Știri
Știri din categoria Politică
PSD condiționează votul pe Legea salarizării, jalon PNRR, invocând un impact bugetar suplimentar de 8 miliarde de lei, ceea ce poate complica adoptarea rapidă a proiectului și, implicit, deblocarea banilor europeni, potrivit Mediafax.
Liderul senatorilor PSD, Daniel Zamfir, a spus într-un interviu acordat RFI că social-democrații vor analiza proiectele de lege care reprezintă jaloane în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), însă „forma actuală” a Legii salarizării „nu poate fi votată”. Decizia finală, susține el, va fi luată după ce partidul va vedea varianta oficială a proiectelor.
„Categoric că vom vota aceste proiecte de legi care reprezintă jaloane în PNRR, după ce vom vedea care sunt prevederile acestor proiecte de legi, pentru că astăzi când vorbim, noi nu știm cum vor arăta proiectele de legi, pentru că nu am primit forma finală.”
Zamfir argumentează că proiectul, în forma discutată public, ar fi fost negociat „prost” și ar genera „mai mari nedreptăți” decât ar corecta. În acest context, PSD își justifică refuzul de a susține legea prin impactul financiar.
„Ori dacă tu ai negociat atât de prost o lege a salarizării care să creeze mai mari nedreptăți decât să repare acele nedreptăți, o lege a salarizării în acest fel, care să arunce în aer societatea românească, noi nu avem cum să votăm.”
Tot el afirmă că legea propusă ar însemna „o cheltuială în plus pentru statul român de 8 miliarde de lei”, echivalentul a „1,6 miliarde de euro”, sumă pe care o pune în contradicție cu ideea de reformă.
Întrebat despre acuzațiile PNL că proiectul Legii salarizării ar fi fost realizat de PSD în perioada în care partidul conducea Ministerul Muncii, Zamfir susține că forma inițială a fost modificată ulterior de Dragoș Pîslaru și prezentată „într-un alt fel”, pe fondul argumentului că nu ar exista suficienți bani pentru o lege „echitabilă”.
Poziția PSD rămâne, cel puțin formal, condiționată de accesul la „forma finală” a proiectului. În același timp, în material se arată că legea salarizării este un jalon PNRR și că, dacă nu este adoptată de Parlament, România ar risca să piardă „peste 700 de milioane de euro” din PNRR.
Recomandate
PSD acuză blocarea legislației pentru PNRR, riscând întârzierea banilor europeni , într-un nou schimb de replici pe tema reformelor cerute de Bruxelles. Într-o postare citată de Mediafax , președintele PSD Sorin Grindeanu susține că parlamentarii partidelor aflate la guvernare nu au depus „niciun” proiect de lege pentru jaloanele restante din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) . Grindeanu afirmă că a verificat „întreg aparatul administrativ” al Camerei Deputaților și că nu există inițiative legislative depuse pentru jaloanele rămase. În acest context, el pune sub semnul întrebării convocarea unei sesiuni extraordinare, în lipsa proiectelor de lege care ar urma adoptate. Disputa politică: cine depune legile necesare pentru deblocarea fondurilor Potrivit lui Grindeanu, după demiterea guvernului, executivul nu mai poate trimite proiecte legislative în Parlament, iar responsabilitatea ar fi revenit parlamentarilor PNL și USR. Liderul PSD îi acuză că nu și-au îndeplinit această obligație și întreabă „cine blochează aceste miliarde de euro pentru România”. În același mesaj, Grindeanu invocă și un precedent din Camera Deputaților, unde ar fi fost adoptate „patru legi vitale în 24 de ore” în ultima zi a sesiunii parlamentare, în timp ce Senatul „condus de dreapta” ar fi respins alte două proiecte. Context: sesiune extraordinară și blocaj pe reformele din PNRR Atacul vine pe fondul unui blocaj politic, după dispute între social-democrați și premierul Ilie Bolojan privind responsabilitatea pentru reformele din PNRR, notează publicația. În ultimele zile, guvernul a susținut că vrea să convoace o sesiune extraordinară pentru adoptarea legilor necesare deblocării fondurilor europene, în timp ce PSD acuză că parlamentarii coaliției nu au depus proiectele necesare. În postare, Grindeanu leagă tensiunile politice de evoluții economice, menționând că Institutul Național de Statistică arată o scădere a salariului mediu de la o lună la alta și că inflația depășește 10%. Materialul nu oferă însă detalii suplimentare despre datele INS sau despre ce jaloane PNRR sunt vizate concret. [...]
PSD condiționează votul pe legi-cheie de modificări, invocând riscuri pentru salarii, energie și PNRR , iar Sorin Grindeanu cere ca proiectele să fie puse „urgent” în transparență și trimise la Parlament, potrivit Agerpres . Într-un mesaj publicat pe Facebook, liderul PSD susține că România traversează „de 10 luni” o „criză economică profundă” și că există presiune legată de evaluările agențiilor de rating, în contextul riscului de retrogradare la categoria „junk” (nerecomandată investițiilor). În acest cadru, Grindeanu afirmă că „miliardele din PNRR sunt vitale pentru România” și cere oprirea „jocului politic” când este vorba despre „miliardele țării”. Ce anunță PSD: „nu votăm la impuse” Grindeanu spune că PSD își va respecta „absolut toate angajamentele”, dar nu va accepta să voteze „la impuse” proiecte promovate de „Guvernul demis”. El indică explicit trei direcții în care partidul nu ar urma să voteze forma propusă a unor legi: Legea salarizării , despre care afirmă că „taie din banii oamenilor” și că PSD „o va corecta”; O lege privind energia , despre care spune că ar „închide noi capacități de producție”, după ce „marea liberalizare de dreapta” ar fi scumpit curentul „cu 60%”; Legi care „ciuntesc” atribuțiile ANI (Agenția Națională de Integritate), despre care afirmă că ar rezolva „probleme de incompatibilitate și conflict de interese” pentru „unor useriști în frunte cu Fritz”. Miza operațională: proiectele, trimise rapid în Parlament Liderul PSD îi transmite premierului demis să nu întârzie publicarea proiectelor în procedura de transparență și să le trimită „urgent” la Parlament. Mesajul se încheie cu ideea că PSD „este în opoziție” și că va vota „transparent” doar „în interesul oamenilor și al României”. În același mesaj, Grindeanu combină critica la adresa adversarilor politici cu o asumare parțială a responsabilității PSD, afirmând că partidul a acceptat uneori „măsuri de dreapta” și că a fost uneori „arogant” sau „autosuficient”, dar „mereu a construit”. [...]
PSD își condiționează sprijinul parlamentar pentru legile PNRR și anunță că nu va vota „la impuse” , într-un mesaj în care Sorin Grindeanu atacă dur retorica anti-PSD pe care o pune pe seama lui Ilie Bolojan și a unui „cor digital și de sclavi media”, potrivit HotNews . Într-o postare pe Facebook, președintele PSD susține că România traversează „de 10 luni” o „criză economică profundă” și că există riscul ca țara să fie retrogradată la categoria „junk” (nerecomandată investițiilor), în timp ce, spune el, discursul public rămâne blocat în „teza ieftină anti-PSD”. Miza politică: voturile PSD pentru pachetul de legi legat de PNRR Grindeanu afirmă că PSD își va respecta angajamentele, inclusiv cele privind legile necesare finalizării Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) , dar trasează o linie roșie: partidul nu va accepta proiecte „la impuse”, în contextul în care vorbește despre un „guvern demis”. În mesaj, liderul PSD enumeră explicit ce spune că nu va vota forma propusă de guvern și ce intenționează să modifice: Legea salarizării , dacă „taie din banii oamenilor” – „O vom corecta!”, afirmă el. O lege care ar închide noi capacități de producție de energie , pe fondul unei „liberalizări” care, susține Grindeanu, „a scumpit curentul cu 60%”. Legi care „ciuntesc” atribuțiile ANI (Agenția Națională de Integritate), despre care spune că ar rezolva „probleme de incompatibilitate și conflict de interese” pentru „unor useriști în frunte cu Fritz”. Presiune pe Guvern: proiecte „urgent la Parlament” Grindeanu îi cere „premierului demis” să nu întârzie publicarea proiectelor în transparență decizională și să le trimită rapid în Parlament, invocând urgența calendarului: „Ceasul ticăie…”. În același mesaj, liderul PSD își reafirmă poziția politică: „PSD este în opoziție” și va vota „transparent” doar „în interesul oamenilor și al României”, legând explicit miza de fond de finanțările europene: „miliardele din PNRR sunt vitale pentru România”. Contextul atacului: criza economică și retorica anti-PSD Pe fond, Grindeanu își construiește argumentația pe două planuri: pe de o parte, descrie presiunea economică asupra populației („românii abia se ajung cu banii de la o lună la alta”), iar pe de altă parte, acuză polarizarea politică și „propaganda” pe care o atribuie lui Ilie Bolojan. Totodată, admite că PSD „are o parte din vină” pentru situația actuală, afirmând că partidul a acceptat uneori „măsuri de dreapta” pentru stabilitatea țării și că a fost „arogant” sau „autosuficient”. Ce urmează, din informațiile prezentate, este o negociere politică pe forma finală a legilor asociate PNRR, cu PSD anunțând din start că nu va oferi un vot automat pentru pachetul promovat de guvern. [...]
Un lider PSD avertizează că alegerile anticipate ar putea împinge România spre o majoritate care să impună un premier AUR , pe baza sondajelor interne ale partidului, potrivit HotNews . Mesajul vine în contextul în care în spațiul public revine scenariul anticipatelor, iar PSD încearcă să mute discuția de la tactici politice la riscuri de guvernare și stabilitate. Daniel Zamfir , liderul senatorilor PSD, spune că „toată lumea flutură scenariul alegerilor anticipate” fără „un raționament minim, logic” și insistă că un astfel de demers ar avea consecințe care „fără doar și poate sunt unele menite să agraveze actuala situație”, inclusiv pe plan economic și social. Miza politică invocată de PSD: cine ar putea da premierul după anticipate În evaluarea lui Zamfir, anticipatele nu sunt doar un exercițiu electoral, ci pot schimba raportul de forțe astfel încât să devină dificil de evitat o nominalizare de premier din zona AUR, în funcție de rezultatele pe care PSD susține că le vede în măsurătorile interne. În același timp, el atrage atenția asupra poziționărilor dintre partide: PNL ar fi decis să nu se alieze cu PSD, însă, spune Zamfir, nu ar exista un veto liberal pentru o alianță cu AUR. Tot în această logică, Zamfir afirmă că atât Ilie Bolojan , cât și AUR ar avea „un obiectiv comun în momentul ăsta” – declanșarea alegerilor anticipate. Context: tensiuni în jurul alianțelor și al „frecventabilității” unor transferuri Zamfir critică și modul în care PNL ar fi cooptat doi membri din zona Dianei Șoșoacă, pe care i-ar fi pus șefi de organizații, sugerând că astfel „brusc sunt frecventabili”. În paralel, el explică de ce PSD ar avea „o problemă de încredere” în relația cu George Simion, fără ca fragmentul disponibil din material să detalieze argumentele complete. În ansamblu, intervenția lui Zamfir fixează o linie de mesaj în PSD: anticipatele sunt prezentate ca un pariu cu costuri economice și sociale și cu un risc politic major – o reconfigurare a puterii care ar putea forța, indirect, o soluție de premier asociată AUR. [...]
Eugen Tomac avertizează că alegerile anticipate ar amplifica riscurile economice și ar putea întârzia reformele cerute pentru finanțările europene , în condițiile în care România se confruntă cu presiuni interne și un context regional tensionat, potrivit Mediafax . Europarlamentarul a spus la B1 TV că „intrarea în jocul anticipatelor” este „mult prea riscantă” acum, argumentând că opțiunea ar fi fost mai ușor de susținut într-un scenariu cu „economie stabilă”, fără „război lângă noi” și cu o expunere mai redusă. În actualul context, Tomac consideră „mai înțelept” să se ajungă la „o soluție de compromis” pentru formarea unei guvernări capabile să adopte măsuri importante. Miza: reformele PNRR și riscul pierderii de bani Tomac, prezentat de Mediafax drept fost premier desemnat de președintele Nicușor Dan, a avertizat că menținerea blocajului politic poate face ca „tot efortul” statului din ultimii patru ani să „risc[e] să se risipească”, dacă reformele din PNRR nu sunt adoptate până la 31 august. În același registru, el a ridicat problema capacității administrative și politice de a gestiona angajamentele externe ale României în lipsa unui guvern cu puteri depline, invocând inclusiv primele trageri de bani din programul SAFE. Ce spune președintele despre anticipate Președintele Nicușor Dan a declarat, marți, că nu exclude alegerile anticipate, dar le consideră „foarte puțin probabile” și a indicat că ar deveni o soluție doar dacă blocajul privind formarea unui nou Executiv se prelungește. Șeful statului a mai spus că un nou scrutin nu ar rezolva impasul politic actual. [...]
Eugen Tomac spune că există încă spațiu pentru o majoritate PSD–PNL, ceea ce ar putea scurta blocajul guvernamental și reduce presiunea pentru alegeri anticipate, potrivit Mediafax . Consilierul prezidențial a afirmat că, deși moțiunea de cenzură inițiată de PSD și AUR a dus la căderea Guvernului și a amplificat tensiunile, „punțile nu sunt complet arse” între cele două partide. Declarația a fost făcută marți, la B1 TV, unde Tomac a argumentat că PSD și PNL au guvernat împreună „sub o formă sau alta” timp de 20 de ani și că, atâta vreme cât „stau la aceeași masă” pentru a discuta ieșirea din blocaj, există premise pentru reluarea negocierilor. Miza: evitarea anticipatelor și găsirea rapidă a unei formule de guvernare Tomac a pledat pentru continuarea discuțiilor în vederea formării unei majorități care să poată trece un nou Executiv prin votul de încredere al Parlamentului. În același timp, a avertizat că scenariul alegerilor anticipate ar fi „extrem de riscant” în acest moment. Argumentul „pro-occidental”: PSD și PNL, în aceeași coaliție la nivel european Întrebat dacă PSD ar fi în continuare un partid pro-occidental, Tomac a răspuns afirmativ și a invocat colaborarea de la nivel european, susținând că partidele care au făcut parte din coaliția guvernamentală până la moțiune se regăsesc și în Parlamentul European în coaliția care sprijină Comisia Europeană. Contextul crizei: desemnări succesive și un guvern respins în Parlament În material este reamintit că Eugen Tomac a fost desemnat premier pe 4 iunie de președintele Nicușor Dan și anunțase atunci intenția de a veni în fața Parlamentului cu un „guvern de specialiști”, adică un guvern tehnic (format din experți, nu din reprezentanți politici). După negocieri cu partidele, Tomac și-a depus mandatul, iar în locul său a fost desemnat Adrian Veștea. Președintele Consiliului Județean Brașov a prezentat o propunere de Guvern, însă aceasta a fost respinsă de Parlament. [...]
