză operațională și socială O preocupare majoră pentru Ucraina rămâne perspectiva intensificării atacurilor asupra infrastructurii energetice înainte și în timpul iernii, după ce Rusia a folosit în mod repetat lovituri asupra rețelei electrice. În același timp, Kremlinul trebuie să cântărească dacă are nevoie de o nouă mobilizare militară de amploare, cu riscul unui cost intern ridicat: mobilizarea din 2022 a provocat reacții puternice și a determinat sute de mii de oameni să părăsească țara. În consecință, este avansată ipoteza unei recrutări și mobilizări graduale, pentru a evita o mobilizare generală. Pe fundal, rămâne deschisă posibilitatea reluării eforturilor diplomatice Rusia–SUA: administrația Donald Trump ar fi încercat în 2025 și 2026 să obțină un acord, fără rezultat definitiv până acum, iar vizita la Moscova a directorului CIA, John Ratcliffe, în august, este prezentată ca un posibil semnal că există canale de comunicare. De ce contează: legitimitatea politică nu reduce presiunea economică Concluzia care se desprinde este că victoria electorală îi oferă lui Putin un argument intern pentru continuarea cursului actual, însă nu elimină problemele economice și sociale și nici dilema strategică a Kremlinului: cum poate încheia un război pe care l-a transformat într-un element central al politicii interne și externe. Următoarele luni, inclusiv iarna, sunt indicate drept interval critic pentru a vedea dacă Moscova va miza pe escaladare, pe forme noi de mobilizare sau pe redeschiderea mai serioasă a negocierilor. [...]
Alexandru Rogobete contestă aplicabilitatea programului de guvernare al echipei lui Siegfried Mureșan , susținând că documentul nu are obiective strategice și economice clare și că ignoră probleme urgente din Sănătate, potrivit Mediafax . Fostul ministru al Sănătății a comentat la Gândul informațiile conform cărora Cristian Ghinea ar face parte din grupul de lucru care pregătește programul de guvernare. Rogobete a ironizat această posibilitate și a invocat PNRR ca exemplu de rezultat al unei gândiri strategice anterioare atribuite lui Ghinea. „Să ne ferească Dumnezeu, nu ca ministru (să fie în Guvernul Mureșan – n.r.), ci ca om care gândește strategic programul de guvernare. El a mai gândit un program strategic pentru România și am văzut rezultatul, și anume PNRR-ul.” În același context, Rogobete l-a criticat și pe premierul desemnat Siegfried Mureșan, făcând referire la activitatea acestuia din Parlamentul European și la voturi pe care spune că le consideră relevante și publice. „Listă de dorințe”, nu program cu ținte măsurabile Rogobete afirmă că programul de guvernare propus ar fi prea vag pentru a putea fi pus în aplicare și că nu conține „nici măcar un obiectiv strategic” sau „un obiectiv economic”. În opinia sa, formulările de tipul „când se va putea” sau „când economia o va permite” nu sunt compatibile cu un document care ar trebui să ghideze guvernarea. „Este o listă de dorințe: să fie bine ca să nu fie rău, să-i ajutăm pe cei care au nevoie de ajutor.” Totodată, fostul ministru a pus sub semnul întrebării susținerea parlamentară de care ar urma să beneficieze Mureșan. Sănătatea: deficit de personal și acces la medicamente inovative Pe zona de politici publice în Sănătate, Rogobete spune că programul nu ar trata suficient teme pe care le consideră critice, între care: deficitul de personal medical, pe care îl estimează la aproximativ 30.000 de medici; accesul la medicamente inovative, despre care afirmă că în România ar dura aproximativ 950 de zile, față de 120 de zile media europeană; mecanismele de finanțare a spitalelor. El a criticat și menținerea blocării posturilor, susținând că documentul nu abordează deloc resursa umană. Spitale, PNRR și direcția reformelor Rogobete a adus în discuție și investițiile în infrastructura medicală, referindu-se la cele opt spitale finanțate prin PNRR care, potrivit declarației sale, au fost date în folosință „în mare parte”. În acest cadru, el a susținut că problema principală nu ar fi numărul de spitale, ci lipsa personalului care să le deservească. În privința spitalelor mici, Rogobete a afirmat că direcția politicilor guvernamentale din perioada recentă ar fi fost reducerea activității acestora, formulând acuzația că „principiul” ar fi fost închiderea spitalelor mici. [...]
