Știri
Știri din categoria Politică
Reluarea de către propaganda rusă a unei teze false despre „pretenții teritoriale” ale României riscă să alimenteze tensiuni politice și să erodeze sprijinul public pentru ajutorul acordat Ucrainei, într-un moment în care Bucureștiul este unul dintre vecinii care susțin Kievul, potrivit G4Media.
Agenția rusă Regnum, descrisă ca fiind controlată de puterea de la Kremlin, a reluat narațiunea potrivit căreia România ar urmări obiective teritoriale și de influență în raport cu Ucraina. În articolul citat de G4Media, Regnum susține că România ar acționa „încet și consecvent” pentru a obține control asupra navigației pe Dunăre, pentru a „recupera teritorii istorice” și pentru a-și extinde influența Bisericii Ortodoxe Române, „ascunzându-se” în spatele ajutorului oferit Ucrainei în război.
Materialul menționează că Regnum își sprijină teza pe declarații și inițiative atribuite unor politicieni români cu poziții revizioniste:
Potrivit G4Media, astfel de narațiuni sunt folosite „constant” pentru a slăbi coeziunea dintre Ucraina și vecinii săi, inclusiv România și Polonia, state care ajută Kievul să reziste invaziei Rusiei. Publicația reamintește că România sprijină Ucraina „din primele zile ale conflictului” și descrie Ucraina drept „ultimul zid de apărare a Europei” în fața agresiunii ruse.
Recomandate
Viitorul buget UE post-2027 și banii pentru competitivitate au fost puse în prim-plan de președintele Nicușor Dan la reuniunea informală a Consiliului European din Cipru, într-un moment în care statele membre încep negocierile pentru Cadrul Financiar Multianual 2028–2034, potrivit Digi24 . România consideră discuțiile despre bugetul post-2027 „esențiale”, cu miza de a asigura finanțarea pentru politicile de coeziune și dezvoltare, chiar dacă la nivel european se anticipează „alegeri dificile” privind prioritățile de cheltuire. Ce a spus Nicușor Dan despre agenda reuniunii Șeful statului a indicat patru teme majore pe masa liderilor UE: criza din Orientul Mijlociu; Ucraina, inclusiv în contextul deblocării celui de-al 20-lea pachet de sancțiuni; competitivitatea și funcționarea pieței unice, cu accent pe reducerea prețurilor la energie în UE și în România, „și pentru consumatorii casnici și pentru industrie”; viitorul Cadrului Financiar Multianual, adică fondurile europene pentru perioada 2028–2034. În ceea ce privește bugetul, Nicușor Dan a spus că România își dorește „un buget ambițios, un buget mare” și a punctat că, pentru prima dată, ar exista „o secțiune foarte consistentă, 400 de miliarde, pentru competitivitate”. Obiectivul Bucureștiului, potrivit declarațiilor sale, este ca fondurile dedicate competitivității să ajungă și la companiile din țările mai puțin dezvoltate, pentru a nu crește decalajele. Context: presiune pe finanțare și decizii mai rapide în UE În același context, președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, a cerut „bani noi” la nivelul UE, argumentând că un buget inadecvat și datoria în creștere, pe fondul crizelor succesive, impun noi finanțări. Metsola a mai spus că Parlamentul European urmează să își adopte poziția privind Cadrul Financiar Multianual săptămâna viitoare, pentru a deschide discuțiile cu statele membre. Totodată, instituțiile UE au semnat o declarație comună pentru implementarea unei foi de parcurs de consolidare a pieței unice până la finalul lui 2027, cu accent pe competitivitate, integrare și reziliență economică, potrivit unui comunicat al Parlamentului European citat de Digi24. De ce contează pentru România Discuția despre bugetul 2028–2034 și despre alocările pentru competitivitate are impact direct asupra: finanțării politicilor de coeziune și dezvoltare, relevante pentru investiții și reducerea diferențelor de dezvoltare; accesului companiilor din economiile mai puțin dezvoltate la fonduri europene dedicate competitivității; direcției în care UE își mută prioritățile de cheltuire, într-un context geopolitic tensionat și cu presiuni suplimentare pe buget. În paralel, România susține continuarea pașilor pentru aderarea Ucrainei și a Republicii Moldova, inclusiv deschiderea primelor „clustere” de negociere, și respinge ideea unei „Europe cu mai multe viteze”, pentru a evita marginalizarea statelor de pe flancul estic. [...]
Președintele Nicușor Dan indică o schimbare de trend în războiul din Ucraina , după discuțiile de la reuniunea informală a Consiliului European din Cipru, unde a fost abordată atât evoluția de pe front, cât și sprijinul financiar și pachetele de sancțiuni ale UE, potrivit Mediafax . Șeful statului a spus că președintele ucrainean Volodimir Zelenski le-a transmis liderilor europeni că, de la începutul anului 2026, Ucraina ar fi recâștigat „ceva mai multe” teritorii decât a pierdut, ceea ce ar reprezenta „pentru prima oară” o inversare a dinamicii teritoriale. În același context, Nicușor Dan a menționat două elemente pe care le-a legat de o îmbunătățire a situației: deblocarea unui împrumut de 90 de miliarde și lansarea celui de-al 20-lea pachet de sancțiuni. Aderarea Ucrainei, legată de parcursul Republicii Moldova Președintele a mai declarat că la reuniune s-a discutat și despre nevoile curente ale Ucrainei, precum și despre intrarea acesteia în Uniunea Europeană. În discuțiile dintre lideri, tema extinderii a fost tratată mai larg, incluzând și Balcanii de Vest. Nicușor Dan a subliniat că aderarea Ucrainei este „conexată” cu aderarea Republicii Moldova, iar modul în care UE gestionează procesul contează direct pentru ambele țări. Discuția „cuplare–decuplare” și riscul de descurajare Întrebat despre o posibilă decuplare a Republicii Moldova de Ucraina în procesul de aderare, președintele a spus că există opinii diferite între statele membre: unele ar considera util ca UE să avanseze cu „orice stat câștigat”, în timp ce altele invocă argumentul moral, legat de faptul că Ucraina „luptă, de fapt, pentru Europa”. În această logică, Nicușor Dan a avertizat că o eventuală decuplare ar putea deveni „un factor descurajant”, iar discuția rămâne deschisă „în parametrii aceștia”. [...]
Președintele Nicușor Dan exclude un guvern minoritar sprijinit de AUR , o poziționare care ridică o limită de negociere în formarea unei majorități și îngustează opțiunile de stabilitate parlamentară în perioada următoare, potrivit Digi24 . Șeful statului a fost întrebat ce ar face în eventualitatea în care i-ar fi propus un executiv minoritar care să se bazeze pe voturile AUR. Nicușor Dan a spus că nu ar accepta o astfel de variantă și a adăugat că i se pare „extrem de puțin probabil” ca o asemenea solicitare să ajungă la el. „Linie roșie” în arhitectura majorității Din declarațiile președintelui reiese că respinge explicit scenariile în care AUR ar deveni sprijin parlamentar pentru un guvern minoritar, inclusiv în ipoteza în care propunerea ar veni din partea PNL sau PSD. Agerpres, care relatează aceeași poziție, notează că Nicușor Dan și-a menținut și decizia de a nu desemna un premier în formule de tip PSD–AUR, PNL–AUR sau un premier PNL susținut în Parlament de AUR. „În situația ipotetică în care PNL sau PSD va veni la mine și vor spune «vrem un guvern minoritar cu susținerea partidului AUR», eu nu voi fi de acord cu asta.” De ce contează: opțiuni mai puține pentru un guvern funcțional În termeni practici, mesajul președintelui funcționează ca un filtru politic pentru negocierile de guvernare: dacă partidele nu pot construi o majoritate fără AUR, varianta unui executiv minoritar „tolerat” de acest partid este, cel puțin la nivel prezidențial, blocată. Ce urmează depinde de configurația parlamentară și de propunerile care vor ajunge la Cotroceni ; în acest moment, președintele indică faptul că nu va valida o soluție care ar face din AUR pivotul susținerii guvernamentale. [...]
Demisiile miniștrilor PSD intră în procedura formală de revocare și numire , după ce președintele Nicușor Dan a confirmat, potrivit Mediafax , că solicitările au ajuns la Administrația Prezidențială și sunt analizate, urmând să fie aprobate dacă documentele sunt în regulă. Șeful statului a spus că echipa sa a pregătit proiectele de decrete „de revocare, respectiv numire”, iar el urmează să facă o verificare finală înainte de semnare, declarație făcută după reuniunea informală a Consiliului European. „Aceste propuneri au venit după ce am vorbit cu dumneavoastră aseară. Peste zi, colegii mei s-au uitat pe ele, au întocmit proiectele de decrete, de revocare, respectiv numire. Și acum, în drum spre avion, o să mă uit și eu pe ce au lucrat, adică să fac o mică verificare și, dacă totul e în regulă, le voi semna.” Ce declanșează schimbarea și cine pleacă din Guvern Reprezentanții PSD și-au depus demisiile din Executiv după decizia partidului de a retrage sprijinul politic pentru premierul Ilie Bolojan. Conform informațiilor din articol, PSD are un vicepremier și șase miniștri în Guvern: vicepremier: Marian Neacșu miniștri: Alexandru Rogobete (Sănătate), Radu Marinescu (Justiție), Florin Barbu (Agricultură), Florin Manole (Muncă), Bogdan Ivan (Energie), Ciprian Șerban (Transporturi) Ce urmează: interimat și fereastra de 45 de zile Premierul urmează să numească interimari dintre membrii actuali ai Cabinetului, iar interimatul este limitat la 45 de zile, potrivit Mediafax. În acest interval, opoziția poate depune o moțiune de cenzură în Parlament. AUR a anunțat deja că va vota orice moțiune îndreptată împotriva Guvernului condus de Ilie Bolojan. [...]
Nicușor Dan își limitează rolul la mediere în criza politică din coaliție și indică drept scenariu de lucru testarea majorității guvernului în Parlament, potrivit Mediafax , după declarațiile făcute la finalul întâlnirii informale a Consiliului European . Președintele a spus că, în acest moment, România are „un guvern din care s-au retras niște miniștri” și că „probabil” executivul va ajunge „la un moment dat” în fața Parlamentului pentru a verifica dacă mai are o majoritate. Până atunci, a adăugat el, poate doar să constate situația și să încerce să medieze sau să ajute pe chestiuni care necesită cooperare. Mesajul către cei care cer „mai multă fermitate” Întrebat ce le transmite românilor care își doresc ca el să fie mai ferm, Nicușor Dan a răspuns, „cu un oarecare umor”, că rolul său este cel de mediator. „Pot să le răspund cu fermitate că sunt mediator. Altceva nu pot să le spun.” Context: rolul constituțional și relația cu premierul În același context, Mediafax amintește prevederile Articolului 80 din Constituție, potrivit cărora președintele exercită funcția de mediere între puterile statului și între stat și societate și veghează la buna funcționare a autorităților publice. Întrebat despre relația cu premierul Ilie Bolojan după izbucnirea crizei politice, Nicușor Dan a afirmat că relațiile personale au fost „tot timpul cordiale”. Publicația reamintește și o urare transmisă de premier președintelui, în direct la Europa FM, în contextul deplasării lui Nicușor Dan la reuniunea informală a Consiliului European de la Nicosia, Cipru. [...]
Președintele Nicușor Dan evită să valideze public o formulă de guvernare , pentru a nu afecta negocierile politice aflate în desfășurare, relatează Mediafax . Poziționarea are o miză directă de stabilitate instituțională: șeful statului își revendică rolul de mediator și refuză să compare, în această etapă, scenariul unui guvern minoritar cu cel al unei coaliții. În contextul discuțiilor despre un executiv „mai ieftin” și mai eficient, cu mai puțini miniștri și costuri administrative reduse, Nicușor Dan a spus că nu dorește să se pronunțe asupra eficienței relative a unor variante care sunt încă în discuție. Președintele a precizat că are o opinie personală, dar preferă să nu o exprime pentru a nu influența negocierile. Totodată, el a indicat că o evaluare între formule guvernamentale ar avea sens abia după o perioadă de stabilitate, când rezultatele pot fi analizate „obiectiv”. Semnal pentru piețe: „reacțiile externe au fost calme” Întrebat dacă actuala criză politică ar putea genera îngrijorări la nivel european și efecte asupra percepției investitorilor sau asupra costurilor de finanțare ale statului, președintele a transmis că reacțiile externe au fost „calme”. Potrivit acestuia, în discuții informale cu lideri și oficiali europeni, interesul a fost mai degrabă de a înțelege situația internă, fără semnale de panică. Angajamentele europene, prezentate ca neafectate Șeful statului a reiterat că România își menține direcția pro-occidentală și că tensiunile politice interne nu afectează angajamentele față de Uniunea Europeană , inclusiv proiectele și reformele legate de fondurile europene și Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). În lipsa unei poziționări explicite între guvern minoritar și coaliție, mesajul central rămâne unul de neutralitate instituțională, cu accent pe continuitatea direcției externe și pe evitarea escaladării percepției de risc. [...]
