Știri
Știri din categoria Politică
Democrații ridică miza controlului asupra puterilor prezidențiale în războiul cu Iranul, după ce congresmanul Jamie Raskin i-a cerut medicului Casei Albe să îi facă președintelui Donald Trump o evaluare cognitivă și să transmită rezultatele către Congres, potrivit cnn.com. Solicitarea vine pe fondul escaladării retoricii lui Trump legate de conflict și al acuzațiilor din partea democraților că președintele nu ar fi apt să își exercite funcția.
Raskin, principalul democrat din Comisia Juridică a Camerei Reprezentanților, afirmă într-o scrisoare obținută de CNN că declarațiile publice recente ale lui Trump ar fi devenit „din ce în ce mai incoerente” și „volatile”. El invocă, între altele, o postare de Paște cu limbaj vulgar despre Strâmtoarea Hormuz, comentarii făcute în fața copiilor la evenimentul „Easter Egg Roll” de la Casa Albă și o afirmație potrivit căreia „o întreagă civilizație va muri în seara asta” dacă Iranul nu acceptă termenii unui acord într-un termen-limită.
În scrisoare, Raskin solicită medicului Casei Albe să realizeze „o evaluare cognitivă cuprinzătoare” a președintelui, să furnizeze rezultatele Congresului și să fie disponibil pentru un briefing cu legislativul. Argumentul central este legat de exercitarea atribuțiilor de comandant suprem în timp de război, mai ales în condițiile în care, susține Raskin, conflictul ar fi fost inițiat de președinte fără „declarație sau consimțământ” din partea Congresului.
Dincolo de componenta politică, demersul mută discuția spre un teren de reglementare și control: cât de departe poate merge supravegherea Congresului asupra capacității cognitive a președintelui și asupra deciziilor de securitate națională, într-un moment de tensiune externă.
CNN notează că inițiativa are șanse mici să producă efecte concrete pe termen scurt, în condițiile în care Trump a afirmat în repetate rânduri că a obținut rezultate foarte bune la teste cognitive, iar medicul Casei Albe l-a declarat anterior în „stare excelentă de sănătate” la controlul anual.
Totuși, scrisoarea apare în contextul în care unii democrați – și, potrivit CNN, inclusiv unele voci din zona MAGA – au invocat posibilitatea îndepărtării președintelui prin Amendamentul 25 sau prin procedura de punere sub acuzare (impeachment). Pentru activarea Amendamentului 25 ar fi necesare vicepreședintele și o majoritate a Cabinetului; CNN precizează că nu există indicii că membri ai Cabinetului ar lua în calcul această opțiune sau că vicepreședintele JD Vance ar susține-o. Raskin urma să conducă vineri un briefing pentru democrații din Cameră despre Amendamentul 25.
Raskin susține că republicanii au creat un precedent când au pus sub lupă capacitatea cognitivă a fostului președinte Joe Biden și au intervievat medicul Casei Albe. În scrisoare, el amintește că președintele Comisiei de Supraveghere, James Comer, a emis o citație pentru medic și a publicat un raport al staffului pe acest subiect, iar președintele Comisiei Juridice, Jim Jordan, a afirmat că un președinte care nu este apt cognitiv „nu este apt pentru funcție”.
CNN spune că a solicitat un punct de vedere de la Casa Albă.
Recomandate
Negocierile SUA–Iran riscă să prelungească șocul energetic , pe fondul disputelor interne de la Washington privind un posibil acord care ar lăsa Teheranului mai multă influență asupra Strâmtorii Ormuz , potrivit Libertatea . În joc este o rută maritimă esențială pentru piața petrolului, iar incertitudinea menține presiunea pe prețuri și pe inflație. Critica democraților: acordul ar slăbi poziția SUA Opoziția democrată susține că strategia administrației Trump în discuțiile cu Iranul ar putea lăsa Statele Unite „mai vulnerabile” decât înainte de război și ar oferi Teheranului un control sporit în regiune, inclusiv în Strâmtoarea Ormuz. Senatorul Chris Van Hollen (Maryland) a numit războiul cu Iranul o „greșeală gravă încă de la început” și a avertizat că un eventual acord ar putea consolida controlul Iranului asupra strâmtorii. În același timp, el a legat conflictul de efecte economice interne: „Prețurile cresc, ratele dobânzilor cresc, iar noi suntem împotmoliți în acest război din Iran.” Senatorul Cory Booker (New Jersey) a declarat la CNN că este „indignat” deoarece posibilul acord „nu abordează” programul nuclear al Iranului și a susținut că SUA au ajuns „într-o situație mai gravă decât era înainte”. Mesajul Casei Albe: fără grabă, blocada rămâne Donald Trump a temperat așteptările privind o finalizare rapidă a negocierilor, afirmând că discuțiile se desfășoară „ordonat și constructiv”, dar cerând echipei sale să nu se grăbească. Pe Truth Social, președintele a transmis că „timpul este de partea noastră”. Totodată, Trump a anunțat că blocada navală a SUA asupra Strâmtorii Ormuz va rămâne în vigoare până la semnarea unui acord „certificat” cu Iranul. Iranul contrazice Washingtonul pe Ormuz, iar riscul pentru prețuri rămâne Teheranul a respins ideea unei redeschideri „complete” a Strâmtorii Ormuz în termenii sugerați anterior de Trump. Potrivit agenției semioficiale iraniene Fars (asociată Gărzilor Revoluționare), chiar și în cazul unui acord, strâmtoarea ar urma să rămână „sub administrare iraniană”, iar revenirea traficului la nivelurile de dinainte de război nu ar însemna „trecere liberă” ca înainte. În acest context, secretarul de stat Marco Rubio a spus, într-o declarație adresată reporterilor în Suedia, că SUA și aliații trebuie „să aibă un Plan B” dacă Iranul refuză să redeschidă strâmtoarea. Libertatea notează că închiderea aproape totală a creat o criză energetică și a dus la creșteri puternice ale prețurilor petrolului și gazelor la nivel mondial. De ce contează: efectele economice se văd în inflație și în costul vieții Chiar dacă Trump a mizat pe ideea că SUA sunt în mare parte autosuficiente energetic, articolul arată că economia americană nu a fost izolată de șocul global al petrolului. Costurile mai mari cu carburantul și încălzirea au redus puterea de cumpărare și au afectat alte sectoare, iar prelungirea crizei riscă să adâncească inflația și să complice poziția republicanilor pe plan intern. În lipsa unui acord cu termeni acceptați de ambele părți și a unei clarificări privind regimul de navigație prin Ormuz, volatilitatea de pe piața energiei rămâne principalul canal prin care conflictul se transmite în economie. [...]
Maria Corina Machado își fixează revenirea în Venezuela până la finalul lui 2026, mizând pe alegeri care ar necesita 7–9 luni de pregătire , într-un context în care calendarul electoral rămâne incert, iar Washingtonul pare să fi mutat accentul spre stabilitatea politică și investițiile în petrol. Potrivit HotNews , lidera opoziției venezuelene a spus că intenționează să candideze din nou la președinție și că vrea să se întoarcă în țară înainte de sfârșitul lui 2026. Machado a făcut declarațiile la Panama, în cadrul unei întâlniri cu mai mulți lideri ai opoziției, la peste patru luni după ce Casa Albă ar fi ales să o ignore și să colaboreze cu o persoană loială partidului de guvernământ, pe fondul capturării de către armata americană a președintelui de atunci, Nicolás Maduro, relatează Associated Press, citată de News.ro. Lidera opoziției se află în exil din decembrie 2025, după ce a ieșit din ascunzătoarea în care a stat 11 luni în Venezuela și a plecat în Norvegia, unde a fost distinsă cu Premiul Nobel pentru Pace. La Panama City, ea a spus că opoziția rămâne dedicată unei tranziții democratice „prin alegeri prezidențiale libere și corecte”, la care să voteze venezuelenii din țară și din străinătate. Calendar electoral neclar, dar cu cerințe logistice mari În material se arată că nu este clar când vor avea loc alegerile prezidențiale în Venezuela. În același timp, administrația SUA ar fi temperat discuțiile despre alegeri, deși Constituția Venezuelei prevede organizarea lor în termen de 30 de zile de la momentul în care președintele devine „indisponibil definitiv”. Machado a estimat că organizarea unor alegeri în condiții democratice ar necesita între 7 și 9 luni de pregătire. Ea a indicat, între schimbările necesare: numirea unor autorități electorale neutre; actualizarea listelor electorale; posibilitatea ca opoziția să poată candida fără interferențe din partea guvernului. Miza economică: petrolul și relația cu SUA Potrivit aceleiași surse, președintele SUA, Donald Trump, și oficiali ai administrației sale au lăudat-o pe succesoarea lui Maduro, președinta interimară Delcy Rodríguez , care ar fi deschis industria petrolieră a Venezuelei investițiilor americane, într-un moment în care prețurile petrolului sunt în creștere pe fondul conflictului din Iran. Ce spune Machado despre o nouă candidatură Machado a devenit în ultimii ani principalul adversar al lui Maduro, însă i s-a interzis să candideze la alegerile prezidențiale din 2024, motiv pentru care l-a susținut pe Edmundo González Urrutia. În articol se menționează că oficiali loiali partidului de guvernământ l-au declarat pe Maduro câștigător la scurt timp după închiderea urnelor, dar campania opoziției ar fi strâns dovezi că González l-ar fi învins „cu o marjă de peste 2 la 1”. Sâmbătă, Machado a spus că va candida la alegeri „impecabile” și că este dispusă să concureze cu oricine: „Voi fi candidată, dar pot exista şi alţii, desigur. Mi-ar plăcea să fiu în competiţie cu toată lumea, cu oricine doreşte să fie candidat.” [...]
Traian Băsescu avertizează că ideea unui „Guvern al președintelui” poate deveni o capcană politică pentru șeful statului, în condițiile în care partidele aflate în negocieri evită să-și asume desemnarea premierului și, implicit, costurile guvernării, potrivit Adevărul . Fostul președinte susține, într-o postare pe Facebook, că două formațiuni „mari” ar fugi de „responsabilitatea redresării țării” și ar încerca să transfere către președinte decizia privind viitorul prim-ministru. În acest context, Băsescu respinge formula „Guvernul meu”, pe care o descrie drept o manevră menită să împingă răspunderea politică spre Cotroceni. „«Guvernul meu» este o capcană! (...) «Guvernul meu», oferit pe tavă de «marile partide» președintelui, este doar o capcană.” Negocierile pentru premier, în impas Declarațiile vin pe fondul negocierilor pentru conturarea unei noi formule guvernamentale, în care partidele nu au ajuns la un acord privind desemnarea unui premier. În paralel, Băsescu a criticat și scenariul unui premier tehnocrat, despre care afirmă că nu ar avea capacitate reală de negociere și ar eșua în relația cu partidele parlamentare, potrivit aceleiași surse. Context: consultările de la Cotroceni și miza majorității Președintele Nicușor Dan a convocat luni, 18 mai, consultări la Palatul Cotroceni cu principalele partide și formațiuni parlamentare, pentru desemnarea candidatului la funcția de prim-ministru. La finalul discuțiilor, șeful statului a cerut partidelor să identifice o majoritate „solidă” și „pro-occidentală” care să susțină viitorul Executiv. [...]
Administrația Prezidențială a semnat un contract de consultanță pentru relația cu SUA, cu un plafon de 565.000 de dolari pe lună (aprox. 2,6 milioane lei), pe o durată inițială de șase luni, potrivit Adevărul . Miza anunțată de instituție este întărirea dialogului cu Guvernul și Congresul american în dosare considerate strategice, într-un context în care astfel de servicii sunt prezentate drept o practică uzuală în relația cu administrația de la Washington. Ce cumpără statul și cât poate costa Contractul a fost încheiat cu Eversheds Sutherland (US) LLP, firmă descrisă ca având experiență în relații guvernamentale și consultanță strategică, activă global și prezentă și în România. Plafonul maxim de remunerare este de „până la 565.000 de dolari pe lună”, în funcție de serviciile și livrabilele furnizate. Durata inițială este de șase luni, ceea ce înseamnă că valoarea totală poate ajunge, la plafon, la 3,39 milioane de dolari (aprox. 15,6 milioane lei), dacă sunt facturate integral serviciile prevăzute. Obiectivele invocate: apărare, investiții, energie, tehnologii Administrația Prezidențială susține că demersul urmărește consolidarea Parteneriatului strategic România–SUA și întărirea cooperării în mai multe domenii, între care apărarea, securitatea, energia și tehnologiile de vârf. În lista de obiective menționate intră, între altele: creșterea capacității de apărare și descurajare; atragerea de investiții; integrarea în structuri internaționale; combaterea criminalității transnaționale; facilitarea dialogului instituțional cu autoritățile americane. Justificarea instituției: „practică uzuală” și completarea canalelor oficiale Administrația Prezidențială afirmă că apelarea la astfel de servicii este o practică folosită și de alte state aliate în relația cu SUA și că inițiativa „completează demersurile oficiale” ale instituțiilor statului român. „Contractarea acestui tip de servicii reprezintă o practică uzuală în relația cu administrația americană, utilizată și de alte state aliate”, se arată în comunicatul citat. Aceleași informații au fost relatate și de Știrile Pro TV , care citează comunicatul Administrației Prezidențiale. Ce rămâne de urmărit Din datele publice prezentate până acum rezultă un plafon lunar și o durată inițială, însă nu sunt detaliate livrabilele concrete și nici nivelul efectiv al plăților lunare, care ar urma să depindă de serviciile prestate. În practică, costul final va fi dat de modul în care contractul este executat și de ce rezultate sunt raportate în perioada de șase luni. [...]
Traian Băsescu susține că PSD și PNL încearcă să transfere către președinte costul politic al guvernării și descrie ideea unui „Guvernul meu” drept „o capcană”, în contextul negocierilor pentru formarea unui nou Executiv, potrivit HotNews . Într-o postare pe Facebook, fostul președinte acuză PSD și PNL că „nu știu cum să se mai lepede de responsabilitatea redresării ţării” și afirmă că cele două partide nu vor să desemneze un nou premier, lăsând această decizie în sarcina președintelui Nicușor Dan. „«Guvernul meu» este o capcană! Două partide, care își spun «mari partide», nu știu cum să se mai lepede de responsabilitatea redresării ţării pe care au îngenuncheat-o (...). Nici măcar nu vor să desemneze un nou premier, lăsând această responsabilitate în seama preşedintelui. «Guvernul meu», oferit pe tavă de «marile partide» preşedintelui, este doar o capcană.” Contextul: Guvern demis și consultări la Cotroceni Mesajul lui Traian Băsescu vine după demiterea, la 5 mai, a cabinetului condus de Ilie Bolojan , printr-o moțiune de cenzură PSD–AUR, depusă după ce social-democrații au decis să retragă sprijinul premierului liberal. În acest context, președintele Nicușor Dan a avut săptămâna trecută două runde de consultări formale cu partidele parlamentare și cu grupuri parlamentare. Ce a cerut președintele partidelor După prima rundă de consultări, Nicușor Dan a făcut un apel public către partide să ajungă la o soluție într-un interval „rezonabil”, cu „formule coerente” și „propuneri viabile”. „Este esențial ca partidele să dea dovadă de responsabilitate, de maturitate și să ajungă, într-un timp rezonabil, la un numitor comun, cu formule coerente și propuneri viabile.” [...]
Administrația Prezidențială a semnat un contract de consultanță pentru relația cu SUA de până la 565.000 de dolari pe lună (aprox. 2,6 milioane lei), pe o durată inițială de șase luni, potrivit HotNews . Miza practică a acordului este costul potențial ridicat pentru buget, condiționat însă de „serviciile și livrabilele furnizate”, în condițiile în care plafonul maxim este lunar. Contractul, anunțat de Administrația Prezidențială, este descris ca fiind „de consultanță strategică și asistență în relațiile cu Guvernul și Congresul SUA” și a fost încheiat cu firma Eversheds Sutherland (US) LLP , prezentată de Cotroceni drept o societate globală cu prezență și în România. Ce acoperă contractul și cum este justificat În comunicatul Administrației Prezidențiale , obiectivele menționate includ: creșterea capacității de apărare și de descurajare; atragerea de investiții „cu impact semnificativ”; integrarea în „structuri internaționale importante”; libera circulație a cetățenilor; combaterea traficului de persoane și a criminalității transnaționale. Cotroceniul își motivează demersul prin obiectivul „aprofundării relației strategice” cu SUA, descris ca „obiectiv de interes național”, susținut prin consens politic de „forțele democratice pro-occidentale” din România. Cost, durată și condiționarea plății Contractul are o durată inițială de 6 luni și stabilește „un plafon maxim de remunerare” de 565.000 dolari pe lună (aprox. 2,6 milioane lei), „în funcție de serviciile și livrabilele furnizate”. În lipsa altor detalii publice în comunicat, nu rezultă din anunț care sunt livrabilele concrete sau calendarul de raportare, dincolo de formularea generală privind condiționarea plății. Administrația Prezidențială susține că astfel de servicii reprezintă „o practică uzuală” în relația cu administrația americană, folosită și de alte state aliate, pentru facilitarea dialogului instituțional și susținerea unor obiective de interes național în raport cu Administrația și Congresul SUA. Comunicatul integral al Administrației Prezidențiale este disponibil aici . [...]
