Știri
Știri din categoria Politică
Costul potențial al litigiului cu Pfizer a fost folosit ca argument pentru amânarea plăților, iar Guvernul știa încă din 2023 că riscă să piardă în instanță, a susținut Marcel Ciolacu, potrivit Digi24. Declarațiile vin pe fondul documentelor prezentate de publicație despre opțiunile pe care le-a avut Ministerul Sănătății în legătură cu amendamentul la contractul de vaccinuri anti-COVID-19.
Ciolacu a vorbit miercuri, 15 aprilie, într-o conferință de presă la Spitalul Universitar din București, unde a participat ca președinte al Consiliului Județean Buzău. Întrebat dacă a comunicat cu fostul ministru al Sănătății, Alexandru Rafila, în 2023, când a preluat conducerea Guvernului, Ciolacu a spus că nu a discutat direct cu acesta pe subiect, ci cu echipa ministrului.
Din documente intrate în posesia Digi24 reiese că, în 2023, România avea de ales între două variante legate de „Amendamentul 5”, negociat de Comisia Europeană cu Pfizer, care prevedea reducerea numărului de doze contractate și extinderea livrărilor până în 2026.
Potrivit răspunsului transmis de Ministerul de Finanțe, citat în articol, opțiunile erau:
Fostul premier a susținut că i s-a transmis că România riscă să fie dată în judecată de Pfizer și a argumentat că șansele de câștig erau reduse, invocând faptul că vaccinurile fuseseră livrate și se aflau în depozite.
„Au început demersurile. Credeați că puteam câștiga vreun proces cu Pfizer? Vaccinurile erau la noi în depozit. Am înțeles că am vrut să ne judecăm, dar care a fost temeiul? Dacă eu vă iau mașina, trebuie să v-o plătesc, vă las să mă dați în judecată ca să mai trag de timp. Nu era evident?”
În aceeași intervenție, Ciolacu a spus că nu știe „cum s-a semnat pentru asemenea cantitate imensă” și a afirmat că „nu e nimeni de la PSD vinovat”, susținând că Rafila „a avut-o servită cu aceste vaccinuri” și acuzând Guvernul din 2021 că a făcut o comandă „ilogică”.
Articolul amintește că, în 2021, România și-a asumat să comande 39 de milioane de doze de vaccin anti-COVID-19 de la Pfizer, iar Ministerul de Finanțe avertiza încă de atunci că numărul de doze propuse „depășește necesarul de doze al populației”.
Totodată, Digi24 arată că Rafila i-a cerut premierului de atunci, Nicolae Ciucă, și Ministerului de Finanțe, condus atunci de Marcel Boloș, să îi spună ce decizie să ia, deși, potrivit unui răspuns al Ministerului de Finanțe din 2023 citat de publicație, decizia era exclusiv a Ministerului Sănătății. Într-un răspuns pentru Digi24.ro, Nicolae Ciucă a indicat, la rândul său, că discuția pe subiect trebuie purtată de Ministerul Sănătății.
În paralel, achiziția de vaccinuri COVID-19 este menționată ca făcând obiectul unui dosar deschis de DNA „de mai bine de cinci ani”, fără alte detalii în textul citat.
Recomandate
Premierul desemnat Eugen Tomac promite prudență fiscală, încercând să securizeze sprijin politic pentru un guvern tehnic , pe fondul discuțiilor cu PSD despre relansarea economică și temerile legate de taxare, potrivit news.ro . Tomac a spus, luni, după întâlnirea cu liderii PSD, că a prezentat prioritățile viitorului executiv și a insistat că „nu este momentul să ne hazardăm” în zona de taxare. În acest context, el a afirmat că i-a asigurat pe social-democrați că guvernul pe care îl propune va fi „extrem de prudent și atent” astfel încât românii „să nu mai simtă noi poveri sau biruri”. Miza: sprijin politic pentru un guvern „capabil să ia decizii” În declarațiile sale, Tomac a legat explicit discuția despre măsuri economice de nevoia unui guvern funcțional, care să poată lua decizii într-un „moment tensionat” pentru societate. El a făcut apel la „responsabilitate” către toate partidele și a cerut susținere din partea formațiunilor „afiliate familiilor europene”, invocând direcția „pro-occidentală” și parteneriatul transatlantic . Discuții și cu USR: fără membri de partid din actualul Parlament în cabinet Premierul desemnat a declarat că speră ca USR „va da dovadă de multă responsabilitate” și că își dorește să continue colaborarea cu acest partid. Totodată, Tomac a dat asigurări că nu va include în cabinet „niciun membru cu carnet de partid din actualul Parlament”, în linia unui guvern tehnic. Context: PSD cere schimbarea „modelului Bolojan de austeritate” În paralel, Sorin Grindeanu a transmis, după discuția cu Tomac, că viitorul guvern „trebuie să schimbe din temelii modelul Bolojan de austeritate” și că, dacă executivul vrea sprijinul PSD, „reformele și măsurile de reducere a deficitului trebuie să plece de sus în jos”, potrivit unei relatări separate a news.ro . În acest moment, din informațiile disponibile în material, nu sunt prezentate detalii despre măsuri concrete sau un calendar de implementare; mesajul central rămâne angajamentul de prudență privind taxarea, folosit ca argument pentru obținerea unei majorități de susținere. [...]
Atacul lui Ciprian Ciucu ridică miza negocierilor pentru învestirea guvernului, sugerând că lista de miniștri ar avantaja PSD fără asumare politică. Într-un mesaj publicat luni seară, primarul liberal al Capitalei i-a transmis premierului desemnat Eugen Tomac că are „semne de întrebare destul de mari” privind componența cabinetului propus, pe care o descrie drept „cusută cu ață alb-fosforescentă”, potrivit HotNews . Ciucu spune că i-a scris lui Tomac „ca dovadă de respect”, dar îl acuză că nu a fost direct în discuțiile purtate în aceeași zi cu PNL, USR și PSD pentru susținerea guvernului. Suspiciunea de negocieri prealabile cu PSD pe portofolii Primul punct invocat de Ciucu vizează ordinea întâlnirilor cu partidele. Deși Tomac ar fi spus că a discutat mai întâi cu PNL și apoi cu PSD, Ciucu afirmă că nu crede această variantă și sugerează existența unor discuții „prealabile, ascunse și neasumate” cu PSD. În mesaj, el indică drept argument faptul că unele nume propuse pentru ministere ar „reflecta propuneri fix ale PSD”, menționând explicit Agricultură (Istudor), Transporturi (Masala) și Dezvoltare (Ionaș). Ciucu susține că aceste alegeri ar arăta că Tomac „le protejați interesele și le-ați pus ministerele pe care le vor ei la adăpost”. Riscul de „etichetare” publică a guvernului ca proiect PNL–USR Al doilea „semn de întrebare” ține de prezența în listă a unor persoane asociate PNL, „fără sprijinul nostru”, despre care Ciucu afirmă că ar fi fost incluse „la inițiativa dvs.”. În opinia sa, acest lucru ar facilita un mesaj public potrivit căruia guvernul ar fi, de fapt, al PNL și USR, în timp ce PSD s-ar poziționa în afara responsabilității politice. În acest context, Ciucu afirmă că PSD ar urma să împingă acest „narativ” și face o paralelă cu „scenariul Cioloș”, în care PSD ar ataca, iar PNL nu ar răspunde pe măsură. Scenariul unui „premier tehnic” și presiunea pe Parlament Al treilea punct ridicat de Ciucu este legat de posibilitatea ca, dacă Tomac nu obține votul de învestitură, să fie nominalizat un alt premier „tehnic”, mizându-se pe faptul că unii parlamentari ar evita alegerile anticipate „de frică că nu vor mai prinde Parlamentul”. Ciucu spune că o astfel de strategie ar fi „concepută special pentru a exonera PSD de orice răspundere”. „Vă rog, aveți decența și nu ne luați de proști. (…) Arătați-ne un minim de respect și nu ne insultați inteligența”, a transmis Ciucu. În final, primarul susține că Tomac „ar fi trebuit să discutați pe cinstite cu noi” și reamintește poziția exprimată anterior: „nu vom accepta tehnicieni roșii”. Mesajul integral a fost publicat de Ciucu pe Facebook, în postarea adresată direct lui Eugen Tomac. [...]
Premierul desemnat Eugen Tomac spune că formarea rapidă a unui guvern „tehnic” este ieșirea din blocaj , deși discuțiile purtate luni cu partidele nu au produs, deocamdată, un sprijin explicit, potrivit news.ro . Mesajul lui Tomac pune accent pe urgența deciziei politice, în condițiile în care lipsa unei majorități funcționale prelungește incertitudinea guvernării. Tomac a declarat luni seară, la Antena 3, că „sunt legitime condițiile partidelor” și că are „disponibilitate de dialog” cu toate formațiunile pro-occidentale din Parlament. El a spus că înțelege de ce partidele „încearcă să pună între ele bariere foarte mari”, dar a insistat că soluția este un executiv funcțional. „Guvern tehnic”, fără „ambiții politice”, invocat ca soluție de deblocare Premierul desemnat a susținut că a prezentat partidelor ideea unui guvern tehnic, „nu cu ambiții politice”, motivând că există „câteva urgențe”. În același context, a precizat că nu consideră situația „un moment de triumf”, ci o responsabilitate asumată pentru a depăși blocajul. Discuții fără semnale pozitive și apel la acțiune Tomac a afirmat că, în discuțiile avute luni, „niciun partid nu a fost pozitiv”, fiecare rămânând „aplicat pe linia” pe care o consideră justificată. În același timp, a transmis că înțelege nemulțumirile partidelor, însă a avertizat că, pentru a avansa, este nevoie de decizie: „Le înțeleg nemulțumirile, dar pentru a avansa avem nevoie de acțiune.” Tot luni, Tomac a spus că dialogul cu președintele PNL, Ilie Bolojan , a fost „civilizat” și a menționat că poate înțelege poziția PNL „până la un punct”, în condițiile în care „moțiunea a afectat direct partidul”. [...]
Europa își asumă un rol mai mare în negocierile de pace cu Rusia , într-o mișcare care poate schimba arhitectura decizională a Occidentului privind războiul din Ucraina, potrivit Politico . Berlinul spune că liderii europeni sunt pregătiți să preia conducerea procesului, dar „în strânsă coordonare cu SUA”. Declarațiile au fost făcute luni, la Berlin, de Stefan Kornelius, purtătorul de cuvânt al cancelarului german Friedrich Merz , după o întâlnire la Londra între liderii Ucrainei, Franței, Germaniei și Regatului Unit. De ce contează: Europa încearcă să umple un gol de leadership Inițiativa europeană vine pe fondul faptului că eforturile de mediere au fost conduse în mare parte de SUA, prin emisarii președintelui Donald Trump, Steve Witkoff și Jared Kushner, „din începutul lui 2025”, însă cu „puține rezultate tangibile”. În același timp, Washingtonul își mută tot mai mult atenția către încheierea războiului SUA–Israel cu Iran, ceea ce creează spațiu pentru o implicare europeană mai directă în dosarul ucrainean. Kornelius a descris momentul drept o „reorientare” și a susținut că procesul „capătă un nou impuls” în Europa. Condițiile europene pentru pace și miza activelor rusești înghețate Într-o declarație comună de duminică, Merz și omologii săi din Franța și Regatul Unit, împreună cu președintele ucrainean Volodîmîr Zelenski, au cerut „dialog direct între Ucraina și Rusia, cu participare activă americană și europeană” și au stabilit cinci condiții pentru pace. Dintre elementele evidențiate în text: un armistițiu „imediat și complet”; linia actuală de contact dintre forțele ruse și ucrainene ca punct de plecare pentru negocieri; garanții de securitate „robuste și obligatorii din punct de vedere juridic” pentru Ucraina; menținerea activelor rusești înghețate până când Kremlinul „își încetează războiul de agresiune” și „compensează Ucraina” pentru pagube. Ce urmează: discuții la G7 și la Consiliul European Liderii europeni vor continua să își coordoneze poziția la reuniunea G7 de la Evian și la summitul Consiliului European de la Bruxelles de săptămâna viitoare, a spus Kornelius, subliniind nevoia de „cel mai larg sprijin posibil” din partea partenerilor europeni pentru a împinge procesul către pace. Obstacolul major: disponibilitatea lui Putin de a negocia Rămâne neclar dacă Vladimir Putin este dispus să se așeze la masă cu liderii europeni, care au fost excluși din negocieri directe, deși au cerut de mult timp un rol mai mare. Kornelius a avertizat că ar putea dura „săptămâni sau chiar luni” până când Putin va accepta negocieri și a argumentat că „doar o Ucraină puternică și presiunea asupra Rusiei” îl pot determina să cedeze. În acest context, Zelenski i-a trimis joia trecută o scrisoare deschisă lui Putin, cerând o întâlnire pentru a opri luptele, însă Putin a respins solicitarea a doua zi, potrivit relatării. Separat, Putin a sugerat anterior ca fostul cancelar german Gerhard Schröder să fie negociator, propunere respinsă rapid în capitalele europene, unde a fost văzută ca o încercare de a diviza continentul. [...]
Victor Ponta avertizează că negocierile pentru viitorul guvern împing România spre un „guvern prezidențial”, cu Parlamentul marginalizat , susținând că, în acest context, „rezultatul alegerilor parlamentare nu mai contează”, potrivit Mediafax . Fostul premier a spus că așteaptă anunțarea oficială a componenței noului Cabinet și a afirmat că numele vehiculate în spațiul public ar fi „mai bine pregătite” decât actualii membri ai Guvernului. „Guvern prezidențial” și rol redus pentru Parlament Invitat la emisiunea „ Marius Tucă Show ”, Ponta a susținut că influența președintelui asupra viitorului Executiv ar fi „fără precedent”, comparând situația cu o „republică prezidențială”. „N-am văzut așa ceva. Nici la Iliescu, nici la Băsescu. Nici la Iohannis. Adică să fie un guvern prezidențial, efectiv. O republică prezidențială, de la un cap la altul” În același registru, el a afirmat că președintele „își impune propria formulă guvernamentală”, iar Parlamentul ajunge să aibă un rol marginal. „Să stabilim un lucru. Chiar nu mai are rost să votăm. N-are rost. Prezidențialele le-am anulat, acum, practic, se anulează și parlamentarele. Uite, avem un președinte care conduce el” Comparația cu precedentul „guvernul meu” Ponta a făcut și o paralelă cu proiectul „guvernul meu”, asociat fostului președinte Klaus Iohannis, despre care a spus că „nu i-a ținut” și că, în final, PSD a ajuns la guvernare. El a adăugat că actualul context politic ar fi diferit, deoarece următoarele alegeri sunt programate abia în 2028. [...]
Premierul desemnat Eugen Tomac spune că menține un contact direct cu președintele Nicușor Dan și caută rapid o majoritate parlamentară, pe fondul „termenelor care ne presează” și al riscului ca România să rămână fără guvern funcțional , potrivit Antena 3 , după o primă rundă de discuții cu liderii PNL, USR și PSD. Tomac a declarat că a avut „un scurt schimb de opinii” cu șeful statului după consultările cu partidele și că i se pare „absolut firesc” ca acest contact să fie permanent. În același timp, premierul desemnat a spus că încearcă să găsească „compromisul necesar” între actorii politici pentru a obține voturile de învestitură. Miza: majoritate în Parlament, în timp scurt În intervenția de la Antena 3, Tomac a insistat că România „are nevoie de un guvern” și că speră ca discuțiile următoare să ducă la o majoritate care să îi acorde încrederea lui și cabinetului pe care urmează să îl prezinte. El a vorbit despre presiunea unor termene și despre nevoia de „realism” în negocieri. În paralel, Antena 3 notează că premierul desemnat are la dispoziție 10 zile pentru a strânge o majoritate în Parlament, pragul menționat fiind de 233 de voturi. Cabinet de „specialiști” și o linie roșie în negocieri Tomac a anunțat intenția de a propune un guvern format din specialiști, nu construit pe criterii politice. Publicația prezintă și o listă de lucru a unor nume vehiculate pentru viitorul cabinet, subliniind că nu este o componență oficială și că negocierile sunt încă în desfășurare. Totodată, potrivit aceleiași surse, Tomac ar fi transmis că nu va include în Cabinet niciun membru cu „carnet de partid” din actualul Parlament, poziție prezentată drept o linie roșie pentru PNL și USR. Context: discuții cu partidele „pro-occidentale” și apel la responsabilitate Premierul desemnat a spus că a discutat cu partidele „pro-occidentale”, că le-a prezentat obiectivele și că urmează să continue dialogul, inclusiv cu UDMR și cu parlamentari care și-au exprimat deschiderea. În declarațiile sale, Tomac a legat urgența formării guvernului de contextul mai larg – războiul de la graniță și efecte economice ale crizelor internaționale – și a făcut apel la „rațiune și responsabilitate”. Ce urmează, conform declarațiilor: continuarea consultărilor în zilele imediat următoare și prezentarea unei formule de cabinet care să poată trece de votul Parlamentului. [...]
