Știri
Știri din categoria Politică
Intrarea ministrului interimar Dragoș Pîslaru în PNL mută un portofoliu-cheie pentru fondurile UE într-o nouă logică politică, iar REPER încearcă să limiteze costurile de credibilitate ale plecării unuia dintre cofondatori, prezentând-o drept o decizie individuală, potrivit Stirile Pro TV.
REPER a transmis, într-un comunicat, că decizia lui Dragoș Pîslaru de a-și continua activitatea politică în Partidul Național Liberal „este una personală și trebuie respectată”. Mesajul vine după ce Pîslaru, ministru interimar al Investițiilor și Proiectelor Europene, s-a înscris în PNL, alături de vicepremierul interimar Oana Gheorghiu, ambii fiind propuși vicepreședinți în echipa lui Ilie Bolojan.
În comunicat, REPER își reafirmă angajamentul față de „integritate, profesionalism, respect pentru statul de drept, drepturile omului și parcursul european al României”, pe fondul unor „presiuni fără precedent” asupra „forțelor reformiste”, inclusiv „manevre menite să fractureze partide din interior”.
Formațiunea leagă explicit profilul lui Pîslaru de zona de guvernare și de gestionarea banilor europeni, susținând că rezultatele de la Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene ar fi inclus „recuperarea unor fonduri europene pe care România risca să le piardă”. În acest cadru, plecarea către PNL este tratată ca o alegere individuală, nu ca o schimbare de direcție a proiectului politic.
REPER susține că partidul „nu a fost niciodată despre o singură persoană”, ci despre o comunitate „unită de valori, competență și responsabilitate publică”. În același mesaj, formațiunea afirmă că „oamenii pot alege drumuri diferite”, dar principiile rămân aceleași, și că partidul rămâne „deschis” celor care împărtășesc valorile proeuropene și reformiste.
Comunicatul include și o formulare de validare internă: faptul că persoane asociate REPER sunt „recunoscute și căutate pentru funcții importante” ar confirma „valoarea și seriozitatea organizației”.
Camelia Sălcudean, președinta REPER, a declarat că partidul nu a fost construit „în jurul funcțiilor sau al conjuncturilor de putere”, ci în jurul unor principii apărate „indiferent de context”.
„Într-un sistem politic care are nevoie de reparații semnificative, valorile noastre rămân un reper de coerență și responsabilitate, indiferent unde ajung să fie puse în practică. Ne continuăm drumul fără ezitare, investind constant în oameni, expertiză și politici publice serioase, pentru că România are nevoie de o alternativă democratică autentică.”
Dragoș Pîslaru a părăsit USR în mai 2022 pentru a deveni membru fondator al REPER și a ocupat funcția de copreședinte al formațiunii, alături de Ramona Strugariu. În prezent, el este ministru interimar al Investițiilor și Proiectelor Europene și, potrivit informațiilor din material, s-a înscris în PNL înaintea congresului partidului, unde Ilie Bolojan este singurul candidat la șefie.
Recomandate
Ministrul interimar al Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, anunță că se alătură PNL și echipei conduse de Ilie Bolojan , legând decizia de nevoia unei „majorități solide” pentru reforme administrative și pentru continuarea parcursului european , potrivit News . Într-o postare pe Facebook, Pîslaru își justifică pasul politic prin ideea că „reformele majore nu pot fi realizate de unul singur” și că este nevoie de „o echipă puternică” și de „o viziune clară” pentru „modernizarea și securizarea parcursului european al țării”. Ce invocă Pîslaru: rezultate pe fonduri europene și PNRR Pîslaru afirmă că, împreună cu echipa din minister, în ultimul an ar fi obținut o serie de rezultate legate de finanțările europene, între care: atragerea unui total de 10 miliarde de euro fonduri europene non-agricole, „record absolut” pentru 12 luni consecutive; „deblocarea PNRR”, cu depășirea pragului de 60% absorbție; aprobarea integrală a cererii de plată nr. 4; închiderea negocierii finale a Planului, „evitând penalizări de miliarde de euro”; urcarea României pe locul 2 în UE la Politica de Coeziune, cu triplarea ratei de absorbție și aproape 7 miliarde de euro aduse în țară; asigurarea a aproape 600 de milioane de euro fonduri nerambursabile prin noua generație a Granturilor SEE și Norvegiene. Contextul politic: „moment critic” și apel la reacție rapidă În aceeași intervenție, Pîslaru susține că România se află într-un „moment critic de inflexiune”, după „dărâmarea Guvernului”, și vorbește despre „încercări disperate” de a rupe PNL și despre „rețele anti-reforme”, pe care le acuză că ar orchestrat „campanii agresive de dezinformare” ce ar servi „intereselor pro-ruse și anti-europene”. „România are nevoie urgentă de o reformă profundă a administrației, de instituții performante și de curajul de a schimba radical ceea ce nu funcționează. De aceea, am decis să mă alătur Partidului Național Liberal și echipei conduse de Ilie Bolojan.” Pîslaru mai afirmă că rezultatele invocate au fost obținute „sub mandatul prim-ministrului Ilie Bolojan”, pe care îl descrie drept un „om de stat”. De ce contează Mesajul fixează o miză de guvernare: Pîslaru își leagă explicit afilierea politică de capacitatea de a construi o majoritate care să susțină reforme administrative și implementarea agendei europene, inclusiv pe componenta de finanțări (PNRR și fonduri de coeziune). În același timp, acuzațiile privind „rețele anti-reforme” indică o posibilă escaladare a conflictului politic în jurul direcției reformelor și al gestionării banilor europeni. [...]
Înscrierea lui Dragoș Pîslaru în PNL mută în partid un portofoliu-cheie pentru fondurile UE , într-un moment în care liberalii își schimbă conducerea și își revendică agenda de reforme. Potrivit Mediafax , ministrul interimar al Investițiilor și Proiectelor Europene a anunțat sâmbătă că s-a înscris în PNL și că se alătură echipei conduse de Ilie Bolojan. Pîslaru a spus, într-o postare pe Facebook, că „reformele necesare României pot fi realizate doar printr-o echipă puternică și o majoritate politică solidă”. Anunțul vine cu o zi înainte de congresul extraordinar al PNL, convocat pentru duminică, 21 iunie, când partidul își alege noua conducere, iar Ilie Bolojan și-a depus candidatura la președinția formațiunii. Bilanțul invocat: fonduri europene și PNRR În aceeași postare, la împlinirea unui an de la depunerea jurământului de ministru, Pîslaru a prezentat un bilanț al activității la Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, susținând că instituția a înregistrat „rezultate record” în atragerea fondurilor europene. Potrivit ministrului, în ultimele 12 luni România: a atras 10 miliarde de euro din fonduri europene nerambursabile non-agricole; a depășit pragul de 60% absorbție în cadrul PNRR; a obținut aprobarea integrală a cererii de plată nr. 4 ; a finalizat negocierile privind Planul, evitând, potrivit acestuia, „penalizări de miliarde de euro”. El a mai afirmat că România este pe locul al doilea în UE, după Polonia, ca sume efectiv atrase prin Politica de Coeziune și că au fost asigurate aproape 600 de milioane de euro prin noua generație a Granturilor SEE și Norvegiene. Mesaj politic înainte de congres În postare, Pîslaru a lansat și critici la adresa adversarilor politici, susținând că după căderea Guvernului au apărut „încercări disperate” de a rupe PNL și „activarea vizibilă a unor rețele anti-reforme”. El a afirmat că aceste grupuri „luptă pentru menținerea unui stat capturat”, prin campanii de dezinformare care „servesc direct intereselor pro-ruse și anti-europene”. În acest context, ministrul și-a motivat decizia de a intra în PNL și de a se alătura echipei lui Ilie Bolojan. „Fac acest pas din profunda convingere că reformele majore nu pot fi realizate de unul singur. Ele au nevoie de o echipă puternică, de o viziune clară și de o majoritate solidă care să își asume, fără ezitare, modernizarea și securizarea parcursului european al țării”, a transmis Dragoș Pîslaru. [...]
Vicepremierul interimar Oana Gheorghiu intră în echipa lui Ilie Bolojan din PNL, într-un mesaj centrat pe „oprirea risipei” și „eliminarea privilegiilor”. Potrivit News , Gheorghiu spune că a acceptat propunerea de a face parte din echipa sa în Partidul Național Liberal , deși afirmă că nu și-a dorit o funcție publică. Într-o postare pe Facebook, Oana Gheorghiu își justifică decizia prin „haosul în care România a fost împinsă” și prin ideea că „timpul nu mai are răbdare cu noi”. Ea afirmă că este nevoie de o „schimbare profundă” în politică și că politicienii trebuie să înțeleagă că au datoria „să slujească oamenii, nu buzunarul propriu”. Mesajul: reformă și disciplină în cheltuirea banului public Gheorghiu își leagă intrarea în echipa lui Ilie Bolojan de o agendă formulată explicit în termeni de eficiență și corectare a derapajelor din sectorul public: „modernizarea României”; „oprirea risipei”; „eliminarea privilegiilor”; „reașezarea țării pe drumul cel bun”. Contextul invocat: activism și critică la adresa companiilor de stat În același mesaj, vicepremierul interimar își descrie parcursul ca unul de implicare civică și de contestare a abuzurilor, inclusiv prin proteste. Totodată, susține că a „aprins lumina în companiile de stat” și că a arătat „cum sunt prăduite bogățiile țării”, fără a detalia cazuri sau măsuri concrete în materialul citat. Ce urmează Știrea consemnează acceptarea propunerii și poziționarea publică a Oanei Gheorghiu alături de Ilie Bolojan și de cei care cer reforme; nu sunt menționate, însă, un rol precis în partid, un calendar sau pași operaționali care să decurgă imediat din această decizie. Informația a fost relatată și de Digi24 . [...]
Ludovic Orban anticipează o schimbare de putere în PNL , spunând că la congresul de duminică Ilie Bolojan va obține „o victorie categorică”, ceea ce ar consolida „linia strategică” propusă de acesta și ar izola intern tabăra contestatară, potrivit Digi24 . Orban, fost premier și consilier prezidențial al lui Nicușor Dan, a spus că rezultatul congresului va valida nu doar candidatura lui Bolojan, ci și echipa acestuia. Miza internă: statutul partidului și „liberalii puciști” Întrebat ce se poate întâmpla cu „liberalii puciști”, Orban a susținut că aceștia „s-au situat în afara partidului”, argumentând că statutul PNL funcționează ca set de reguli obligatorii, depuse la Tribunalul Municipiului București după fiecare congres. În logica expusă de Orban, încălcarea hotărârilor forurilor statutare echivalează cu plasarea „în afara partidului”. El a mai afirmat că aceștia „n-au unde să se ducă” și că șansele lor de a construi o structură politică separată ar fi „egale cu zero sau spre minus”. Retragerea lui Ciprian Ciucu din cursă Orban a comentat și decizia primarului Capitalei, Ciprian Ciucu, de a nu candida pentru funcția de prim-vicepreședinte al PNL, pe care a descris-o drept: „Un gest de mare onoare. Un gest de adevărat om politic.” Totodată, Orban a spus că este „convins” că Ciucu este nevinovat, că va fi achitat și că va reveni „în forță” în linia politică a partidului, pe poziții importante. [...]
PNL intră în congres cu o conducere practic decisă , după ce Ilie Bolojan a rămas singurul candidat la șefia partidului, iar miza se mută pe validarea statutului și pe componența noii echipe, în condițiile în care există și demersuri de contestare în instanță, potrivit Stirile Pro TV . Partidul Național Liberal se află „în prag de congres”, unde urmează să fie schimbat statutul și aleasă o nouă echipă de conducere. În acest moment, singurul candidat înscris pentru președinția formațiunii este Ilie Bolojan, actualul președinte. Un element cu impact direct asupra arhitecturii de putere din partid este retragerea lui Ciprian Ciucu din cursa pentru funcția de prim-vicepreședinte, pe fondul unui dosar deschis pe numele său. Ciucu a explicat public, pe Facebook, că nu vrea ca PNL să aibă „un prim-vicepreședinte urmărit penal” și că partidul trebuie să aibă „o conduită ireproșabilă” pentru a recâștiga încrederea. „Din cauza dosarului deschis săptămâna aceasta pe numele meu, nu vreau să îi pun în situația de a avea un prim-vicepreședinte urmărit penal. PNL trebuie să aibă o conduită ireproșabilă pentru a recâștiga încrederea românilor.” În locul lui Ciucu, pentru poziția de prim-vicepreședinte a fost propus Dan Motreanu, în prezent secretar-general al partidului, iar funcția de secretar-general „va reveni cel mai probabil” lui Robert Sighiartău, șeful organizației județene Bistrița-Năsăud. Cum arată echipa propusă și cine intră în Biroul Permanent Național Pentru cele opt posturi de vicepreședinți executivi sunt menționați, între alții, Oana Gheorghiu (vicepremier interimar) și Dragoș Pîslaru (ministru interimar al Investițiilor și Proiectelor Europene), ambii înscriși recent în PNL. Lista include și nume precum Mircea Abrudean (președintele Senatului), Ioan Popa (primarul Reșiței), Alexandru Muraru (șeful filialei PNL Iași), Gabriela Horga, Florin Roman și europarlamentarul Siegfried Mureșan. Potrivit materialului, cei 11 membri ai conducerii, împreună cu șefii de filiale, vor face parte din Biroul Permanent Național, descris ca principalul for care stabilește direcția politică a partidului și strategia parlamentară și guvernamentală. După congres, președintele PNL ar urma să propună și opt vicepreședinți regionali, aleși dintre liderii de filiale. Contestarea congresului: retragerea lui Veștea și calendarul din instanță Adrian Veștea, care anunțase inițial că vrea să candideze la șefia PNL, a renunțat, dar spune că ia în calcul contestarea congresului din 21 iunie. El a transmis pe Facebook că are în vedere „toate demersurile de contestare statutară și legală” după votul de învestitură. „Iau în considerare toate demersurile de contestare statutară și legală a acestui Congres după votul de învestitură.” În paralel, „tabăra anti-Bolojan” a inițiat o acțiune în instanță pentru a încerca suspendarea ședinței Consiliului Național și a congresului din 21 iunie, însă termenul stabilit de instanță este 3 iulie, conform aceleiași surse. Conducerea PNL a precizat că la Consiliul Național au participat aproape 700 de delegați, deși au fost convocați în jur de 800, iar deciziile privind statutul și convocarea congresului au fost luate cu „o majoritate de peste 80%”. Ionel Bogdan, președinte PNL Maramureș, a susținut că voturile au fost „perfect legale” și că, chiar dacă ar fi contestate, „nu ar putea să existe niciun fel de probleme”. [...]
Ilie Bolojan își pune candidatura pe masa Congresului PNL cu o echipă și o moțiune care promit reformă internă , într-un moment în care partidul își joacă credibilitatea și capacitatea de a funcționa disciplinat, după reguli, potrivit News . Miza imediată este Congresul Extraordinar de duminică, la București, unde Bolojan candidează la șefia partidului. Într-o postare pe Facebook, Bolojan spune că a depus candidatura și că intră în competiție cu moțiunea „Modernizare cu Rădăcini ”, pe care o descrie ca un proiect de reformă, profesionalism și responsabilitate. El susține că PNL are nevoie atât de modernizare, cât și de păstrarea valorilor care i-au definit identitatea „de-a lungul timpului” și afirmă că își asumă, împreună cu colegii din Biroul Național, reconstrucția încrederii și o direcție „clară” pentru viitor. „Vom face tot ce ține de noi să nu ne batem joc de încrederea oamenilor.” Echipa anunțată pentru conducerea PNL Bolojan a prezentat și componența echipei cu care își asumă proiectul: prim-vicepreședinte: Dan Motreanu secretar general: Robert Sighiartău vicepreședinți: Mircea Abrudean, Ioan Popa, Siegfried Mureșan, Oana Gheorghiu, Alexandru Muraru, Dragoș Pîslaru, Florin Roman, Gabriela Horga Mesajele din echipă: disciplină, reguli și tensiuni interne Europarlamentarul Siegfried Mureșan afirmă că echipa își dorește „o Românie puternică, modernă, europeană, în care munca cinstită să fie respectată”, iar moțiunea propune o direcție bazată pe seriozitate, competență și respect pentru valorile liberale. Mircea Abrudean, președintele Senatului, spune că pasul făcut înseamnă „responsabilitate și consecvență”, menționând că este membru PNL de 24 de ani și că vine din filiala PNL Cluj. Deputatul Alexandru Muraru descrie partidul ca fiind „într-un moment de cotitură” și insistă pe ideea că reforma statului nu poate fi făcută fără reforma partidelor. El critică funcționarea „prin excepții” și „centre de putere concurente” și cere reguli și obiective clare, cu respect pentru mandatul primit de la cetățeni. Deputatul Florin Roman vorbește despre un climat tensionat, cu atacuri la persoană și presiuni, și afirmă că PNL „nu va mai fi condus nici de la Cotroceni, nici din alte zone gri”. În același mesaj, el invocă și o decizie a „unui tribunal din Ilfov” pe care o consideră ca afectând „flagrant” democrația și strategia internă a unui partid. Congresul Extraordinar de duminică va arăta dacă această formulă de conducere și mesajul de disciplină internă se transformă într-un mandat politic în interiorul PNL, cu efect direct asupra modului în care partidul își stabilește deciziile și își gestionează conflictele. [...]
