Știri
Știri din categoria Politică
USR își închide public opțiunea unei coaliții cu PSD, într-un moment în care în spațiul public circulă speculații despre negocieri „pe surse”, potrivit news.ro. Președintele USR, Dominic Fritz, spune că formațiunea „nu va mai face parte dintr-un guvern cu PSD” și neagă existența unor „negocieri subterane”.
Fritz susține că mesajele vehiculate de unele televiziuni și comentatori ar avea ca scop „să semene neîncredere” și să afecteze „alinierea” dintre USR și PNL, pe care le numește „cele două partide mari de centru-dreapta”. Liderul USR afirmă că excluderea unui guvern cu PSD nu ține de „orgoliu” sau „încăpățânare”, ci de „asumare și claritate morală” pentru menținerea unui parcurs „proeuropean și reformist”.
„Nu vom mai face parte dintr-un guvern cu PSD. Nu există niciun fel de negocieri subterane despre asta.”
În postarea citată, Fritz afirmă că USR nu va fi „de decor” într-un guvern care „maschează colaborarea între PSD și AUR” și că partidul nu va „sacrifica speranțele românilor” pentru o „presupusă stabilitate”. El le cere cetățenilor să nu se lase „dezbinați” de „virușii dezinformării” și să urmărească activitatea miniștrilor USR, nu informațiile „pe surse”.
Subiectul a fost preluat și de doi miniștri USR, care au reacționat pe Facebook. Ministrul Mediului, Diana Buzoianu, afirmă că ideea unor negocieri USR–PSD ar fi „revoltătoare” și leagă tensiunile politice de faptul că USR ar fi susținut reforme prin miniștrii săi și ar fi încercat „curățenie” în instituții „într-un mandat de doar câteva luni”.
Ministrul Economiei, Irineu Darău, transmite la rândul său că USR „rămâne consecvent” și „nu va mai face parte dintr-un guvern cu PSD”, restul fiind „can-can”, potrivit aceleiași surse.
Recomandate
PSD ia în calcul să susțină un premier din afara partidului, Eugen Tomac , ceea ce ar redesena negocierile pentru formarea Guvernului , potrivit HotNews , care citează surse social-democrate și din Administrația Prezidențială. Miza este una de arhitectură politică: un nume acceptabil pentru PSD, dar contestat de USR, poate bloca sau accelera conturarea unei majorități. Surse din PSD susțin că președintele Nicușor Dan ar urma să anunțe în această săptămână candidatul la funcția de prim-ministru, iar în partid „se conturează” o susținere pentru Tomac, cu condiția unei consultări interne înainte de o acceptare oficială. În același timp, varianta Tomac ar fi „respinsă clar” de USR, conform informațiilor publicate. De ce contează numele Tomac în ecuația majorității Eugen Tomac este lider PMP și consilier onorific al președintelui Nicușor Dan pentru relația cu românii de pretutindeni (numire făcută în octombrie 2025). În prezent, el este la al doilea mandat de europarlamentar (din iulie 2019) și activează în grupul Renew Europe, alături de Dan Barna și Vlad Voiculescu (USR). Dacă PSD ar merge pe această opțiune, ar rezulta un scenariu în care un premier asociat cu zona Traian Băsescu–PMP și cu Administrația Prezidențială ar putea obține sprijinul celui mai mare partid, dar fără consens în tabăra reformistă (USR), ceea ce complică formarea unei coaliții stabile. Profil politic și funcții anterioare Potrivit descrierii de pe site-ul Administrației Prezidențiale, Tomac are peste 20 de ani de experiență politică națională și europeană și a susținut proiecte legate de diaspora și comunitățile istorice, precum și inițiative privind integrarea Republicii Moldova în UE. În Parlamentul European , este membru în mai multe structuri, între care: Comisia pentru Cultură și Educație; Comisia pentru ocuparea forței de muncă; Comisia specială pentru Scutul democrației europene; Delegația la Comisia parlamentară de asociere UE–Republica Moldova; Adunarea Parlamentară Euronest. La nivel național, a fost parlamentar între 2012 și 2019. În 2009–2012 a fost secretar de stat la Departamentul pentru Românii de Pretutindeni, apoi consilier de stat în Cancelaria Președintelui, în perioada în care președinte era Traian Băsescu. În 2006–2007 a fost expert în Administrația Prezidențială pe relația cu românii de pretutindeni. Disputa pentru șefia PMP și situația patrimonială În vara lui 2025, Tribunalul București a tranșat disputa pentru conducerea PMP în favoarea lui Tomac, într-un conflict cu Cristian Diaconescu, instanța stabilind definitiv înregistrarea congresului din februarie 2022 în care Tomac fusese ales președinte, potrivit Mediafax. În declarația de avere din 2024, Tomac menționează, între altele, terenuri în Constanța și Neamț, două proprietăți în Belgia (un apartament în Bruxelles și o casă în Charleroi), două autoturisme, economii/investiții de aproximativ 130.000 de euro (aprox. 650.000 lei) și criptomonede de aproximativ 25.000 de dolari (aprox. 115.000 lei), precum și datorii și credite, inclusiv împrumuturi bancare de aproape 300.000 de euro (aprox. 1,5 milioane lei). Ce alte variante sunt vehiculate Pe lista numelor discutate pentru funcția de premier mai apar, potrivit sursei: Radu Burnete, consilier prezidențial (alături de care Tomac este indicat ca favorit); Delia Velculescu, șefă a misiunii FMI în Africa de Sud; Alexandru Nazare, ministrul interimar al Finanțelor; Șerban Matei, director al Direcției de Relații Internaționale din BNR. În acest context, decizia președintelui și poziționările partidelor, în special consultarea internă din PSD și opoziția USR față de varianta Tomac, devin decisive pentru calendarul și formula viitorului Guvern. [...]
Partidele au cheltuit în 2025 mai mult decât au încasat, deși au primit subvenții de 232 milioane de lei , iar cea mai mare parte a banilor publici s-a dus către „presă și propagandă”, potrivit unei radiografii citate de Digi24 , bazată pe un raport Expert Forum . În total, partidele politice și organizațiile minorităților naționale au raportat venituri de aproximativ 705 milioane de lei și cheltuieli de 731 milioane de lei. Din veniturile totale, circa 323 de milioane de lei au fost declarate de formațiuni, restul revenind organizațiilor minorităților naționale. La cheltuieli, din totalul de 731 milioane de lei, 402 milioane de lei au fost declarate de partidele politice. Subvențiile: cine a luat cei mai mulți bani În 2025, opt formațiuni au primit subvenții în valoare totală de 232 milioane de lei. Cele mai mari sume au revenit: PSD: 76,9 milioane de lei AUR: 45,5 milioane de lei PNL: 41,9 milioane de lei USR: 29,8 milioane de lei S.O.S România: 19,8 milioane de lei POT: 15,9 milioane de lei PMP: 1 milion de lei Forța Dreptei: 1 milion de lei Cheltuieli din subvenții și direcția banilor În același an, cheltuielile partidelor s-au ridicat la 244 de milioane de lei. La nivel de partid, sumele raportate de Digi24 sunt: PSD: 97 milioane de lei PNL: 41 milioane de lei AUR: 39,9 milioane de lei USR: 37,4 milioane de lei S.O.S România: 16,8 milioane de lei POT: 8,5 milioane de lei Cea mai mare parte a fondurilor a fost direcționată către presă și propagandă (117 milioane de lei). Alte categorii importante de cheltuieli au fost personalul (27 milioane de lei) și investițiile în bunuri mobile și imobile (aproape 22 milioane de lei). Pentru organizarea de activități politice s-au cheltuit 13 milioane de lei, iar pentru consultanță politică 11 milioane de lei. Cine a depășit subvenția primită Potrivit sursei citate, trei partide au cheltuit în 2025 mai mult decât au primit: PSD și USR (câte 126%) și PMP (135%). În același timp, POT a cheltuit 54% din banii primiți, PNL 98%, AUR 88%, iar S.O.S România 85%. [...]
PNL Sector 6 a votat să susțină ieșirea liberalilor din orice coaliție cu PSD , o decizie care, dacă va fi menținută la nivel național, poate schimba aritmetica unei viitoare majorități guvernamentale și, implicit, stabilitatea politică de care depind și deciziile economice. Informația este prezentată de Antena 3 , pe baza anunțului făcut de Ciprian Ciucu . Primarul Capitalei, liberalul Ciprian Ciucu, a transmis că organizația PNL Sector 6 a votat „pentru menținerea deciziei Biroului Politic Național al PNL de a nu mai participa în nicio coaliție guvernamentală cu PSD”. În același mesaj, Ciucu afirmă că „tehnocrații” propuși de PSD „vor fi tratați ca atare”. În argumentația sa, Ciucu invocă și un mesaj atribuit lui Ilie Bolojan, potrivit căruia partidul nu ar trebui să evite opoziția, chiar dacă „drumul” este unul dificil. „Este și mesajul lui Ilie Bolojan: să nu ne fie frică de drumul greu, să nu ne fie frică de opoziție, este drumul corect.” De ce contează: semnal intern despre linia PNL în negocierile de guvernare Votul din Sectorul 6 este relevant ca indicator politic intern, pentru că arată susținere la nivel local pentru linia stabilită de conducerea centrală a PNL privind excluderea unei formule de guvernare cu PSD. În practică, o astfel de poziționare poate restrânge opțiunile de construire a unei majorități și poate împinge partidul spre opoziție sau spre alte combinații politice, în funcție de contextul parlamentar. În același mesaj, Ciucu relatează și un episod în care Paul Moldovan, președintele PNL Sector 6, a parafrazat un personaj din filmul „Scent of a Woman”, într-o referință la „drumul corect” și la dificultatea de a-l urma. [...]
Senatul a „curățat” OUG-ul SAFE de prevederi fără legătură, reducând riscul de reglementare pentru sectoare precum vinul, gazele și TVA , după ce ordonanța – adoptată înainte de demiterea Guvernului Bolojan – a stârnit controverse tocmai pentru că amesteca finanțarea înzestrării Armatei cu modificări legislative din alte domenii, potrivit Digi24 . Senatorii au eliminat, la propunerea PSD, 12 articole introduse în ordonanță, astfel încât în forma adoptată să rămână doar reglementările privind finanțarea strategică a Armatei prin programul SAFE. Senatul este primul for sesizat, iar Camera Deputaților este for decizional. Votul din Senat a fost de 71 „pentru”, unul „contra” și 30 de abțineri, potrivit Agerpres. Ce a fost scos din ordonanță și de ce contează Dincolo de componenta militară, ordonanța a fost contestată pentru că includea și alte prevederi, fără legătură directă cu SAFE. Digi24 notează că parlamentarii au eliminat norme care vizau: industria vinului; reguli noi pentru proiectele de gaze; schimbări privind rambursarea TVA. Miza practică este că, cel puțin la nivelul Senatului, pachetul legislativ revine la un obiect mai îngust (SAFE), iar modificările cu efecte economice în alte sectoare nu mai sunt împinse printr-o ordonanță justificată prin urgența înzestrării Armatei. Dispută politică și sesizări la CCR Președintele Camerei Deputaților, Sorin Grindeanu, a sesizat Curtea Constituțională cu privire la un conflict constituțional între Parlament și Guvern în legătură cu această ordonanță. În paralel, actul normativ a fost atacat la CCR și de Avocatul Poporului, precum și de liderul PSD, Sorin Grindeanu, conform aceleiași surse. În dezbaterile din Senat, PSD a criticat modul de adoptare, susținând că la prevederile despre înzestrarea Armatei au fost adăugate 12 puncte, inclusiv facilități pentru anumiți agenți economici. PNL a acuzat, la rândul său, PSD că ar fi urmărit eliminarea unor prevederi legate de rambursarea necuvenită de TVA și de combaterea fraudei fiscale. AUR a contestat justificarea urgenței și a pus sub semnul întrebării dobânzile vehiculate public pentru împrumuturi, iar USR a susținut că dobânzile nu pot fi stabilite „de acum”, dar ar urma să fie mai mici decât cele la care s-ar fi împrumutat statul în alte condiții. Ce urmează Proiectul merge la Camera Deputaților, care are votul final. În forma adoptată de Senat, ordonanța rămâne centrată pe finanțarea programului SAFE, după eliminarea articolelor care introduceau schimbări în domenii economice fără legătură directă cu înzestrarea Armatei. [...]
Kelemen Hunor spune că un guvern tehnocrat ar rămâne rapid fără sprijin parlamentar , ceea ce ar bloca deciziile Executivului și ar crea un avantaj politic pentru AUR, potrivit Digi24 . Liderul UDMR a avertizat că o astfel de formulă „nu va rezista nici până în octombrie”, în lipsa unei majorități asumate. Miza, în lectura UDMR, este una de funcționare a guvernării: fără o susținere politică „transparentă și predictibilă” în Parlament, un executiv tehnocrat ar deveni vulnerabil imediat după instalare, pe fondul repoziționării partidelor în opoziție. De ce contează: stabilitatea politică devine condiție pentru guvernare Kelemen Hunor a spus că, înainte de a discuta condiții de susținere, este esențial ca președintele Nicușor Dan să facă o primă nominalizare de premier, pentru ca partidele să poată evalua dacă sprijină viitorul guvern. În acest context, el a invocat numele lui Eugen Tomac , despre care a afirmat că este „o personalitate politică cunoscută”, dar a insistat că UDMR nu poate avansa un vot fără discuții și fără a ști ce își propune un premier desemnat. UDMR respinge un guvern minoritar fără sprijin explicit Liderul UDMR a indicat că participarea formațiunii într-un guvern minoritar, fără o susținere clară în Parlament, este „puțin probabilă”. În schimb, a descris drept necesară o formulă politică sprijinită de o majoritate, enumerând ca posibile combinații mai multe partide, inclusiv USR și PNL, pe lângă PSD și UDMR. Argumentul împotriva tehnocraților: opoziție generalizată și câștig pentru AUR În scenariul unui guvern tehnocrat, Kelemen Hunor susține că „a doua zi toată lumea va fi în opoziție”, ceea ce ar complica guvernarea și ar lăsa executivul „singur”. El a legat acest tip de instabilitate de un efect politic direct: „Așa s-a întâmplat și data trecută și cine a beneficiat dintr-o astfel de situație? Atunci PSD, acuma AUR va beneficia dintr-un guvern tehnocrat.” Totodată, a afirmat că „fără o responsabilitate directă n-ai politică, n-ai cum să guvernezi”, reiterând că UDMR nu vede viabilă varianta unui guvern minoritar fără susținere politică explicită. Ce urmează, potrivit declarațiilor Kelemen Hunor anticipează că „prima încercare va trece”, pe motiv că în acest moment există o presiune generală pentru instalarea unui guvern la Palatul Victoria. În viziunea sa, un guvern politic ar presupune „restabilirea coaliției vechi” și un orizont de funcționare până în 2028 sau, cel puțin, până în 2027, pentru a evita lipsa de coerență și ciclurile rapide de repoziționare în opoziție. [...]
Întârzierea desemnării premierului menține incertitudinea politică , iar scenariile vehiculate la Cotroceni riscă să complice formarea unei majorități parlamentare, potrivit HotNews . La trei săptămâni de la demiterea Guvernului Bolojan, președintele Nicușor Dan amână anunțarea premierului desemnat, în condițiile în care surse din Administrația Prezidențială au declarat că nu va exista un anunț marți. În paralel, în mediul politic circulă mai multe nume pentru funcția de prim-ministru: Eugen Tomac (președintele PMP), consilierul prezidențial Radu Burnete, Delia Velculescu (șefa misiunii FMI în Africa de Sud), ministrul interimar al Finanțelor Alexandru Nazare și Șerban Matei de la Banca Națională a României. Reacția lui Ludovic Orban: „petardă politică” și „cacealma” Fostul premier Ludovic Orban, liderul Forța Dreptei, a criticat dur varianta Eugen Tomac. Orban susține că o eventuală desemnare a acestuia ar fi o asumare strict personală a președintelui, în contextul în care Tomac a fost numit consilier onorific al lui Nicușor Dan în octombrie 2025. Într-o intervenție la Digi24 , Orban a spus că ar fi „o umilință supremă” pentru PSD să susțină un candidat precum Tomac, pe care îl descrie drept „produsul politic” al lui Traian Băsescu. Totodată, Orban a cerut o „soluție serioasă” din partea președintelui și a avertizat că o astfel de propunere ar fi neserioasă: „Altfel, nu e președinte jucător, e președinte jucător la cacealma, dacă vine cu astfel de soluții. Asta ar fi o petardă politică, o propunere neserioasă care în niciun caz nu ar veni în întâmpinarea intențiilor declarate de a putea învesti un guvern care să asigure”. Miza: majoritate parlamentară și precedentul „candidaților scoși din joben” Orban a calificat o eventuală nominalizare de acest tip drept „experiment politic” și a pus sub semnul întrebării posibilitatea desemnării unui premier fără legătură cu partidele parlamentare și fără un acord explicit. „Spuneți-mi când în istoria desemnării de candidați la funcția de prim-ministru, un președinte a scos din joben un candidat la prim-ministru care să aibă nicio legătură cu niciunul dintre partidele parlamentare, fără să aibă un acord explicit”. Ca argument, el a invocat exemple din trecut: Mugur Isărescu , acceptat și susținut de partidele parlamentare după căderea guvernului Radu Vasile, și cazul din 2021, când Dacian Cioloș a fost desemnat ca propunere oficială din partea USR, chiar dacă nu avea șanse reale de a forma o majoritate. [...]
