Știri
Știri din categoria Politică
Donald Trump a amenințat Iranul cu o intervenție militară, invocând precedentul Venezuelei, potrivit HotNews.ro.
Mesajul a fost publicat miercuri după-amiază pe rețeaua Truth Social, unde președintele SUA a susținut că o forță navală importantă se îndreaptă spre Iran, condusă de portavionul USS Abraham Lincoln, și că este mai mare decât cea trimisă anterior în Venezuela.
„O armadă masivă se îndreaptă spre Iran. Se deplasează rapid, cu mare putere, entuziasm și scop precis.”
Trump a cerut Teheranului să negocieze „rapid” un acord care să excludă armele nucleare, avertizând că „timpul se scurge” și că situația este „cu adevărat esențială”, conform textului citat de HotNews.ro.
În același mesaj, liderul de la Casa Albă a făcut trimitere la „Operațiunea Midnight Hammer”, denumirea folosită de Pentagon pentru loviturile din 22 iunie 2025, când bombardiere americane au atacat situri nucleare iraniene.
Trump a escaladat retorica printr-o nouă avertizare, afirmând că „următorul atac va fi mult mai rău”, fără a oferi detalii despre un calendar sau despre condițiile care ar declanșa o acțiune militară.
Amenințarea vine la o zi după declarații făcute într-un interviu pentru Axios, unde Trump a spus despre oficialii iranieni că „vor să facă o înțelegere” și că „au sunat de multe ori” pentru a discuta, notează HotNews.ro.
Tot Axios este citat cu poziția unui înalt oficial american, care a afirmat că, dacă Iranul contactează SUA și „cunoaște condițiile”, atunci „vom discuta”. Publicația americană mai arată că Trump nu a dorit să detalieze opțiunile analizate.
În paralel, HotNews.ro consemnează că analiștii estimează că opțiunile ar putea include bombardarea unor situri militare sau atacuri țintite împotriva liderilor iranieni, iar The New York Times este citat cu evaluări ale serviciilor de informații americane potrivit cărora puterea Iranului „slăbește” sau ar fi la cel mai scăzut nivel din 1979.
În același context, senatorul republican Lindsey Graham a declarat pentru The New York Times că a vorbit cu președintele în ultimele zile și că „obiectivul este să punem capăt regimului”, potrivit articolului.
Pe plan regional, președintele iranian Massoud Pezeshkian a avertizat, într-o convorbire telefonică de marți cu prințul moștenitor saudit Mohammed bin Salman, că „amenințările americane vizează perturbarea securității regiunii” și duc la „instabilitate”, mai scrie HotNews.ro.
Arabia Saudită ar fi asigurat Teheranul la jumătatea lunii ianuarie că nu va permite utilizarea teritoriului său în eventualitatea unor lovituri împotriva Iranului, iar Emiratele Arabe Unite au transmis în această săptămână că nu vor permite folosirea spațiului aerian, teritoriului sau apelor teritoriale pentru acțiuni militare ostile împotriva Iranului.
În ceea ce privește mișcările militare americane, doi oficiali americani au declarat luni pentru Reuters că un portavion al SUA și nave de sprijin au ajuns în Orientul Mijlociu, ceea ce ar extinde opțiunile lui Trump de a consolida forțele americane în regiune sau de a lua potențiale măsuri militare împotriva Iranului.
Pe lângă portavionul USS Abraham Lincoln și navele de război, Pentagonul mută și avioane de vânătoare și sisteme de apărare antiaeriană în Orientul Mijlociu, pe fondul tensiunilor dintre Washington și Teheran.
Recomandate
Poziția lui Trump pro-Irlanda unită rupe neutralitatea tradițională a SUA și riscă să complice echilibrul politic construit în jurul Acordului din Vinerea Mare, după ce declarațiile sale au stârnit reacții dure din partea unioniștilor nord-irlandezi și a unor politicieni britanici, potrivit Axios . Miza este una de reglementare și arhitectură instituțională: SUA au avut un rol în facilitarea Acordului din 1998, care a pus la baza viitorului constituțional al Irlandei de Nord principiul consimțământului democratic și al parității între unionismul britanic și naționalismul irlandez. În acest context, Axios notează că Trump se abate de la convenția de lungă durată a președinților americani de a nu lua partea niciuneia dintre opțiuni (Irlanda de Nord britanică sau irlandeză). Publicația amintește și poziția explicită a fostului președinte Bill Clinton, a cărui administrație a avut un rol central în procesul de pace: SUA erau „nici în favoarea unei Irlande unite, nici împotriva ideii”. Ce a spus Trump, concret În timpul unei vizite de două zile, Trump a declarat la Dublin, stând alături de Taoiseach-ul (prim-ministrul) irlandez Micheál Martin , că „i-ar plăcea” să vadă Irlanda unificată și că „se va întâmpla în cele din urmă”, deci „ar putea la fel de bine să se întâmple acum”. A numit unirea Irlandei de Nord cu Republica Irlanda „fantastică” și a adăugat că Marea Britanie „ar avea ceva de spus”, dar că el crede că ar fi „un lucru grozav”. Ulterior, a descris reunificarea drept „un lucru foarte cool”, recunoscând totodată că „indiferent ce spui sau cum o spui, nu există un răspuns bun”. Duminică, le-a spus reporterilor că i se pare „natural” să „le pui împreună”, subliniind că este doar opinia lui, dar că „mulți oameni sunt de acord” și că a avut „atât de mult sprijin” după comentarii. De ce a iritat unioniștii și Londra Reacțiile au urmat rapid. Liderul Partidului Unionist Democrat (DUP) , Gavin Robinson, parlamentar pentru East Belfast, a scris pe X că viitorul constituțional al Irlandei de Nord „va fi decis de oamenii din Irlanda de Nord, nu de comentarii la Londra, Dublin sau Washington” și că Irlanda de Nord este parte a Regatului Unit deoarece aceasta este „voința democratică stabilită” a populației. Robert Jenrick, din partidul Reform al lui Nigel Farage, a spus pe X că Trump este „complet greșit” și a adăugat că Irlanda de Nord „este și va fi întotdeauna o parte mândră a Regatului Unit”. Un purtător de cuvânt de la 10 Downing Street a transmis, într-o declarație pentru presă, că poziția premierului britanic Andy Burnham privind unificarea Irlandei rămâne neschimbată față de comentariile anterioare: un referendum pentru o Irlandă unită ar fi „scos de pe masă”, întrucât nu ar exista, din câte știe el, „sprijin public majoritar” pentru un astfel de vot. Același purtător de cuvânt a adăugat că Burnham este angajat să respecte Acordul din Vinerea Mare, care a redus conflictul cunoscut drept „The Troubles”, a stabilit actualul sistem de guvernare din Irlanda de Nord și a eliminat în mare parte semnele vizibile ale frontierei. Ce spune cadrul legal: consimțământul, nu preferințele capitalelor Axios reamintește că, potrivit Acordului din Vinerea Mare, Irlanda de Nord rămâne parte a Regatului Unit dacă nu există o decizie contrară prin vot: reunificarea ar necesita ca alegătorii din Irlanda de Nord să o aprobe, iar alegătorii din Irlanda să accepte schimbarea constituțională. Cu alte cuvinte, consimțământul democratic este elementul central, nu preferințele exprimate la Londra, Dublin sau Washington. În plan politic, Axios notează și un efect de „între linii”: Trump a reușit să încânte naționaliștii irlandezi, dar să alarmeze unii politicieni nord-irlandezi care, în trecut, și-au exprimat sprijinul pentru el. Micheál Martin a spus că Trump și-a exprimat în privat aceeași preferință și înainte. Context: nu e prima dată când Trump ridică tema Publicația amintește că Trump a mai adus în discuție ideea unei Irlande unite: în martie, a glumit la Washington despre o „fuziune” între Irlanda de Nord și Republica Irlanda. [...]
Președintele Nicușor Dan avertizează că scenariul alegerilor anticipate nu mai poate fi exclus , iar prelungirea crizei politice ar putea aduce „o stagnare sau chiar o deteriorare” economică, potrivit news.ro . Șeful statului spune că nu își dorește în niciun chip anticipate, tocmai din cauza efectelor pe care le-ar avea un calendar electoral prelungit asupra stabilității și a economiei. Într-o intervenție la Euronews, Nicușor Dan a argumentat că alegerile anticipate nu ar rezolva rapid blocajul guvernamental, pentru că nu înseamnă instalarea unui guvern „peste o săptămână”, ci declanșarea unui calendar electoral care „probabil se duce” în jurul Anului Nou. În acest interval, ar urma o intensificare a confruntării politice și o perioadă de așteptare care, în viziunea sa, apasă asupra economiei. „Alegerile anticipate înseamnă un calendar electoral, care probabil se duce sau puţin înainte sau puţin după Anul nou. Înseamnă o concentrare şi mai mare de atacuri între partide până atunci şi o stagnare sau chiar o deteriorare din perspectivă economică.” Miza imediată: formarea unui guvern cu majoritate în Parlament Întrebat dacă anticipate pot deveni probabile după un nou eșec al unui premier în Parlament, președintele a spus că încearcă să identifice „o variantă de guvern” care să treacă de votul Parlamentului. El a susținut că aceasta ar fi și așteptarea publicului: o soluție care are „cele mai multe șanse” să obțină sprijinul necesar. Nicușor Dan a mai afirmat că urmărește aritmetica parlamentară și că știe „pe de rost” numărul de parlamentari ai fiecărui partid sau grup format, precum și variantele prin care s-ar putea ajunge la pragul de 233 de voturi necesare. De ce contează pentru economie Mesajul central al președintelui este că prelungirea incertitudinii politice, în paralel cu o campanie electorală pentru anticipate, riscă să blocheze decizii și să amplifice tensiunile dintre partide, cu efecte negative asupra economiei. În acest context, el insistă pe o soluție parlamentară pentru formarea guvernului, ca alternativă la intrarea într-un nou ciclu electoral. [...]
USR și PNL vor o comisie de anchetă care poate duce la reguli mai stricte privind finanțarea călătoriilor ale demnitarilor și magistraților, după apariția unor informații despre zboruri private și vacanțe de lux către Mykonos și Nisa; solicitarea a fost transmisă conducerii Camerei Deputaților, potrivit G4Media . Inițiativa vizează înființarea Comisiei parlamentare de anchetă „Mykonos-Nordis”, cu mandat să investigheze atât „zborurile Nordis”, cât și „zborurile de lux recente” către Mykonos și Nisa, la care ar fi participat, între alții, judecătorul CCR Cristian Deliorga , politicieni, președintele Tribunalului Constanța, președintele Camerei de Comerț și Industrie a României și un om de afaceri condamnat pentru constituirea de grup infracțional organizat. În declarația citată de publicație, lidera grupului USR din Camera Deputaților , Diana Stoica, susține că demersul urmărește lămurirea finanțării acestor deplasări și a posibilelor conflicte de interese, inclusiv în raport cu actul de justiție. „Este nevoie să aflăm cu toții adevărul. Cine a suportat cheltuielile deplasărilor? Care au fost interesele care au stat la baza acoperirii acestor costuri? Cât de imparțial mai este judecat un inculpat care merge în vacanță cu cel care îl judecă? Toate aceste întrebări trebuie să-și primească răspuns public, în Parlament.” Ce ar trebui să verifice comisia Conform solicitării prezentate, comisia ar urma să stabilească, între altele: împrejurările în care au fost organizate și desfășurate deplasările private către Mykonos și Nisa, inclusiv zborurile Nordis; criteriile de selecție a participanților; costurile totale, defalcate pe transport, cazare, mese, transferuri și alte activități; identitatea celor care au acoperit aceste costuri. Miza de reglementare: finanțarea călătoriilor și obligațiile de integritate Un punct central al mandatului ar fi evaluarea eventualelor „lacune legislative și instituționale” privind finanțarea călătoriilor, declararea beneficiilor, prevenirea conflictelor de interese și verificarea respectării obligațiilor de integritate. În funcție de concluzii, comisia ar urma să formuleze recomandări pentru completarea legislației. Demersul se anunță și ca o confruntare politică în Parlament: USR anticipează opoziție din partea PSD și AUR, însă nu sunt oferite, în materialul citat, detalii despre calendarul de vot sau despre șansele concrete de înființare a comisiei. [...]
Riscul alegerilor anticipate revine în calcul, iar Nicușor Dan avertizează că prelungirea crizei politice poate aduce „o stagnare sau chiar o deteriorare” economică , în condițiile în care formarea unei majorități de 233 de voturi pentru un nou guvern rămâne incertă, potrivit Adevărul . Președintele spune că vrea să evite „cu orice preț” anticipatele, dar admite că instabilitatea politică face ca scenariul să nu mai poată fi exclus. Într-un interviu pentru Euronews , el a invocat lipsa de „disponibilitate la dialog” la începutul sesiunii parlamentare și a indicat că, dacă nu se conturează rapid o majoritate funcțională, „va urma o desemnare”. De ce contează: calendarul electoral ar prelungi blocajul și ar afecta economia Nicușor Dan a argumentat că alegerile anticipate nu ar produce rapid un guvern, ci ar împinge procesul într-un calendar care „probabil că se duce sau puțin înainte sau puțin după anul nou”. În plus, a avertizat că o campanie prelungită ar însemna intensificarea conflictului politic și efecte economice negative. „Alegeri anticipate înseamnă (…) o stagnare sau chiar o deteriorare din perspectivă economică.” În aceeași logică, președintele a legat miza desemnării de credibilitatea fiscală și de relația cu finanțatorii statului, subliniind că România „trăiește în parte pe… datorie”, ceea ce obligă la prudență în raport cu cei care împrumută bani statului. Ce condiții pune pentru desemnarea premierului Șeful statului afirmă că viitorul premier trebuie să aibă în spate o majoritate capabilă să strângă 233 de voturi în Parlament și că desemnarea va merge către varianta „cu cele mai mari șanse” să treacă de vot. Între elementele punctate de președinte: desemnarea ar urma să aibă loc în această săptămână, după consultări cu partidele și grupările parlamentare; o colaborare cu AUR sau SOS România este exclusă „cel puțin pe cifre”; este analizată inclusiv o formulă în care PSD ar avea cei mai mulți miniștri, cu un premier care „să nu provină neapărat din partid”. Numele vehiculate și ce spune despre Alexandru Nazare Întrebat despre posibilitatea desemnării lui Alexandru Nazare (ministrul Finanțelor), Nicușor Dan a evitat să confirme o decizie, dar l-a caracterizat drept „profesionist”, cu experiență relevantă pe buget și în relația cu mediul financiar. A insistat însă că discuția decisivă rămâne una politică: obținerea unei majorități de 233 de voturi. Președintele a mai spus că variantele Sorin Grindeanu și Siegfried Mureșan „rămân în discuție” și vor fi parte din consultările pe care intenționează să le organizeze înaintea nominalizării. [...]
PSD respinge varianta unui guvern tehnocrat, iar disputa politică prelungește incertitudinea decizională într-un moment în care mizele sunt bugetul pe 2027, jaloanele din PNRR și pregătirea pentru iarnă , potrivit Mediafax . Europarlamentarul PSD Claudiu Manda susține că România are nevoie de un guvern „cu legitimitate, susținere parlamentară și responsabilitate politică”, nu de un „armistițiu”. Într-un mesaj publicat luni pe Facebook, Manda îl atacă pe premierul interimar Ilie Bolojan , afirmând că acesta vorbește despre necesitatea unui guvern „cu puteri depline” abia după „mai bine de patru luni” de la declanșarea crizei politice. Social-democratul leagă situația de demiterea guvernului prin moțiune de cenzură și acuză că măsurile de austeritate au fost prezentate drept „reformă”. De ce contează: buget, PNRR și iarna, invocate ca argument pentru tehnocrați Miza imediată a discuției este tipul de executiv care ar putea debloca criza politică. Bolojan a reluat, săptămâna trecută, ideea unui guvern tehnocrat (de tranziție), format din specialiști, care ar putea: planifica bugetul pentru anul viitor; închide procedurile din PNRR (Planul Național de Redresare și Reziliență); „trece România prin iarnă”. Manda respinge această soluție și susține că aceleași argumente erau valabile și în urmă cu patru luni, când, afirmă el, Bolojan ar fi vorbit despre susținerea unui guvern tehnocrat. Contextul crizei și linia de atac a PSD Criza politică a început în mai, după ce Guvernul Bolojan a fost demis în Parlament în urma votului la moțiunea de cenzură inițiată de PSD și AUR. În prezent, executivul funcționează în regim de interimat. În același mesaj, Manda afirmă că România se află „în pragul unei noi crize în sănătate” și că sunt afectați „tocmai cei care au cea mai mare nevoie ca statul să funcționeze”, referindu-se la accesul la servicii medicale. Ce urmează Din informațiile prezentate, poziția PSD indică o opoziție față de varianta tehnocrată și o presiune pentru un guvern cu susținere parlamentară. Materialul nu oferă un calendar al negocierilor sau o soluție agreată între partide, dar evidențiază că disputa privind formula de guvernare rămâne un obstacol în ieșirea din interimat. [...]
UDMR condiționează ieșirea din blocajul politic de un acord PSD–PNL , iar mesajul lui Kelemen Hunor sugerează că, fără o formulă comună de guvernare între cele două partide, nu există majoritate pentru învestire, potrivit HotNews . În același context, liderul UDMR a răspuns ironic atacurilor lui Traian Băsescu la adresa Uniunii, reluând tema „Petrov”, numele conspirativ stabilit de instanță în dosarul de colaborare cu Securitatea. Kelemen Hunor a reacționat luni, la Parlament, după ce fostul președinte a cerut ca UDMR să fie „scos afară din jocurile din România”. Declarația liderului UDMR a fost formulată în termeni duri și cu tentă ironică: „Un fost președinte, cel mai bun produs al dictaturii comuniste, produs politic, și al Securității comuniste, a zis să fim noi ținuți departe de politică. OK, să vină «Petrov» și să rezolve problema.” În martie 2022, Înalta Curte a stabilit că Traian Băsescu a fost colaborator al Securității, cu numele conspirativ „Petrov”, amintește publicația, trimițând la un material anterior: HotNews . Ce a spus Băsescu despre UDMR Traian Băsescu a criticat UDMR într-o intervenție la România TV , declarație citată de News.ro . El a susținut că UDMR „a jucat cu Budapesta” și a spus că Uniunea ar trebui ținută „mai deoparte”, inclusiv în discuțiile despre o eventuală nominalizare a lui Kelemen Hunor ca premier. Miza: majoritatea pentru învestirea guvernului Dincolo de schimbul de replici, Kelemen Hunor a legat explicit depășirea crizei politice de capacitatea PSD și PNL de a ajunge la un compromis pentru susținerea unei formule de guvern. În evaluarea sa, condiționările reciproce ale celor două partide mențin blocajul, pentru că fără voturile lor nu se poate forma o majoritate parlamentară. Liderul UDMR a mai spus că Uniunea va vota guvernul susținut de PSD și PNL, dacă cele două partide ajung la o soluție comună. În acest context, președintele Nicușor Dan a anunțat că va convoca partidele la consultări în această săptămână , conform HotNews . [...]
