Știri
Știri din categoria Politică
Demisia Silviei Uscov nu indică o ruptură în AUR, iar linia partidului privind alegerile anticipate și votul pe viitorul Executiv rămâne neschimbată, potrivit declarațiilor făcute de Dan Dungaciu la Antena 3. Mesajul central: deciziile se iau în forurile de conducere, iar membrii trebuie să le asume, altfel partidul nu poate funcționa „ca o armată” în care fiecare comandant acționează după propria idee.
Dungaciu a respins ideea că plecarea avocatei ar reflecta „diferențe de valori” în interiorul formațiunii, sugerând că ar fi vorba mai degrabă de „diferențe tactice”. În acest context, el a insistat că, odată adoptată o decizie, aceasta devine obligatorie pentru toți membrii.
„Ce s-ar întâmpla dacă, într-o armată, fiecare șef de pluton sau comandant de divizie, după luptă, ar face așa cum îi trece lui prin minte?”
În intervenția sa, prim-vicepreședintele AUR a reafirmat că partidul susține organizarea de alegeri anticipate și a spus că invita „membrii partidelor și Președinția” la discuții rapide pe această temă, prezentând-o drept poziția AUR. Dungaciu a afirmat că există „50% șanse” de anticipate și că este o decizie „asumată de câteva săptămâni sau luni”.
El a motivat demersul prin lipsa „voinței politice” pentru ca un guvern nu doar să se formeze, ci și să funcționeze după învestire. Totodată, a susținut că „termenul de noiembrie” ar fi o strategie politică menită să descurajeze alegerile anticipate.
Dungaciu a mai spus că decizia AUR de a nu vota „Guvernul Veștea” a fost luată „cu o săptămână înainte”, „în unanimitate”, și apoi transmisă tuturor, prezentând-o ca exemplu de disciplină internă. În aceeași logică, a calificat drept „absurd” ca AUR să fie cerut acum să voteze o propunere de guvern, pe motiv că ar contrazice pozițiile anterioare ale partidului.
În plus, el a menționat că suspendarea este un demers „avut în minte” dacă opoziția față de anticipate persistă, dar a precizat că nu este un proiect în care partidul s-ar angaja fără „șanse cel puțin minime” de reușită.
Silvia Uscov și-a anunțat demisia din AUR după ce l-a criticat dur pe George Simion pentru solicitarea declanșării alegerilor anticipate. Ea a invocat lipsa unor valori comune cu partidul condus de Simion, potrivit informațiilor prezentate în material.
Recomandate
Risc de blocaj bugetar și operațional : disputa din PNL privind votul pentru „Guvernul Luca Niculescu” pune presiune pe instalarea rapidă a unui Executiv cu puteri depline, pe fondul avertismentelor că fără rectificare bugetară pot fi afectate servicii publice de bază, inclusiv funcționarea ambulanțelor, potrivit Știrile Pro TV . În partid, pozițiile sunt împărțite între cei care cer respingerea Cabinetului pentru a forța alegeri anticipate și cei care susțin votarea noului Executiv pentru a opri criza politică. PNL Iași a anunțat sâmbătă, cu câteva ore înaintea ședinței în care PNL urmează să decidă poziționarea față de guvern, că nu susține învestirea Cabinetului Niculescu, decizia fiind luată în unanimitate de Biroul Politic Județean. Filiala ieșeană susține că „soluția legitimă” rămâne formarea unei „majorități reformiste credibile” sau, în lipsa acesteia, revenirea la vot prin alegeri anticipate. În aceeași linie, deputatul liberal Octavian Oprea a scris pe Facebook că, după ce a citit lista de miniștri și programul, Parlamentul ar trebui să respingă guvernul, iar președintele Nicușor Dan „să nu mai aibă altă cale decât alegerile anticipate”. Pe zona critică la adresa conducerii PNL, președintele Consiliului Județean Cluj, Alin Tișe, inițiator al Platformei Liberal Conservatoare din partid, a atacat public ideea de a poza în „salvator” după declanșarea crizei, într-un mesaj îndreptat împotriva președintelui PNL, Ilie Bolojan . Tișe a distribuit anterior și un „Manifest”, preluat și de europarlamentarul PNL Rareș Bogdan, în care apare mesajul: „Ajunge, Ilie! România are nevoie urgentă de un guvern!”. Miza imediată: rectificarea bugetară și continuitatea serviciilor publice Ilie Bolojan a transmis joi că un vot pentru învestirea Guvernului Niculescu ar putea avea pentru PNL nu doar costuri politice, ci și personale, iar decizia finală urma să fie luată la finalul săptămânii. Vineri seară, Bolojan a avertizat că, în lipsa unui guvern cu puteri depline, situația României „se va complica și mai mult” și a legat direct problema de rectificarea bugetară. Potrivit lui, fără alocări suplimentare, „servicii publice de bază” ar putea să nu mai funcționeze într-o perioadă relativ scurtă, dând ca exemplu ambulanțele care, fără motorina necesară, nu ar putea ajunge la cazuri medicale. Declarațiile au fost făcute la Digi24, potrivit News.ro. Cum își justifică PNL un eventual vot „de instalare”, nu „de susținere” Bolojan a mai spus că PSD își asumă persoanele propuse pentru guvern, inclusiv pe Marian Neacșu, despre care afirmă că a fost condamnat penal, și a invocat și numele lui Florin Manole, menționat în scandalul legat de zborul către Mykonos. În același timp, liderul PNL a încercat să delimiteze un eventual vot al liberalilor de o susținere politică a Cabinetului: „Dacă PNL va da un vot de instalare, asta nu înseamnă că e un vot de susţinere sau că PNL ar gira componenţa unui astfel de guvern.” El a arătat că, dacă guvernul va trece, acesta se bazează pe nominalizarea făcută de președintele României și pe decizia PSD de a intra la guvernare și de a propune miniștri, „realitatea” fiind că PSD își asumă aceste propuneri. Ce urmează PNL urma să decidă la finalul săptămânii poziția oficială față de învestirea „Guvernului Luca Niculescu”, în condițiile în care în partid există atât filiale care anunță explicit opoziția, cât și presiunea argumentului operațional invocat de conducere: fără guvern cu puteri depline și fără rectificare bugetară, riscul de disfuncționalități în servicii publice crește rapid. [...]
PNL își joacă sâmbătă opțiunea care poate prelungi criza politică sau debloca guvernarea , înaintea votului de marți din Parlament pentru învestirea Guvernului Luca Niculescu , potrivit News . Biroul Politic Național al partidului se reunește la ora 13.00, iar în interiorul PNL există poziții divergente: o parte cere respingerea Cabinetului pentru a forța alegeri anticipate, în timp ce alții susțin votarea Executivului pentru a opri blocajul. Decizia PNL, între anticipate și un guvern „cu puteri depline” Miza ședinței este linia oficială a partidului la votul din Parlament de marți. În scenariul respingerii, unii liberali indică drept consecință alegeri anticipate. În scenariul susținerii, argumentul invocat este nevoia de a pune capăt crizei politice. Tabăra care cere respingerea Guvernului Niculescu Deputatul liberal Octavian Oprea a scris vineri, pe Facebook, că după ce a citit lista de miniștri și programul de guvernare, Parlamentul ar trebui să respingă Guvernul Niculescu, iar președintele Nicușor Dan „să nu mai aibă altă cale decât alegerile anticipate”. Și liderul PNL Vrancea, deputatul Dragoș Ciobotaru, descrie decizia drept „cea mai dureroasă”, dar susține că PNL nu poate vota actuala formulă, invocând, între altele, faptul că s-a ajuns la „un guvern mixt, cu 11 miniștri PSD” și afirmând că vicepremierul și ministrul de Interne ar fi „o persoană condamnată penal”. În mesajul său, Ciobotaru pune responsabilitatea crizei pe PSD și spune că liberalii nu ar trebui să o „acopere” prin vot. Presiune internă pe conducerea PNL: mesajele lui Alin Tișe Președintele Consiliului Județean Cluj, Alin Tișe, unul dintre inițiatorii Platformei Liberal Conservatoare din PNL, îl critică pe președintele partidului, Ilie Bolojan , într-o serie de postări. Tișe folosește o metaforă despre responsabilitatea pentru criză și cere accelerarea instalării unui guvern, într-un „Manifest” distribuit, potrivit News, și de europarlamentarul Rareș Bogdan. Ce a transmis Ilie Bolojan înainte de decizia finală Ilie Bolojan a spus joi că un vot pentru învestirea Guvernului Niculescu – pe care îl descrie ca o revenire a PSD la guvernare „cu nume de la care nu ai așteptări” – ar putea avea pentru PNL nu doar costuri politice, ci și personale, precizând că decizia finală va fi luată la sfârșitul săptămânii. Vineri seară, Bolojan a mai declarat că situația României „se va complica și mai mult” în lipsa unui guvern cu puteri depline și a invocat nevoia unei rectificări bugetare, însă materialul News disponibil este trunchiat și nu include detaliile complete ale argumentației. [...]
Alexandru Rogobete contestă acuzațiile privind subfinanțarea UPU și invocă un deficit de 200 mil. lei între necesar și alocare , într-o dispută care readuce în prim-plan riscul ca presiunea de reducere a deficitului bugetar să se traducă în blocaje operaționale în urgențele medicale, potrivit News . Rogobete, propus ministru al Sănătății în Guvernul condus de Luca Niculescu, respinge acuzațiile premierului demis Ilie Bolojan , care a susținut că Ministerul Sănătății ar fi alocat la începutul anului sume „total insuficiente” pentru funcționarea unităților de primiri urgențe (UPU), „în mod iresponsabil, fie din incompetență, fie în mod premeditat”. Miza: diferența dintre finanțarea cerută și cea aprobată Rogobete afirmă că, „pentru componenta de urgență”, ministerul a solicitat 660 de milioane de lei, dar au fost alocate 460 de milioane de lei, adică „cu 200 de milioane mai puțin decât necesarul solicitat”. El indică drept posibilă explicație reducerea deficitului bugetar, însă precizează că, „în lipsa unei justificări explicite”, nu poate prezenta această ipoteză „drept certitudine”. Totodată, Rogobete susține că repartizarea celor 460 de milioane de lei s-a făcut în funcție de execuția bugetară istorică, respectiv media ultimilor doi ani. Exemplul Floreasca și disputa pe „contextul” bugetar În argumentația sa, Rogobete oferă exemplul UPU de la Spitalul Floreasca: în 2025, bugetul sănătății ar fi fost suplimentat de două ori, iar UPU Floreasca ar fi ajuns la un buget executat de 10 milioane de lei pentru întregul an (sumă care include rectificarea și suplimentarea din septembrie 2025). Pe acest fond, el susține că etichetarea situației drept „incompetență”, „iresponsabilitate” sau „premeditare” fără prezentarea contextului bugetar „înseamnă a omite tocmai datele esențiale ale discuției” și că nu se poate discuta finanțarea urgențelor ignorând diferența dintre sumele solicitate și cele efectiv alocate. Ce a spus Bolojan despre UPU și rectificarea bugetară În ședința conducerii PNL, Ilie Bolojan a prezentat situația UPU afectate de lipsa de fonduri și a indicat drept soluție o rectificare bugetară, despre care a spus că nu poate fi făcută de un guvern interimar. Bolojan a dat exemple precum Floreasca și UPU Târgu Mureș, susținând că alocările inițiale din acest an ar fi fost sub jumătate față de cele inițiale din 2025 și că există unități care ar fi primit aproximativ 30% din alocările necesare funcționării pe parcursul întregului an. De ce contează Disputa scoate în evidență o problemă de fond: dacă alocările inițiale rămân sub necesarul de funcționare, presiunea se mută în timpul anului pe redistribuiri și eventuale rectificări bugetare, cu risc de sincope în finanțarea serviciilor de urgență. În același timp, Rogobete plasează dezbaterea în cheia constrângerilor bugetare, susținând că reducerea deficitului trebuie urmărită „cu echilibru”, ținând cont de nevoile sistemului de sănătate. [...]
PNL va vota învestirea guvernului Nicușor Dan–PSD, invocând deblocarea finanțării serviciilor publice , deși îl cataloghează drept „guvern al rușinii naționale”, potrivit G4Media , care redă o declarație a vicepreședintei PNL Raluca Turcan . Turcan susține că România a ajuns „într-un moment critic” din cauza întârzierii desemnărilor și a unor „tentative” care ar fi vizat „ruperea și îngenuncherea PNL”, iar statul ar fi fost blocat de interimatul unui guvern cu atribuții limitate. În acest context, ea afirmă că „servicii de bază” au rămas fără finanțare și indică probleme punctuale în sănătate și educație. Argumentul PNL: vot pentru a evita blocajul administrativ În mesajul citat, Raluca Turcan leagă votul PNL de necesitatea „deblocării” situației: „PNL l-a asigurat pe premierul desemnat că va primi votul pentru ca România să fie deblocată.” Ea afirmă că în sănătate „nu mai sunt bani pentru medicamente, consumabile și combustibil pentru salvări”, pe care le pune pe seama unui „buget prost gândit” de ministrul Alexandru Rogobete . În educație, spune că „plățile curente nu mai pot fi susținute”. Critica la adresa guvernului și acuzații privind fonduri pierdute Deși anunță sprijinul la învestire, Turcan descrie executivul drept „capturat de PSD” și „o rușine pentru România”. În același mesaj, ea acuză doi miniștri că ar fi „pierdut bani pentru România”, indicând sume și domenii: Alexandru Rogobete – „peste 1 miliard de euro” pentru sănătate, „doar pentru construcția de spitale”, cu „19 spitale sau corpuri noi de spitale sacrificate”; Florin Manole – „770 de milioane de euro” pentru legea salarizării, despre care afirmă că ar fi fost „moșmondită, pierdută și povestită”. Miza imediată: învestirea și funcționarea statului Turcan mai spune că populația resimte „o criză prelungită” care ar reduce calitatea vieții, invocând împrumuturi mai scumpe pentru cheltuieli curente, creșteri de prețuri și dobânzi, pe fondul percepției de instabilitate. În final, ea afirmă că guvernul va primi voturile necesare „ca să-și poată arăta adevărata valoare”, în condițiile în care, potrivit declarației, executivul ar urma să aibă „11 miniștri”. [...]
PNL justifică susținerea învestirii Guvernului Niculescu prin urgența rectificării bugetare , invocând riscul ca spitalele să rămână fără bani pentru medicamente și tratamente și ca ambulanțele să rămână fără combustibil, potrivit Agerpres . Vicepremierul Oana Gheorghiu afirmă că legea nu permite Guvernului interimar condus de Ilie Bolojan să adopte rectificarea prin ordonanță de urgență, ceea ce ar prelungi un blocaj cu efecte directe asupra serviciilor publice esențiale. Într-o postare pe Facebook, Gheorghiu descrie decizia ca pe o alegere „între două rele”: fie menținerea blocajului, fie contribuția la învestirea unui executiv „dominat de PSD”, pe care îl critică inclusiv prin prisma listei de miniștri. Ea spune că înțelege nemulțumirea față de votul liberalilor și susține că și ea este „revoltată”. Miza imediată: rectificarea bugetară și funcționarea sistemului sanitar Argumentul central invocat de vicepremier este că România are nevoie „urgentă” de rectificare bugetară, iar lipsa acesteia ar putea afecta direct: finanțarea medicamentelor și tratamentelor în spitale; alimentarea cu combustibil a ambulanțelor. În mesajul citat de Agerpres, Gheorghiu insistă că nu este doar o problemă de bani, ci una cu potențiale consecințe „măsurate în vieți omenești”. Context politic: de la căderea Guvernului Bolojan la un cabinet cu majoritate PSD Potrivit Oanei Gheorghiu, PSD, împreună cu AUR, a contribuit la căderea Guvernului Bolojan, despre care afirmă că începuse să „pună ordine în finanțele țării”, să reducă risipa și privilegiile. Ea mai susține că, în perioada de interimat, reformele au fost continuate „timp de peste cinci luni”, în pofida limitărilor și a contestărilor în instanță. Gheorghiu menționează că, după nominalizările eșuate Tomac și Veștea, PNL, USR și UDMR ar fi propus un guvern minoritar condus de Siegfried Mureșan, variantă refuzată de PSD. În final, spune ea, s-a ajuns la un executiv în care PSD are 11 miniștri din totalul de 17. Ce urmează, în logica PNL: opoziție și presiune pe „asumarea” guvernării Vicepremierul afirmă că PNL nu intră la guvernare, ci în opoziție, iar PSD „va trebui să își asume guvernarea” și să livreze promisiunile făcute, fără a mai putea invoca „austeritatea” lui Ilie Bolojan. În același timp, Gheorghiu spune că liberalii vor continua să susțină reforma statului, reducerea risipei, eliminarea privilegiilor și profesionalizarea companiilor de stat. [...]
PNL își fixează o linie de guvernare condiționată de „disciplină” în coaliții , iar Ilie Bolojan avertizează că alianțele cu partide care nu respectă înțelegerile blochează deciziile și erodează credibilitatea politică, potrivit news.ro . Declarațiile au fost făcute sâmbătă, într-o conferință de presă, după ce liderul PNL a fost întrebat de ce nu a negociat lista miniștrilor din Guvernul Luca Niculescu sau păstrarea unor experți PNL în ministere. Bolojan a spus că partidul rămâne consecvent deciziilor luate în primăvară: dacă PSD intră la guvernare „în actualul context politic”, PNL va fi în opoziție. Mesajul: coalițiile fără respectarea acordurilor „te compromit” Bolojan a susținut că participarea într-o coaliție în care partenerii nu își asumă partea de răspundere și nu duc înțelegerile „până la capăt” împiedică aplicarea măsurilor pe care le consideră necesare pentru România. „Atunci când faci coaliţii cu partide care nu respectă înţelegerile, care nu sunt de acord să îşi asume partea de răspundere (...), a fi într-o astfel de coaliţie nu-ţi permite să faci ceea ce trebuie pentru ţară şi nu faci decât să te compromiţi.” Riscul politic invocat: alimentarea votului „antisistem” Liderul PNL a legat tema coalițiilor de efecte electorale, afirmând că menținerea unor astfel de aranjamente politice poate „încuraja un vot antisistem”. În acest context, a insistat că PNL „dorește să fie parte a soluției” și a punctat delimitarea față de PSD. „Deci PNL nu este egal PSD.” Context: acuzații privind ruptura coaliției și miza „forței parlamentare” Bolojan a mai spus că fosta coaliție „nu a fost spartă din vina PNL” și a invocat o „situație limită pentru România” în care „lucrurile au fost întârziate”, tot fără culpa liberalilor. În același timp, a afirmat că este nevoie de recâștigarea încrederii electoratului și a adus în discuție imposibilitatea rectificării bugetare, în opinia sa. Mesajul central: pentru schimbări „la modul serios”, un partid nu poate livra doar cu „15% în Parlament”, fiind necesare o susținere electorală mai mare, parteneri care să sprijine reformele și timp. [...]
