Știri
Știri din categoria Politică
Democrații ridică miza controlului asupra puterilor prezidențiale în războiul cu Iranul, după ce congresmanul Jamie Raskin i-a cerut medicului Casei Albe să îi facă președintelui Donald Trump o evaluare cognitivă și să transmită rezultatele către Congres, potrivit cnn.com. Solicitarea vine pe fondul escaladării retoricii lui Trump legate de conflict și al acuzațiilor din partea democraților că președintele nu ar fi apt să își exercite funcția.
Raskin, principalul democrat din Comisia Juridică a Camerei Reprezentanților, afirmă într-o scrisoare obținută de CNN că declarațiile publice recente ale lui Trump ar fi devenit „din ce în ce mai incoerente” și „volatile”. El invocă, între altele, o postare de Paște cu limbaj vulgar despre Strâmtoarea Hormuz, comentarii făcute în fața copiilor la evenimentul „Easter Egg Roll” de la Casa Albă și o afirmație potrivit căreia „o întreagă civilizație va muri în seara asta” dacă Iranul nu acceptă termenii unui acord într-un termen-limită.
În scrisoare, Raskin solicită medicului Casei Albe să realizeze „o evaluare cognitivă cuprinzătoare” a președintelui, să furnizeze rezultatele Congresului și să fie disponibil pentru un briefing cu legislativul. Argumentul central este legat de exercitarea atribuțiilor de comandant suprem în timp de război, mai ales în condițiile în care, susține Raskin, conflictul ar fi fost inițiat de președinte fără „declarație sau consimțământ” din partea Congresului.
Dincolo de componenta politică, demersul mută discuția spre un teren de reglementare și control: cât de departe poate merge supravegherea Congresului asupra capacității cognitive a președintelui și asupra deciziilor de securitate națională, într-un moment de tensiune externă.
CNN notează că inițiativa are șanse mici să producă efecte concrete pe termen scurt, în condițiile în care Trump a afirmat în repetate rânduri că a obținut rezultate foarte bune la teste cognitive, iar medicul Casei Albe l-a declarat anterior în „stare excelentă de sănătate” la controlul anual.
Totuși, scrisoarea apare în contextul în care unii democrați – și, potrivit CNN, inclusiv unele voci din zona MAGA – au invocat posibilitatea îndepărtării președintelui prin Amendamentul 25 sau prin procedura de punere sub acuzare (impeachment). Pentru activarea Amendamentului 25 ar fi necesare vicepreședintele și o majoritate a Cabinetului; CNN precizează că nu există indicii că membri ai Cabinetului ar lua în calcul această opțiune sau că vicepreședintele JD Vance ar susține-o. Raskin urma să conducă vineri un briefing pentru democrații din Cameră despre Amendamentul 25.
Raskin susține că republicanii au creat un precedent când au pus sub lupă capacitatea cognitivă a fostului președinte Joe Biden și au intervievat medicul Casei Albe. În scrisoare, el amintește că președintele Comisiei de Supraveghere, James Comer, a emis o citație pentru medic și a publicat un raport al staffului pe acest subiect, iar președintele Comisiei Juridice, Jim Jordan, a afirmat că un președinte care nu este apt cognitiv „nu este apt pentru funcție”.
CNN spune că a solicitat un punct de vedere de la Casa Albă.
Recomandate
Democrații americani cer înlăturarea lui Donald Trump după amenințările la adresa Iranului potrivit Digi24 , într-un context tensionat generat de declarațiile președintelui SUA privind posibile atacuri asupra infrastructurii iraniene și avertismentul că o „întreagă civilizație” ar putea dispărea dacă Teheranul nu redeschide Strâmtoarea Ormuz până la termenul-limită. Reacțiile au fost rapide în Congres, unde mai mulți lideri democrați au invocat atât procedura de suspendare, cât și aplicarea Amendamentului 25, care permite declararea incapacității unui președinte de a-și exercita funcția. Senatorul Ed Markey și reprezentanta Diana DeGette au cerut inițierea acestor demersuri, calificând mesajele lui Trump drept periculoase și instabile, în timp ce alți congresmeni au vorbit deschis despre riscul unor crime de război. Casa Albă a respins acuzațiile, susținând prin purtătorul de cuvânt Davis Ingle că reacțiile democraților sunt motivate politic și exagerate. Totuși, criticile nu se limitează la opoziție. În mod neobișnuit, voci din zona conservatoare și chiar din cercul fostei mișcări MAGA au început să pună sub semnul întrebării echilibrul liderului american. Fosta aliată Marjorie Taylor Greene, dar și figuri controversate precum Candace Owens sau Alex Jones, au exprimat îngrijorări similare. Cum poate fi înlăturat un președinte în SUA Există două mecanisme principale: Amendamentul 25 Vicepreședintele și majoritatea Guvernului pot declara președintele incapabil Puterea este transferată temporar vicepreședintelui Congresul decide în final, cu majoritate de două treimi Procedura de punere sub acuzare (impeachment) Majoritate simplă în Camera Reprezentanților Două treimi din Senat pentru demitere În paralel, democrații pregătesc și o inițiativă legislativă pentru limitarea puterilor de război ale președintelui în conflictul cu Iranul. Situația evidențiază o escaladare politică și instituțională rară, într-un moment în care tensiunile externe se suprapun peste o confruntare internă acută la Washington. [...]
Traian Băsescu avertizează că o eventuală retragere a SUA din NATO ar forța Europa să-și refacă arhitectura de securitate , inclusiv printr-o integrare politică mai profundă, potrivit Digi24 . Fostul președinte spune că anunțurile lui Donald Trump privind Alianța trebuie tratate „cu seriozitate”, pentru că SUA ar fi devenit „un partener lipsit de predictibilitate”. Într-o intervenție telefonică la Digi24, Băsescu afirmă că Trump este „obișnuit să nu respecte legile” și susține că, deși ar avea nevoie de aprobări interne pentru o ieșire din NATO, comportamentul său arată că nu ar ține cont de constrângeri instituționale. În acest context, fostul șef al statului spune că Europa ar trebui să plece „de la cele mai rele scenarii” în relația cu administrația de la Washington. Scenariul invocat: retragerea capabilităților americane din bazele din Europa Băsescu afirmă că nu exclude posibilitatea ca, la un moment dat, președintele SUA să ordone armatei americane să-și retragă „toate bunurile din bazele militare”, inclusiv armament și „încărcături nucleare”, ceea ce ar lăsa Europa vulnerabilă „într-un eventual atac nuclear”. Totodată, el susține că Trump „a jignit și a discreditat tot timpul Europa” și afirmă că liderul de la Casa Albă ar avea „comportamentul unui subordonat” față de Vladimir Putin, menționând, ca exemplu, primirea acestuia „pe covorul roșu în Alaska”. Miza: o reorganizare a apărării europene și integrare mai strânsă Întrebat ce ar însemna pentru NATO o retragere a SUA, Băsescu spune că ar echivala cu „terminarea acestei organizații” și că ar fi nevoie de o structură alternativă. „Va trebui să construim o altă organizație, cu țări democratice care lucrează pe bază de legi.” În același registru, fostul președinte afirmă că „a venit vremea” ca Europa să ia în serios „crearea Statelor Unite ale Europei”, argumentând că statele europene nu ar mai putea gestiona separat riscurile de securitate viitoare. Ce urmează, din informațiile disponibile, rămâne la nivel de poziționare politică: intervenția lui Băsescu nu anunță un demers instituțional concret, ci pune accent pe necesitatea ca Europa să-și pregătească opțiuni de securitate în cazul unei schimbări majore de politică la Washington. [...]
Viktor Orban acuză opoziția că vrea puterea „prin haos și presiuni externe” , potrivit digi24.ro , cu două zile înaintea alegerilor legislative de duminică din Ungaria. Premierul ungar susține că adversarii săi ar încerca să răstoarne „decizia poporului ungar” printr-o acțiune coordonată. Orban a scris pe Facebook că ar exista o „tentativă organizată de a folosi haosul, presiunea și demonizarea internațională” pentru a influența rezultatul scrutinului. > „Încearcă să preia puterea prin haos și presiuni externe”, a afirmat el, acuzând opoziția de o strategie care ar include „amenințări cu violențe” la adresa susținătorilor săi, „acuzații fabricate de fraudă electorală” și „demonstrații pre-organizate” înainte de numărarea voturilor. În același mesaj, premierul a mers mai departe și a susținut că adversarii „conspiră cu serviciile de informații străine” și „nu se opresc de la nimic” pentru a ajunge la putere. Digi24 notează că informațiile sunt relatate de AFP și MTI, preluate de Agerpres. Miza politică este ridicată: Viktor Orban, aflat la guvernare din 2010, candidează pentru un al cincilea mandat. Rivalul său, Peter Magyar, descris drept conservator și pro-european, este dat înainte în sondajele independente, în contextul unei campanii dominate de acuzații privind influențe externe. Potrivit AFP, o serie de experți vorbesc despre dovezi ale eforturilor continue ale Rusiei de a se amesteca în campania lui Orban. În paralel, Peter Magyar a avertizat, pe fondul vizitei la Budapesta a vicepreședintelui american JD Vance din această săptămână, asupra unei posibile încercări a SUA de a influența alegerile. În acest context, președintele SUA, Donald Trump, și-a reiterat sprijinul pentru Orban pe platforma Truth Social. „Ungaria: VOTAȚI PENTRU Viktor Orban. Este un prieten adevărat, un luptător și un CÂȘTIGĂTOR și are sprijinul meu deplin și complet”, a scris Trump, adăugând că este „alături de el până la final”. [...]
Friedrich Merz spune că războiul din Iran a testat NATO , potrivit Economica.net , după ce SUA și Iran au convenit un armistițiu temporar de două săptămâni, iar negocierile au început vineri în Pakistan. Cancelarul german a declarat, într-o conferință de presă, că războiul a avut consecințe regionale și globale, inclusiv asupra relațiilor dintre Europa și Statele Unite. „Ne dorim ca acest război, care s-a transformat într-un test de rezistenţă transatlantic, să nu tensioneze şi mai mult relaţiile dintre SUA şi partenerii europeni din NATO”, a afirmat el. Merz a insistat că nu își dorește o ruptură în interiorul Alianței Nord-Atlantice, pe care o consideră esențială pentru securitatea europeană. În același context, el a cerut ca deciziile politice să nu fie influențate de reacții emoționale. Cancelarul german a avut miercuri o discuție telefonică cu președintele american Donald Trump, care a amenințat că va părăsi NATO, invocând ceea ce numește lipsa de sprijin european în războiul împotriva Iranului. Țările europene susțin, conform relatării, că acest conflict „nu este al lor” și că NATO este o organizație defensivă, nu una ofensivă. Merz a spus că, în convorbirea cu Trump, au discutat despre „viitorul NATO” și că i-a propus președintelui american să abordeze subiectul înaintea summitului NATO din iunie, de la Ankara. Totodată, el a precizat că în discuție nu s-a vorbit „despre vreo retragere” și nici despre vreo limitare a utilizării infrastructurii militare americane din Germania. [...]
António Costa a condamnat amenințările lui Donald Trump la adresa Iranului potrivit POLITICO , invocând riscul unui „dublu standard” în condițiile în care UE denunță atacurile Rusiei asupra infrastructurii civile din Ucraina. Președintele Consiliului European le-a transmis luni autorităților de la Washington că „orice țintire a infrastructurii civile, în special a facilităților energetice, este ilegală și inacceptabilă”, adăugând că aceleași standarde „se aplică războiului Rusiei în Ucraina și se aplică peste tot”. De ce a intervenit Costa și ce temeri există în capitalele UE Conform publicației, poziția fermă a lui Costa a fost determinată de discuții interne în care mai mulți lideri europeni au susținut că UE nu poate condamna presupuse crime de război ale Rusiei și, în același timp, să rămână tăcută în fața unor acțiuni comparabile ale SUA. Un diplomat citat sub protecția anonimatului a vorbit despre „neliniște” în rândul majorității statelor membre și despre nevoia de a evita aplicarea unui „dublu standard”, în contextul în care UE își fundamentează mesajele externe pe stabilitate, stat de drept și ordine internațională multilaterală. Amenințările lui Trump și paralela cu Ucraina La 24 de ore după mesajul lui Costa, Donald Trump a avertizat public că „o întreagă civilizație va muri în această seară, pentru a nu mai fi adusă înapoi”, potrivit relatării POLITICO. Președintele SUA a sugerat lovituri care ar viza poduri, instalații de desalinizare și ținte energetice, adică obiective ce pot include infrastructură civilă. Diplomați citați de publicație au spus că această escaladare de retorică, legată de cererea ca Teheranul să redeschidă Strâmtoarea Hormuz, a fost percepută în Europa prin prisma experienței războiului din Ucraina, unde Moscova a vizat în mod repetat infrastructura civilă, fapt condamnat constant de Bruxelles. Mandatul primit de la liderii UE și liniile roșii neclare Costa, descris de POLITICO drept „socialist portughez”, a prezidat în martie un summit al celor 27 de lideri ai UE pentru a discuta criza. Atunci, statele membre au convenit asupra unui apel la „dezescaladare și maximă reținere”, protecția civililor și a infrastructurii civile, respectarea dreptului internațional de către toate părțile și un „moratoriu asupra loviturilor împotriva facilităților energetice și de apă”. Un oficial european de rang înalt a spus că declarația de luni a lui Costa a venit din „mandatul clar” primit la acel summit, dar că a contat și alegerea sa politică privind formularea și momentul, pentru a întări ideea că „dreptul internațional se aplică tuturor”, poziție văzută ca fiind „în interesul propriu al Europei”. Ce urmează: întrebarea despre reacția UE dacă avertismentele sunt ignorate Deși există un consens în creștere între statele membre, un al doilea diplomat a atras atenția că discuțiile despre pașii următori sunt limitate, în eventualitatea în care „liniile roșii” ar fi depășite. În acest context, miza politică pentru UE este dublă: menținerea unei poziții unitare față de Washington și păstrarea coerenței mesajului privind protecția infrastructurii civile și respectarea dreptului internațional, inclusiv în raport cu războiul Rusiei împotriva Ucrainei. Mesajul central al lui Costa: atacarea infrastructurii civile (în special energetice) este „ilegală și inacceptabilă”. Rațiunea invocată de diplomați: evitarea unui „dublu standard” între condamnarea Rusiei și reacția la posibile acțiuni ale SUA. Punctul sensibil rămas deschis: ce măsuri ar lua UE dacă avertismentele sunt ignorate și au loc lovituri asupra unor ținte care includ infrastructură civilă. [...]
Implicarea UDMR în mobilizarea votului prin corespondență pentru alegerile din Ungaria a intrat din nou în atenție după apariția lui Kelemen Hunor pe scena unui miting Fidesz, unde Viktor Orbán l-a prezentat drept „șeful ardelenilor”, potrivit stirileprotv.ro . Evenimentul a avut loc vineri, la Debrețin, oraș aflat aproape de granița cu România, în ultima zi de campanie a partidului de guvernământ din Ungaria. Kelemen Hunor a urcat pe scenă la circa 20 de minute de la începutul mitingului și a spus că a participat la invitație, invocând solidaritatea între maghiari, prin ideea că „fiecare maghiar este responsabil pentru fiecare maghiar”. Întrebat despre formula folosită de Orbán, liderul UDMR a răspuns că este președintele formațiunii și unul dintre reprezentanții maghiarilor din Transilvania, adăugând că ar vrea să rămână „doar Hunor”. Ce înseamnă, practic, implicarea UDMR în campania Fidesz În același context electoral, materialul arată că UDMR, prin fundația Eurotrans, a contribuit la înregistrarea alegătorilor cu dublă cetățenie din Transilvania și coordonează o campanie de colectare a voturilor prin corespondență. Aproximativ 311.000 de alegători sunt înregistrați pentru acest tip de vot, conform aceleiași surse. Kelemen Hunor a susținut, în discurs, că majoritatea maghiarilor din Transilvania îl sprijină pe Viktor Orbán și a afirmat că maghiarii din afara granițelor nu ar trebui priviți ca o amenințare electorală, într-un context pe care l-a descris drept incert și în care a pus accent pe continuitate politică. Context financiar: fonduri ungare direcționate către organizații din România Articolul include și date despre finanțările acordate de statul ungar prin Fondul Bethlen Gábor, care ar fi alocat în 2025 aproximativ 91 de miliarde de forinți pentru sprijinirea organizațiilor maghiare din afara granițelor (aprox. 1,15 miliarde lei, la un curs orientativ). Nivelul este prezentat ca fiind comparabil cu 2024 și peste 2022, când ar fi fost distribuite 41 de miliarde de forinți (aprox. 520 milioane lei), potrivit unei analize Átlátszó Erdély citate în material. Pentru Transilvania, analiza menționată indică o schimbare de strategie: mai puține finanțări foarte mari (de ordinul miliardelor de forinți) și o scădere a investițiilor imobiliare de amploare, în timp ce fundațiile asociate UDMR ar urca în topul beneficiarilor. Sunt menționate, între altele: Fundația Eurotrans: aproximativ 950 de milioane de forinți (aprox. 12 milioane lei); Fundația Școala: circa 4 miliarde de forinți (aprox. 50 milioane lei), pentru proiecte precum renovarea Palatului Sonnenfeld din Oradea, achiziții imobiliare și programe educaționale sau culturale. Din punct de vedere teritorial, 34,92 miliarde de forinți (aprox. 440 milioane lei), adică aproximativ o treime din totalul finanțărilor, ar fi fost direcționate către organizații și persoane din România, ceea ce ar confirma Transilvania ca principal beneficiar al acestor fonduri. Ce urmează Mitingul de la Debrețin a avut loc înaintea scrutinului din Ungaria programat pentru 12 aprilie 2026, iar mesajele politice și mecanismele de mobilizare a votului din afara granițelor rămân un element relevant în ecuația electorală, inclusiv prin rolul organizațiilor care facilitează înregistrarea și votul prin corespondență. [...]
