Știri
Știri din categoria Politică
Partidul Oamenilor Tineri (POT) cere statului să deschidă un proces împotriva Pfizer și să impună despăgubiri lunare de 1.200 euro (aprox. 6.000 lei) pentru românii care „nu mai pot munci” din cauza „efectelor adverse”, până la vârsta pensionării, potrivit Mediafax. Miza propunerii este una de impact bugetar și de răspundere financiară: POT susține că nota de plată nu ar trebui să ajungă la contribuabili, ci la producător.
Formațiunea, condusă de Anamaria Gavrilă, solicită Guvernului să dea în judecată compania pentru „recuperarea banilor plătiți” pe vaccinurile anti-COVID și, separat, pentru plata unor despăgubiri directe către persoanele care invocă incapacitatea de muncă din cauza reacțiilor adverse.
În comunicatul citat, POT cere autorităților două direcții de acțiune:
Anamaria Gavrilă afirmă că statul ar trebui să urmărească nu doar recuperarea costurilor, ci și despăgubiri, iar abordarea ar trebui extinsă și la „orice companie” cu care statul a avut contracte pentru vaccinuri, „acolo unde există prejudicii”.
„Este timpul să ne luăm banii înapoi. Pe toți. (…) acolo unde există prejudicii, trebuie să existe și răspundere directă și despăgubiri plătite către cetățeni”, a spus Anamaria Gavrilă, președinta POT.
În aceeași logică, lidera POT susține că responsabilitatea financiară nu ar trebui să revină contribuabililor, ci producătorului, în acest caz Pfizer.
Materialul nu oferă detalii despre un mecanism de stabilire a eligibilității (de exemplu, criterii medicale sau proceduri de evaluare) și nici despre pașii instituționali concreți prin care Guvernul ar putea formula o astfel de acțiune în instanță sau cum ar fi cuantificate „prejudiciile”.
Recomandate
România încearcă să reducă o datorie de aproape 600 de milioane de euro (aprox. 3 miliarde lei) în disputa cu Pfizer , prin negocieri purtate la Washington, potrivit Antena 3 . Miza discuțiilor este una bugetară și de politică publică: ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete , se întâlnește cu oficiali ai companiei pentru a negocia în „scandalul dintre România și Pfizer”, în contextul unei datorii pe care sursa o descrie ca fiind „de aproape 600 de milioane de euro”. Materialul Antena 3 precizează că negocierile sunt considerate „decisive” și că jurnalistul Sergiu Cora se află la Washington, de unde relatează despre aceste discuții. Publicația nu oferă, în textul disponibil, detalii despre formatul negocierilor, posibile scenarii de rezultat sau ce anume „obține România” concret în urma lor. [...]
Nicuşor Dan leagă vizita în SUA de „dinamica geopolitică”, dar pune accentul pe consolidarea parteneriatului, inclusiv prin discuţii economico-financiare la nivel guvernamental , potrivit news.ro . Preşedintele a spus că „crede” că va face vizita în acest an, însă a subliniat că „totul este în dinamică” în actualul context geopolitic. Întrebat la Europa FM dacă mai merge în SUA anul acesta, şeful statului a indicat că, dincolo de calendarul unei vizite, contează evoluţia relaţiei bilaterale. În acest sens, el a menţionat că „chiar azi” sunt „trei sau patru miniştri” în Statele Unite pentru discuţii „la nivelul trezoreriei” şi al „marilor bănci de investiţii” — un indiciu că dialogul include şi componente financiare, nu doar politice. Vizita la Casa Albă , condiţionată de un „program comun” Nicuşor Dan a arătat că o vizită „la cel mai înalt nivel” necesită coordonare între părţi. „O vizită necesită un program comun.” El a descris vizita drept „vârful simbolic” al unei relaţii care, în esenţă, se sprijină pe „documente, contracte” şi „angajamente reciproce”, domenii în care a spus că există progres „consistent”. Mesajul politic: parteneriatul e „important” pentru ambele părţi Preşedintele a insistat că România are nevoie de parteneriatul cu SUA şi „invers”, parteneriatul cu România este important pentru Statele Unite. În acelaşi timp, a delimitat tema de eventuale interpretări în cheie de politică internă, spunând că aceasta ar fi „o altă discuţie”. [...]
Președintele Nicușor Dan spune că alegerile anulate din 2024 au fost influențate de o infrastructură pro-rusă , iar miza imediată este raportul oficial promis „în acest an”, care ar urma să aducă elemente noi față de documentul prezentat anterior de fostul procuror general, potrivit Mediafax . Declarațiile au fost făcute joi, într-o emisiune radio la Europa FM, în contextul dosarului privind scrutinul prezidențial din 2024, care a fost anulat. Nicușor Dan a spus că a avut „o corespondență” cu mai multe instituții, pe care a descris-o drept „destul de voluminoasă”, și că au existat și discuții față în față. Ce susține președintele despre implicarea Rusiei Șeful statului afirmă că evaluarea pe care o are în acest moment indică sprijin extern pentru fostul candidat Călin Georgescu și încadrează situația într-un „ război hibrid ” (un set de acțiuni non-militare, precum dezinformare și influențare, folosite pentru a destabiliza un stat). „Fără discuție, România este ținta unui război hibrid al rușilor. Fără discuție, Călin Georgescu a fost susținut de o infrastructură susținută de Federația Rusă.” Întrebat dacă are dovezi, Nicușor Dan a răspuns: „Sigur că da”. Ce urmează: raportul promis „în acest an” Președintele a mai spus că nu crede că raportul va duce la demiterea unor șefi ai serviciilor secrete și a descris drept „excepțională” intensitatea fenomenului, sugerând că este un nivel care „nimeni nu ar fi văzut în țările occidentale”. Raportul pe care l-a anunțat ar urma să fie prezentat în acest an și, potrivit lui Nicușor Dan, va conține „lucruri noi” față de cel prezentat deja de fostul procuror general Alex Florența . În acest moment, articolul nu oferă detalii despre conținutul concret al noilor informații sau despre calendarul exact al publicării. [...]
Un proiect de lege depus în Parlament ar extinde interdicția de „fumat” la vape și tutun încălzit în toate spațiile publice închise , ceea ce ar obliga operatorii din HoReCa, retail (malluri) și transport să aplice aceleași reguli ca pentru țigările clasice, potrivit Digi24 . Inițiativa este depusă de deputata USR Diana Stoica și senatoarea USR Ruxandra Cibu Deaconu și vizează interzicerea utilizării țigărilor electronice, a vape-urilor și a dispozitivelor de încălzire a tutunului în toate spațiile publice închise. În forma actuală, legislația interzice fumatul doar în cazul arderii tutunului, iar pentru aceste dispozitive există restricții doar în mijloacele de transport în comun. Printre co-inițiatori se află și senatorul PSD Adrian Streinu-Cercel (medic) și senatoarea PNL Maria Gabriela Horga, ceea ce sugerează o susținere transpartinică pentru modificarea regulilor. Ce se schimbă în definiția „fumatului” și unde s-ar aplica interdicția Proiectul urmărește redefinirea noțiunii de „fumat” astfel încât să includă inhalarea aerosolilor rezultați din încălzirea sau vaporizarea produselor care conțin tutun, nicotină sau alte substanțe destinate inhalării, cu excepția celor de uz medical. Odată extinsă definiția, interdicția ar urma să se aplice în toate spațiile publice închise, inclusiv: la locul de muncă; în transportul public. Argumentele invocate de inițiatori și organizații medicale Senatoarea Ruxandra Cibu Deaconu a susținut, potrivit unui comunicat de presă al USR citat de Digi24, că efectele acestor produse sunt „cel puțin la fel de nocive” și că includerea lor explicită în definiție ar reduce interpretările și confuziile, pentru a limita expunerea pasivă. Diana Stoica a legat proiectul de indicatori de sănătate publică și a spus că inițiativa vine în contextul unei petiții semnate de peste 64.000 de persoane, menționând petiția Declic . În sprijinul argumentației, inițiatorii invocă avertismente ale Organizației Mondiale a Sănătății privind aerosolii „second-hand” proveniți din țigările electronice, care pot crește nivelul particulelor fine în spațiile închise, precum și studii europene care ar indica deteriorarea calității aerului și simptome iritative la persoanele expuse. La nivel național, Societatea Română de Pneumologie și Societatea Română de Cardiologie au semnalat că prezentarea țigărilor electronice drept „alternativă sănătoasă” este problematică și au indicat existența unor efecte nocive, inclusiv la adolescenți. Ce urmează Proiectul modifică Legea nr. 349/2002 pentru prevenirea și combaterea efectelor consumului produselor din tutun. Digi24 nu precizează în material un calendar de dezbatere sau vot, astfel că momentul intrării în vigoare depinde de parcursul legislativ în Parlament. [...]
Președintele Nicușor Dan spune că e prea devreme să fie evaluată direcția noului premier ungar , iar această prudență contează pentru modul în care România își calibrează relația cu Budapesta și poziționările în dosarele europene, potrivit Mediafax . Într-o intervenție la Europa FM, șeful statului a spus că este „prea devreme” pentru a stabili dacă Peter Magyar este un politician reformist sau dacă va continua linia lui Viktor Orbán, subliniind că răspunsul va veni din „acțiunile viitoare”. Nicușor Dan a încadrat ascensiunea lui Magyar în contextul electoratului din Ungaria, pe care l-a descris ca fiind într-o zonă „naționalist-suveranistă”, argumentând că noul premier este „un reprezentant al acestor oameni”. Semnalul despre orientarea europeană: comparația cu Giorgia Meloni Deși a insistat că direcția politică a noului premier ungar se va vedea în perioada următoare, președintele a avansat o evaluare „intuitivă” privind poziționarea la nivel european: „Cred că putem așa, intuitiv, să-l vedem undeva într-o zonă apropiată doamnei Meloni, ca acțiune politică europeană.” Poziția față de UDMR și votul maghiarilor din Transilvania Întrebat dacă liderul UDMR, Kelemen Hunor, ar trebui să demisioneze în contextul susținerii acordate de UDMR lui Viktor Orbán, Nicușor Dan a respins ipoteza. El a invocat „corespondența între politician și publicul său” și a spus că, din ce a citit în presă, maghiarii din Transilvania l-ar fi votat „90%” pe Orbán, motiv pentru care nu vede o justificare pentru demisie. Context: schimbarea de la Budapesta după 16 ani Potrivit informațiilor prezentate, Peter Magyar, liderul partidului TISZA , a câștigat alegerile legislative din 12 aprilie din Ungaria și a obținut o majoritate confortabilă în parlament, punând capăt mandatului de 16 ani al lui Viktor Orbán ca premier. [...]
Președintele Nicușor Dan exclude numirea unui premier PSD într-o coaliție cu AUR , într-un moment în care ruptura dintre PSD și PNL riscă să împingă guvernarea spre formule parlamentare alternative, cu efect direct asupra stabilității politice și a agendei economice (inclusiv PNRR ), potrivit G4Media . În interviul acordat la Europa FM, președintele a spus că, în scenariul unei coaliții PSD-AUR, ar trebui să numească un premier PSD, lucru pe care îl respinge categoric: „Aici pot să vă dau un răspuns foarte ferm: ar trebui să numesc un premier PSD. Eu nu o voi face niciodată.” Ce înseamnă poziționarea președintelui în criza PSD–PNL În disputa dintre PSD și premierul Ilie Bolojan (PNL), Nicușor Dan afirmă că încearcă să rămână mediator și susține că nu are „un atribut constituțional” pentru a interveni direct într-un conflict între partide. El anticipează o perioadă de negocieri în care „răspunsul la criză” va veni de la PSD și PNL, iar el va „invita la calm”. Președintele a spus că este posibil și un guvern minoritar, dar a punctat că acesta ar avea nevoie, la un moment dat, de susținere parlamentară. În același context, a afirmat că Ilie Bolojan „a spus public că nu va demisiona”. Contextul imediat: referendumul intern din PSD În material este menționat că PSD organizează luni, 20 aprilie, un referendum intern cu circa 5.000 de lideri locali și centrali, care vor vota electronic dacă partidul îl mai susține pe Ilie Bolojan ca premier. Președintele a mai spus că se așteaptă la o perioadă în care partidele să încerce un acord politic inclusiv pe „acțiuni parlamentare pe PNRR”, urmat de un dialog care „se va soluționa cu un acord”. Alte declarații relevante din interviu, cu impact pe justiție și instituții Pe tema numirilor din justiție, Nicușor Dan a respins ideea unui „troc politic” cu PSD și a spus că „legea interzice”. Între numele invocate (Cerbu, Chiriac, Miron), a afirmat că are „mare încredere” în Cristina Chiriac și a negat acuzația că aceasta ar fi ascuns probe în cazul episcopului de Huși, oferind propria explicație despre contextul imaginilor și evoluția ulterioară a dosarului. Totodată, a spus că de la Codrin Miron, noul șef DIICOT, așteaptă „o luptă cu marile rețele de droguri, nu cu micii consumatori” și că se așteaptă la „primele rezultate în șase luni”. Separat, președintele a afirmat că „nu crede că mai departe de o lună” ar urma să aibă loc referendumul în justiție (în sensul consultării corpului magistraților, așa cum reiese din interviu). Pe subiectul numirilor la șefia serviciilor secrete, a spus că speră să le facă „în curând” și că este „puțin peste 50%” în negocierile cu coaliția pe aceste numiri. În privința raportului privind anularea alegerilor, a declarat că va fi făcut public și că „anul acesta vom ieși cu raportul”. În ceea ce o privește pe Laura Codruța Kovesi, întrebat despre posibile abuzuri în mandatele acesteia la DNA și Parchetul General, a spus că „ar înclina să creadă” că au existat abuzuri, dar a ridicat problema lipsei unui raport care să documenteze acuzațiile. [...]
