Știri
Știri din categoria Politică
PNL încearcă să blocheze asocierea cu viitorul cabinet Veștea, invocând lipsa unui acord politic formal, iar mesajul este transmis public de noul prim-vicepreședinte Dan Motreanu, potrivit HotNews. Miza este una de poziționare politică înaintea votului de învestitură: partidul susține că nu face parte din formula guvernamentală propusă de Adrian Veștea și că orice etichetare a Executivului drept „PSD-PNL” ar fi nefondată.
Motreanu afirmă că, pentru ca un guvern să poată fi considerat rezultat al unei înțelegeri PSD–PNL, ar trebui să existe „un acord politic formal”, concretizat într-un protocol semnat și asumat de ambele partide. În absența unui astfel de document, spune el, nu se poate susține că PNL intră la guvernare.
Declarațiile au fost făcute într-un mesaj publicat pe Facebook, în contextul în care în Parlament au început audierile miniștrilor propuși pentru cabinetul Veștea. Motreanu reclamă că în spațiul public au apărut interpretări care „ignoră realitățile politice” și deciziile interne ale partidului.
Al doilea argument invocat este unul statutar: Motreanu spune că forurile de conducere ale PNL au adoptat decizii „clare” privind poziționarea partidului, iar cea mai recentă reconfirmare ar fi avut loc la Congresul extraordinar desfășurat duminică, unde ar fi fost reiterată opțiunea ca PNL să nu mai intre într-un guvern alături de PSD.
În același mesaj, el respinge ideea că prezența în guvern a unor persoane care „au fost sau sunt” membri PNL ar echivala cu participarea partidului la guvernare, argumentând că există o diferență între opțiunea individuală și poziția oficială a unei formațiuni.
Intervenția lui Motreanu urmărește să delimiteze responsabilitatea politică a PNL față de un executiv care urmează să treacă prin procedurile parlamentare, în condițiile în care audierile miniștrilor sunt deja în desfășurare. În logica prezentată de liderul liberal, fără un protocol politic și fără o decizie formală de partid, asocierea guvernului cu PNL ar fi „o manipulare a realității politice”.
Motreanu mai afirmă că PNL ar avea „peste 150.000 de membri” și susține că reprezentarea politică a partidului este stabilită exclusiv prin hotărârile forurilor statutare și deciziile oficiale ale conducerii, nu prin decizii personale ale unor membri.
Recomandate
UDMR condiționează sprijinul pentru învestirea Guvernului de existența unei majorități de 233 de voturi , iar dacă aceasta nu se conturează, Uniunea ar putea recomanda retragerea mandatului premierului desemnat Siegfried Mureșan , potrivit Adevărul . Mesajul transmis de Kelemen Hunor indică un risc de blocaj instituțional și prelungire a crizei politice, în condițiile în care PSD a ieșit din coaliție. Kelemen Hunor a declarat luni, la Parlament, că „ceea ce a rămas din vechea coaliție nu are o majoritate” și că este „foarte departe” de pragul de 233 de voturi necesare pentru desemnare, conform Agerpres (citată de publicație). Liderul UDMR a spus că au existat discuții cu Siegfried Mureșan și cu reprezentanți ai PNL și USR, iar consultările continuă. Miza pentru UDMR: programul de guvernare și „punctele cardinale” UDMR își leagă decizia de conținutul programului de guvernare și de răspunsurile premierului desemnat la teme concrete, inclusiv: fiscalitate și buget; sprijin pentru persoanele care „au nevoie de ajutor”; program economic; dezvoltare și investiții. Kelemen Hunor a anunțat și o ședință internă „probabil” a doua zi după-amiază, în care formațiunea ar urma să decidă cum continuă. Scenariul retragerii mandatului: evitarea unui vot pierdut în Parlament Liderul UDMR a admis explicit varianta în care Uniunea ar sugera depunerea mandatului lui Siegfried Mureșan dacă devine evident că nu se pot strânge 233 de voturi, pentru a evita un vot în Parlament cu un sprijin mult sub pragul necesar. „Dacă ajungem la concluzia că nu există 233 de voturi în niciun fel (...), atunci trebuie să luăm o decizie (...) sau spunem că e mai bine într-un astfel de situație să nu prelungim conflictul (...) și sugerăm (...) să depună mandatul domnului Mureșan”. Totuși, Hunor a subliniat că decizia finală depinde și de opțiunea premierului desemnat de a merge sau nu până la votul din Parlament. „Mie nu-mi place să vin în Parlament doar ca să pierd, doar ca să avem mai puține voturi decât necesită investirea Guvernului.” În acest moment, potrivit declarațiilor sale, discuțiile nu au avansat, iar următorul pas este evaluarea programului și identificarea unor „puncte cardinale” care ar putea susține o prezentare credibilă în comisiile reunite și în plen. [...]
PNL recunoaște că o campanie online pentru Nicolae Ciucă a fost contraproductivă și a ajuns să-l avantajeze pe Călin Georgescu , potrivit declarațiilor purtătorului de cuvânt al partidului, Ionel Bogdan , făcute la Adevărul . Episodul ridică o problemă operațională de control și eficiență a cheltuielilor de campanie: mesajele gândite pentru candidatul PNL nu au livrat rezultatul urmărit și au alimentat, în percepția publică, o asociere cu un alt candidat. Ionel Bogdan a spus, la „Interviurile Adevărul”, că „s-au suprapus două campanii”, ceea ce a creat impresia unei promovări a lui Călin Georgescu de către PNL, „ceea ce nu era deloc adevărat”. În explicația sa, consultanții au construit o campanie pentru Nicolae Ciucă pe teme precum „patriotism” și „țară”, considerate potrivite profilului său militar, însă efectul final a fost invers. „Deci da, asta a fost o țeapă, efectiv (…) am luat-o, pentru că nu a funcționat pentru Ciucă (…) ci a funcționat pentru un alt candidat”, a afirmat Ionel Bogdan. De ce contează: risc de deturnare a mesajelor și eficiență scăzută a campaniilor Recunoașterea publică a PNL indică o vulnerabilitate în execuția campaniilor online: chiar și atunci când mesajele sunt „corecte” ca intenție, ele pot fi preluate, reinterpretate sau pot produce efecte politice în afara controlului inițiatorului. În termeni practici, asta înseamnă că o parte din resursele investite în promovare poate ajunge să genereze beneficii de imagine pentru alt competitor. Întrebări despre finanțarea lui Călin Georgescu În aceeași discuție, Ionel Bogdan a ridicat semne de întrebare privind sursele de finanțare ale activităților lui Călin Georgescu, invocând lipsa unor venituri „justificate la nivel public” în raport cu cheltuieli pe care le descrie drept consistente, inclusiv pentru pază. „O gardă de corp costă niște mii de euro pe lună”, a mai spus purtătorul de cuvânt al PNL. Publicația nu indică, în fragmentul citat, dovezi sau detalii suplimentare despre aceste finanțări, ci doar faptul că oficialul PNL formulează public întrebarea. [...]
PNL readuce în discuție alegerile anticipate după ce PSD a anunțat că nu va vota învestirea Cabinetului condus de Siegfried Mureșan , iar vicepremierul interimar Oana Gheorghiu susține că actualul Parlament nu mai poate produce o majoritate stabilă, potrivit Adevărul . Într-un mesaj publicat luni, 21 septembrie, pe Facebook, Gheorghiu (președinte al PNL Sector 4) a acuzat PSD că își schimbă pozițiile „în funcție de evoluția politică” și că prelungește „nejustificat” criza politică. În logica ei, refuzul de a susține guvernul propus ar arăta că social-democrații nu sunt dispuși să sprijine „reforma reală a statului” și „tăierea privilegiilor”. Gheorghiu a trecut în revistă, în mesaj, mai multe etape ale poziționării PSD din ultimele luni, culminând cu respingerea unui guvern condus de Mureșan, descris de PSD drept „un Bolojan 2.0”. Ea a concluzionat că PSD „nu va accepta niciodată un guvern care susține reforma reală a statului și tăierea privilegiilor”. De ce contează: blocajul politic împinge spre scenariul anticipatelor Mesajul PNL mută accentul de la negocieri pentru o majoritate la ideea că soluția ar fi resetarea legislativului prin alegeri anticipate , dacă Parlamentul „nu poate genera o majoritate stabilă pentru guvernare”. În același timp, Gheorghiu susține că România are nevoie de „un Guvern stabil” de cinci luni, „de când PSD și AUR au demis guvernul fără să aibă o soluție de pus în loc”. Ce urmează, potrivit declarațiilor citate După ce PSD a transmis că nu va vota un guvern cu Siegfried Mureșan premier, Oana Gheorghiu afirmă că partidul i-a cerut acestuia să își depună mandatul. În lipsa unei majorități funcționale, ea indică drept opțiune alegerile anticipate și formarea „unui nou Parlament”, fără a detalia pașii concreți sau un calendar. [...]
Refuzul PSD de a vota Guvernul Mureșan complică formarea unei majorități de 233 de voturi , iar premierul desemnat rămâne, cel puțin pe hârtie, cu o aritmetică parlamentară insuficientă, potrivit Mediafax . Sorin Grindeanu a anunțat după ședința conducerii PSD că partidul „nu îl poate vota” pe Siegfried Mureșan și că social-democrații „votează doar un guvern din care face parte”. Decizia scoate din ecuația de învestire cel mai mare grup parlamentar: PSD are 126 de senatori și deputați. În actuala structură, Parlamentul are 464 de mandate ocupate, iar pentru aprobarea programului și listei Guvernului sunt necesare minimum 233 de voturi. Aritmetica votului: 169 „pe hârtie”, sub pragul de 233 Conform calculelor prezentate în material, Mureșan este susținut de trei formațiuni: PNL – 80 de parlamentari USR – 58 UDMR – 31 Totalul este de 169 de voturi, ceea ce înseamnă că îi lipsesc 64 de voturi pentru a ajunge la pragul de 233 necesar învestirii. Într-o analiză separată, Mediafax notează că „chiar și în scenariul maximal” i-ar lipsi 24 de voturi, însă articolul de față reține explicit aritmetica de bază PNL–USR–UDMR și deficitul de 64 de voturi. Condiția PSD: fără voturi dacă nu intră la guvernare Grindeanu a transmis că PSD nu va acorda voturi unui guvern condus de Mureșan și a susținut că premierul desemnat ar intenționa să continue politicile fostului premier Ilie Bolojan. Liderul PSD a invocat și argumente economice, afirmând că România ar avea „cea mai mare cădere economică din ultimii 5 ani și jumătate”, „cea mai mare inflație din ultimii 3 ani” și că s-ar fi pierdut „cam 70 de mii” de locuri de muncă la nivelul efectiv al salariaților. Tot Grindeanu a cerut explicații privind acoperirea „aproximativ 30 de miliarde de lei” lipsă din buget și a spus că ar fi așteptat un plan pentru rectificarea bugetară și pentru bugetul pe 2027. Presiune pe premierul desemnat: „să-și depună mandatul” dacă nu caută majoritate În conferința de presă, Grindeanu l-a îndemnat pe Mureșan să renunțe la mandat dacă nu dorește să facă o majoritate sau să caute voturi în afara PSD, inclusiv din opoziție. „De aceea, îndemnul meu astăzi către Siegfried Mureșan, dacă nu dorește să facă majoritate sau să ia voturi din alte zone, este ca repede să-și depună mandatul. Noi nu-l votăm.” Liderul PSD a mai spus că nu a avut nicio discuție cu Mureșan despre susținerea în Parlament și că se aștepta să fie contactat dacă voturile PSD sunt dorite, precizând că a fost sunat, în schimb, de Ilie Bolojan. Ce urmează: termenul constituțional și testul majorității Potrivit informațiilor din articol, Siegfried Mureșan are la dispoziție 10 zile de la publicarea decretului de desemnare pentru a forma Guvernul și a cere votul de încredere al Parlamentului. În condițiile în care PSD anunță că nu votează, miza imediată devine dacă premierul desemnat poate construi o majoritate alternativă sau dacă impasul politic se prelungește. [...]
PSD riscă să blocheze rapid învestirea premierului desemnat Siegfried Mureșan , după ce secretarul general al partidului, Claudiu Manda , a anunțat că va vota împotriva susținerii acestuia în ședința conducerii de luni, potrivit HotNews . Miza imediată este aritmetica parlamentară: pentru învestire sunt necesare 233 de voturi, iar poziția PSD poate decide dacă noul guvern trece sau nu de vot. Nicușor Dan l-a desemnat joi pe eurodeputatul PNL Siegfried Mureșan, propunerea PNL–USR–UDMR, pentru funcția de prim-ministru. PSD își discută poziția luni, de la ora 11:00, în Biroul Permanent Național. De ce spune Manda că PSD nu ar trebui să îl susțină Manda a declarat duminică seară, la Antena 3, că va vota împotriva susținerii lui Mureșan, argumentând că acesta ar urma să continue politicile fostului premier Ilie Bolojan. „Eu o să votez ca PSD să nu se alăture acestui demers și să voteze un guvern Siegfried Mureșan (...) își propune să continue politicile domnului Bolojan, deci avem de-a face doar cu un alt Bolojan, ceva mai tânăr.” Întrebat despre afirmația lui Mureșan că ar păstra direcția liderului PNL, Manda a răspuns: „Păi, de-aia l-am dat jos pe Bolojan.” În același context, liderul PSD a susținut că partidul își dorește o schimbare de direcție, criticând abordarea pe care o asociază cu „tăieri” și „măriri de taxe”. El a spus că, dacă Mureșan păstrează această direcție, „nici nu cred că ar trebui să ne caute”. Ce scenariu avansează PSD pentru o majoritate alternativă Manda a afirmat că nu crede că PSD va reveni asupra rezoluției potrivit căreia nu votează un guvern din care nu face parte. În același timp, a descris cum ar vedea o majoritate „în jurul PSD”, în condițiile pragului de 233 de voturi pentru învestire: PSD; minoritățile naționale (o parte dintre ele); partide mici și parlamentari neafiliați; posibil UDMR; „posibili parlamentari” care ar putea vota inclusiv din PNL și USR, potrivit lui Manda. Rămâne de văzut dacă poziția exprimată de Manda va fi împărtășită de majoritatea conducerii PSD în ședința de luni și dacă tabăra care îl susține pe Mureșan poate strânge voturile necesare fără social-democrați. [...]
PNL împinge nominalizarea lui Siegfried Mureșan spre un vot în Parlament, miza fiind profilul pro-european al viitorului premier , potrivit G4Media . Deputatul PNL Raluca Turcan susține că un premier „precum Siegfried Mureșan” ar crește influența României în negocierile externe și ar consolida direcția pro-europeană. Într-o postare pe Facebook, Turcan spune că, la întâlniri avute duminică la Sibiu, mai mulți cetățeni i-ar fi transmis că România „ar avea de câștigat” cu un premier cu experiența lui Mureșan. Ea îl descrie pe europarlamentar ca pe un politician care „a crescut prin muncă” și care ar reprezenta „o garanție” pentru modernizare și pentru menținerea parcursului pro-european, invocând și „rezultatele obținute în ultimele luni” de guvernul Bolojan. Argumentul central: experiența de negociere la nivel european Turcan își bazează susținerea pe rolurile lui Siegfried Mureșan în politica europeană: al treilea mandat de europarlamentar, vicepreședinte al Partidului Popular European și implicare repetată în negocierile bugetului Uniunii Europene. Ea afirmă că Mureșan a negociat de trei ori bugetul UE și că este în prezent negociator-șef pentru viitorul buget multianual al UE 2028–2034 . În logica acestei argumentații, capacitatea de a construi majorități între familii politice diferite (populari, socialiști, liberali, verzi, conservatori) ar fi un atu direct pentru funcția de prim-ministru. Linia de conflict: PSD și „refuzul dialogului” în România Un punct distinct al mesajului este critica la adresa PSD: Turcan spune că socialiștii europeni negociază cu Mureșan la Bruxelles, dar PSD ar refuza să stea „la aceeași masă” cu el în România. În acest context, ea ridică întrebarea dacă nu ar fi „bine pentru România” ca președintele să aibă alături un premier care, în deplasări la Bruxelles, Berlin sau Paris, „cunoaște orice dosar” și „înțelege cum funcționează Europa”. Turcan mai afirmă că un premier ca Mureșan ar face ca România să fie „respectată, ascultată” și să aibă „un cuvânt de spus” atât în țară, cât și în străinătate. Ce urmează: presiune pentru votul din Parlament Deputatul PNL insistă că este „obligatoriu” să se ajungă la vot în Parlament, pentru ca „fiecare partid și fiecare parlamentar” să arate „ce fel de Românie susține”. În același mesaj, ea susține că Mureșan ar avea un „parcurs curat, fără scandaluri sau controverse majore”, pe care îl consideră relevant pentru un candidat la funcția de premier. [...]
