Știri
Știri din categoria Politică
CCR a amânat până pe 18 iunie un verdict care poate stabili limitele unui guvern demis la emiterea de OUG-uri. Potrivit Adevărul, Curtea Constituțională a decis miercuri, 10 iunie, să amâne pronunțarea asupra sesizării depuse de liderul PSD Sorin Grindeanu privind un posibil conflict constituțional legat de Ordonanța de urgență nr. 38/2026, asociată programului SAFE.
Reluarea judecății este programată pentru 18 iunie, conform unor surse din instituție citate de Digi 24.
Sesizarea lui Sorin Grindeanu vizează modul în care Guvernul ar fi adoptat actul normativ după ce fusese demis prin moțiune de cenzură. În argumentația prezentată, Executivul ar fi depășit limitele constituționale, întrucât, după demitere, ar avea atribuții restrânse și nu ar putea adopta ordonanțe de urgență.
Grindeanu susține că adoptarea și publicarea ordonanței după căderea Guvernului reprezintă „un abuz de drept public”, demersul fiind făcut în calitate de președinte al Camerei Deputaților.
Actul normativ privind investițiile în domeniul apărării a fost aprobat inițial de Cabinetul condus de Ilie Bolojan pe 4 mai, cu o zi înainte de adoptarea moțiunii de cenzură. Ulterior, din cauza unor modificări, documentul a avut nevoie de un nou aviz, obținut după demiterea Guvernului.
Guvernul a reintrodus ordonanța pe ordinea de zi a ședinței din 8 mai, când avea un mandat limitat, și a adoptat forma modificată.
Premierul interimar Ilie Bolojan a respins acuzațiile și a catalogat demersul PSD drept unul politic, susținând că sesizarea ar fi „o acțiune de imagine”.
În paralel, aceeași ordonanță a fost contestată la CCR și de partidele AUR, SOS și PACE, însă Curtea a respins aceste sesizări.
Decizia așteptată pe 18 iunie ar urma să lămurească dacă adoptarea OUG SAFE după pierderea sprijinului parlamentar a încălcat sau nu Constituția.
Recomandate
CCR a amânat până pe 18 iunie decizia asupra OUG SAFE , prelungind incertitudinea juridică privind validitatea ordonanței adoptate de Guvern după demiterea prin moțiune de cenzură, potrivit Digi24 . Ședința Curții a început la ora 12:00, iar reluarea discuțiilor este programată peste o săptămână. Sesizarea a fost depusă de Sorin Grindeanu , în calitate de președinte al Camerei Deputaților, care reclamă un posibil conflict constituțional între Guvern și Parlament. Miza este dacă Executivul a depășit limitele constituționale atunci când a adoptat ordonanța de urgență privind programul SAFE după ce fusese demis și avea atribuții limitate. În documentul depus la CCR pe 20 mai, Grindeanu susține că adoptarea și publicarea OUG nr. 38/2026 în intervalul 5–8 mai 2026, după adoptarea moțiunii de cenzură din 5 mai, ar fi reprezentat „un abuz de drept public”. El cere Curții să constate dacă au fost încălcate limitele constituționale în această situație. Cronologia care stă la baza sesizării Din datele prezentate în articol, ordonanța a avut un parcurs în doi pași: 4 mai : proiectul privind investițiile în apărare a fost adoptat inițial de Cabinetul Bolojan, cu o zi înainte de moțiunea de cenzură; ulterior, din cauza unor modificări, actul a avut nevoie de un nou aviz al Consiliului Legislativ , care a venit după demiterea Guvernului; 8 mai : Executivul a repus OUG pe ordinea de zi și a adoptat forma modificată. Digi24 notează explicit că, odată demis, Guvernul nu mai are dreptul să emită ordonanțe de urgență. Reacția lui Ilie Bolojan Premierul interimar Ilie Bolojan a calificat sesizarea drept „o acțiune de imagine” și a acuzat PSD că încearcă să își „acopere neputința de a veni cu soluție” după căderea guvernului, într-o declarație la B1TV. „Sunt acţiuni de imagine pe care le derulează PSD în aceste zile, ca să îşi acopere neputinţa de a veni cu soluţie, după ce au generat căderea guvernului, o acţiune iresponsabilă care nu face bine României. Când faci un astfel de lucru, trebuie să vii cu o soluţie. Ca să acopere această lipsă de soluţie, fac această gălăgie.” Context: alte sesizări pe aceeași ordonanță Aceeași ordonanță a mai fost atacată la CCR de AUR, SOS și PACE, însă judecătorii Curții au respins sesizarea, potrivit informațiilor din articol. Următorul reper este 18 iunie , data la care CCR ar urma să reia ședința și să decidă asupra sesizării depuse de Sorin Grindeanu. [...]
PSD ridică presiunea pentru formarea rapidă a unui nou guvern , pe fondul interimatului instalat după căderea Cabinetului Bolojan, iar Sorin Grindeanu își leagă mesajul de nevoia de decizii economice „rapide” pentru firme și populație, potrivit Adevărul . Într-un mesaj publicat pe Facebook, liderul PSD susține că „românii, firmele cu capital românesc și întreaga economie” au nevoie de „un partener de discuții credibil” și de „un Guvern nou” care să decidă repede. Grindeanu spune că ar fi vrut o dezbatere despre măsuri pentru creșterea puterii de cumpărare, reluarea investițiilor (pe care le numește „vitale” pentru menținerea locurilor de muncă) și un plan de reducere a fiscalității „prea mari” pentru veniturile mici și medii. În același mesaj, Grindeanu atacă guvernul interimar și pe Ilie Bolojan, pe care îl numește „ayatolah”, și acuză o „mascaradă continuă” după 5 mai, cu „același mesaj anti-PSD”. El afirmă că adversarii politici ar fi „mânați de orgolii”, ar „crea doar blocaje” și ar „găsi pretexte”, acuzând totodată atacuri la adresa unor persoane pe care le descrie drept „absolut decente” și cu „o reputație profesională ireproșabilă”. Contextul interimatului și blocajul politic Adevărul reamintește că Ilie Bolojan a fost demis, iar guvernul a căzut în urma moțiunii de cenzură inițiate de PSD și AUR . Din 5 mai, Executivul funcționează în regim de interimat, până la învestirea unui nou premier și a unui nou cabinet. Pe acest fundal, PNL a transmis recent că nu va participa la formarea și nu va face parte din niciun guvern în care PSD este prezent, „direct sau indirect”, poziție relatată de publicație și detaliată într-un material separat al Adevărul: Adevărul . De ce contează Mesajul PSD mută disputa din registrul strict politic în zona deciziilor economice amânate în perioada de interimat: investiții, locuri de muncă, fiscalitate și putere de cumpărare. În același timp, poziția PNL de excludere a PSD din orice formulă guvernamentală indică un potențial blocaj în negocierile pentru un nou cabinet, ceea ce poate prelungi perioada în care guvernul operează cu atribuții limitate. [...]
Schimbul de replici PNL–PSD reaprinde disputa despre cine își asumă guvernarea după moțiune , într-un moment în care, potrivit Digi24 , secretarul general al PNL, Dan Motreanu , îi cere președintelui PSD, Sorin Grindeanu , să „preia guvernarea” și să aplice „soluțiile PSD”, invocând faptul că PSD ar avea majoritate împreună cu AUR. Motreanu afirmă că a trecut „mai mult de o lună” de când PSD și AUR au demis Guvernul Ilie Bolojan și susține că, în loc să-și asume guvernarea, Grindeanu „se răfuiește cu PNL pe Facebook”. În mesajul publicat miercuri, liderul liberal întreabă retoric „cine îl împiedică” pe Grindeanu să facă „toate lucrurile minunate” pe care spune că le vrea pentru români. În aceeași intervenție, Motreanu acuză PSD că ar încerca să controleze „prin interpuși” ministerele „care dau bani” – Dezvoltare, Agricultură și Transporturi – și să lase altora funcțiile unde trebuie luate „decizii dificile”, precum cea de premier. El mai susține că PSD ar putea recurge ulterior la o nouă moțiune de cenzură, „scrisă, semnată și votată împreună cu AUR”, dacă nu i-ar mai conveni premierul. Replica vine după ce Sorin Grindeanu a lansat miercuri un atac la adresa PNL, transmițând că „se poate și fără ei” la guvernare. În mesajul său, liderul PSD îi îndeamnă pe liberali să plece „toți acasă” și îi acuză că au creat „blocaje” și că „împrăștie cu venin” la adresa unor „oameni absolut decenți” care ar fi încercat să repare „dezastrul” lăsat de PNL. Grindeanu își încheie mesajul cu formula în engleză „it’s the economy!”, pe care Digi24 o redă ca atare. [...]
PSD ridică miza negocierilor pentru noul guvern, sugerând că PNL poate fi scos din ecuație , pe fondul disputei publice dintre Sorin Grindeanu și prim-vicepreședintele PNL Ciprian Ciucu , potrivit Digi24 . Președintele PSD, Sorin Grindeanu, a transmis un mesaj dur către liberali, afirmând că „se poate și fără ei” la guvernare și cerându-le să plece „toți acasă”, „de la președintele Senatului și până la ultimul reprezentant”. În același mesaj, Grindeanu acuză PNL că atacă „oameni decenți” care ar fi acceptat să încerce să repare „dezastrul” lăsat de liberali. Ce invocă Grindeanu: economie, investiții și decizii rapide În postarea citată de Digi24, liderul PSD susține că „românii, firmele cu capital românesc și întreaga economie” ar avea nevoie de „un Guvern nou” care să ia rapid decizii. El spune că ar fi vrut o dezbatere despre măsuri pentru: creșterea puterii de cumpărare; reluarea investițiilor, cu rol în menținerea locurilor de muncă; reducerea fiscalității „prea mari” pentru românii cu venituri mici și medii. Grindeanu afirmă că, din 5 mai, când „unii au fost concediați de Parlament”, ar exista „o mascaradă continuă” cu mesaj „anti-PSD”. De la ce a pornit conflictul: acuzațiile lui Ciprian Ciucu despre „tehnocrați roșii” Reacția lui Grindeanu vine după ce Ciprian Ciucu a criticat propunerile de miniștri asociate cu Eugen Tomac . Într-o intervenție telefonică la Digi24, Ciucu a spus că lista ar fi părut PNL „niște tehnocrați roșii” și a reiterat că liberalii nu vor vota un guvern cu PSD și nu vor participa la o formulă de guvernare cu PSD, incluzând și persoane considerate apropiate de PSD. Ciucu a mai afirmat că i s-a părut „o coincidență” că portofolii deținute anterior de PSD ar urma să fie ocupate de persoane care, în opinia sa, nu ar fi putut fi identificate de Tomac sau Nicușor Dan decât dacă ar fi fost „servite de PSD”. De ce contează: semnal de blocaj politic în formarea executivului Schimbul de acuzații publice indică o tensionare a discuțiilor despre susținerea viitorului cabinet și crește riscul ca negocierile să se mute din zona tehnică (program, portofolii, măsuri economice) în zona de veto politic între partide. În acest context, mesajul PSD către PNL sugerează că social-democrații încearcă să își consolideze poziția de negociere, inclusiv prin ideea unei majorități fără liberali, dacă ar exista alternative parlamentare. [...]
Schimbul de replici PNL–PSD ridică miza politică în jurul listei de miniștri a lui Eugen Tomac , după ce Ciprian Ciucu a respins acuzația că ar fi „jignit” persoane numindu-le „tehnocrați roșii”, potrivit Mediafax . Prim-vicepreședintele PNL spune că Sorin Grindeanu a interpretat ca insultă afirmația sa despre unii dintre miniștrii propuși de premierul desemnat Eugen Tomac, pe care Ciucu i-a catalogat drept „tehnocrați roșii”, în sensul de persoane apropiate PSD. În replica publicată, Ciucu susține că nu a intenționat să jignească și întoarce acuzația către liderul PSD, întrebând dacă „a fi pesedist” este, în sine, o jignire. „Chiar nu m-am gândit la asta! Consideră oare președinte PSD că a fi pesedist sau afiliat psd, este o jignire?” Contextul disputei: atacul lui Grindeanu la PNL În același context, Mediafax relatează că Sorin Grindeanu a postat pe Facebook un mesaj critic la adresa liberalilor, pe care îi acuză de „mascaradă” și de perpetuarea unui discurs anti-PSD. Liderul PSD susține că PNL ar fi rămas „înșurubat la putere” în ciuda trecerii în opoziție și le transmite liberalilor că „se poate și fără voi”, cerându-le să plece „de la președintele Senatului și până la ultimul reprezentant”. Grindeanu mai afirmă că PNL ar fi dat „4 prim-miniștri” în șapte ani „fără merit electoral” și îi acuză pe liberali că „împroșcă cu venin” persoane pe care le descrie drept „absolut decente” și cu „reputație profesională ireproșabilă”, care au acceptat să intre în echipa propusă. De ce contează Disputa mută accentul de pe aritmetica parlamentară pe legitimitatea politică a listei guvernamentale propuse de Eugen Tomac: PNL atacă presupuse afilieri PSD, iar PSD răspunde acuzând PNL de blocaje și delegitimare. În lipsa altor detalii operaționale în materialul citat, rămâne de urmărit dacă această escaladare va influența negocierile și poziționările publice înaintea unui eventual vot de învestitură. [...]
Lista RA-APPS arată că partidele plătesc chirii simbolice pentru sedii în imobile ale statului , cu contracte atribuite direct și, în unele cazuri, pe durate greu de delimitat, potrivit Mediafax . Documentul publicat de Regia Autonomă „Administrația Patrimoniului Protocolului de Stat” (RA-APPS), în baza HG 420/05.06.2026 , face publice pentru prima dată toate contractele de închiriere cu persoane juridice. Miza economică este dublă: pe de o parte, nivelul chiriilor încasate de stat pentru active din patrimoniul public, pe de altă parte, modul de alocare a acestor spații, în condițiile în care partidele au primit contractele prin atribuire directă, nu prin licitație. Cât plătesc partidele pentru sedii și terenuri În lista RA-APPS, PNL apare cu cel mai mare spațiu alocat unui partid politic: un teren de 20.138 mp la Aleea Modrogan nr. 1 (București), pentru care plătește 1.006 euro pe lună (aprox. 5.030 lei). Contractul a fost atribuit direct, a fost în vigoare din februarie 2021 și a expirat în februarie 2026, iar acum este „în procedură de încheiere contract de concesiune”, potrivit documentului citat. Tot la Modrogan, filiala PNL București mai închiriază un teren de 561 mp la nr. 22 pentru 28 euro/lună (aprox. 140 lei), iar filiala Ilfov ocupă 531 mp la nr. 3 pentru 26 euro/lună (aprox. 130 lei). PSD figurează cu un teren de 5.392 mp pe Șoseaua Kiseleff nr. 10, pentru care plătește 269,62 euro/lună fără TVA (aprox. 1.350 lei), în baza unui contract de atribuire directă semnat în 2014 și valabil „pe toată perioada construcției” – termen nedefinit. Organizația PSD Ilfov are și un teren de 928 mp pe Strada Negustori nr. 3, într-un contract din 2004, pe durată nedeterminată, pentru 46 euro/lună (aprox. 230 lei). USR apare cu un apartament de 41 mp din vila 9 de pe Șoseaua Kiseleff nr. 55, pentru care plătește 243 lei și 204 euro/lună (în total aprox. 1.260 lei), pe un contract de atribuire directă din 2021, valabil până în 2027. Atribuire directă, nu licitație: diferența față de firme Toate contractele partidelor politice din document au fost atribuite direct, fără licitație publică, spre deosebire de firmele private care, „în general”, au obținut spațiile prin licitație, mai notează publicația. Practica este permisă de legislație pentru anumite categorii de beneficiari, însă, potrivit articolului, a fost criticată în trecut de experți în administrație publică din perspectiva transparenței alocării patrimoniului public. Ce mai apare în lista RA-APPS și de ce contează Lista include, pe lângă partide, instituții publice precum Direcția Națională Anticorupție, Curtea de Conturi, Autoritatea Electorală Permanentă și ANAF, dar și firme private, televiziuni și organizații civile. La Piața Presei Libere nr. 1, ANAF și structuri ale ANAF figurează cu spații care însumează peste 10.100 mp. RA-APPS administrează imobile din patrimoniul public și privat al statului, iar publicarea listei este prezentată ca o premieră, apărută în urma obligației de transparență introduse prin HG 420/2026. [...]
