Știri
Știri din categoria Politică
Guvernul israelian a aprobat o nouă politică privind terenurile din Cisiordania, facilitând achizițiile pentru coloniști și reducând rolul autorităților palestiniene, potrivit Deutsche Welle. Decizia, susținută anterior de cabinetul de securitate, permite declararea unor zone pentru înregistrare oficială, obligând persoanele care revendică terenuri să își dovedească dreptul de proprietate, în condițiile în care o mare parte din suprafețe nu au fost niciodată înregistrate formal.
Măsura autorizează, de asemenea, cetățenii israelieni să cumpere terenuri private și transferă atribuții administrative din mâinile armatei către autorități civile israeliene. Potrivit publicației Times of Israel, două treimi din terenurile Cisiordaniei nu au fost înregistrate oficial, inclusiv majoritatea celor din Zona C, aflată sub control militar și civil israelian deplin. Noile reguli se aplică în principal în această zonă, dar publicarea registrelor funciare și relaxarea achizițiilor private depășesc granițele Zonei C.
Autoritatea Palestiniană a condamnat decizia, calificând-o drept „anexare de facto” a teritoriilor ocupate și o încercare de consolidare a coloniilor considerate ilegale potrivit dreptului internațional. Critici au venit și din partea Uniunii Europene și a mai multor state arabe. Germania a transmis anterior că măsurile reprezintă „un nou pas spre anexare de facto” și încalcă dreptul internațional.
Miniștrii israelieni din zona politică dură au salutat hotărârea. Ministrul Apărării, Israel Katz, a descris-o drept un pas semnificativ pentru asigurarea controlului deplin al statului israelian asupra teritoriului. Ministrul Finanțelor, Bezalel Smotrich, a vorbit despre o „revoluție” în politica de colonizare și administrare a terenurilor, folosind denumirea biblică „Iudeea și Samaria” pentru Cisiordania.
În prezent, peste 700.000 de coloniști israelieni trăiesc în Cisiordania și Ierusalimul de Est, alături de aproximativ 3 milioane de palestinieni. Teritoriul este revendicat de palestinieni pentru viitorul lor stat, iar Curtea Internațională de Justiție a apreciat într-un aviz consultativ din 2024 că ocupația și coloniile sunt ilegale și ar trebui să înceteze, poziție respinsă de Israel.
Noua politică amplifică tensiunile într-un moment deja fragil în regiune și riscă să complice și mai mult perspectivele unei soluții negociate.
Recomandate
Parlamentul Israelului a adoptat o lege privind pedeapsa cu moartea pentru teroriști , potrivit BILD , care relatează că votul final a avut loc luni, la Ierusalim, în a treia și ultima lectură. Legea a fost aprobată cu 62 de voturi pentru și 48 împotrivă, cu o abținere; nouă deputați din totalul de 120 nu au fost prezenți. Publicația notează că și premierul Benjamin Netanyahu a votat în favoarea proiectului, inițiat de partidul de extremă dreapta Otzma Yehudit , parte a coaliției de guvernare. Actul normativ vizează introducerea pedepsei cu moartea pentru infractori palestinieni condamnați pentru uciderea israelienilor din motive considerate „teroriste”. Textul legii prevede pedeapsa capitală sau închisoarea pe viață pentru oricine „provoacă în mod intenționat moartea unei persoane cu scopul de a face rău unui cetățean sau rezident israelian, cu intenția de a pune capăt existenței statului Israel”. O componentă importantă a aplicării ține de tribunalele militare din Cisiordania ocupată: palestinienii condamnați de un astfel de tribunal pentru un atac mortal, încadrat drept „act terorist”, ar urma să se confrunte, ca regulă, cu pedeapsa cu moartea. Legea permite totuși reducerea pedepsei la detenție pe viață „în circumstanțe speciale”. Înainte de vot, activiști au anunțat că vor contesta legea în instanță, iar organizația israeliană pentru drepturile omului Asociația pentru Drepturile Civile în Israel a depus, potrivit propriei declarații, o plângere la Curtea Supremă. În plan mai larg, BILD consemnează și reacții critice internaționale, pe fondul faptului că în Israel pedeapsa cu moartea este, în practică, neaplicată de decenii, ultima execuție fiind cea a lui Adolf Eichmann, în 1962. [...]
Donald Trump reflectează asupra limitelor puterii sale în contextul unui război cu Iranul care domină președinția sa, potrivit Reuters . Într-un discurs susținut miercuri, președintele american a discutat cu aliații și reporterii despre constrângerile pe care le întâmpină atât pe plan intern, cât și internațional. În weekendul anterior, mii de protestatari s-au adunat în orașele americane sub sloganul „No Kings”, exprimându-și opoziția față de politicile lui Trump. Într-un moment de sinceritate, Trump a declarat la Casa Albă: „Ei mă numesc rege acum, credeți asta? 'No king'. Sunt un rege atât de mare încât nu pot obține aprobarea pentru o sală de bal... Aș putea face mult mai multe dacă aș fi un rege.” Constrângeri interne și internaționale Trump a reflectat asupra limitărilor puterii sale în timpul unui prânz de Paște cu aliații apropiați, unde a menționat că războiul cu Iranul impune alegeri dificile, inclusiv neglijarea problemelor interne precum costurile îngrijirii copiilor. „Nu putem avea grijă de creșă. Trebuie să ne ocupăm de un singur lucru: protecția militară. Trebuie să apărăm țara”, a spus el. Aceste comentarii nu au fost incluse în discursul oficial de miercuri, care a fost mai serios și scriptat, fără a aborda în mod direct temerile legate de extinderea conflictului din Orientul Mijlociu. „Sunt un rege atât de mare încât nu pot obține aprobarea pentru o sală de bal... Aș putea face mult mai multe dacă aș fi un rege.” - Donald Trump Relația cu NATO și implicațiile internaționale În discursul său, Trump nu a criticat direct NATO, dar a petrecut zile întregi criticând alianța militară și amenințând cu retragerea. „Sperăm că nu vom avea niciodată nevoie de ei. Nu cred că vom avea nevoie de ei”, a spus Trump. Această retorică a alarmat aliații europeni, care încearcă să își prezinte cazul direct președintelui american. Președintele Finlandei, Alexander Stubb, a discutat cu Trump, iar secretarul general NATO, Mark Rutte, va vizita Washingtonul săptămâna viitoare. Evenimente viitoare În perioada următoare, Trump va participa la mai multe evenimente, inclusiv la aprobarea unei săli de bal la Casa Albă și la tradiționalul eveniment de Paște, White House Easter Egg Roll. De asemenea, un candidat susținut de Trump va participa la alegeri în Georgia pentru a înlocui fostul reprezentant Marjorie Taylor Greene. Aceste evoluții subliniază complexitatea situației politice și internaționale cu care se confruntă administrația Trump, în timp ce războiul cu Iranul continuă să influențeze prioritățile interne și externe ale președintelui. [...]
Ilie Bolojan spune că nu ia în calcul demisia din funcția de premier , în contextul tensiunilor din coaliție, potrivit HotNews.ro . Șeful Guvernului a susținut, într-o intervenție la Europa FM, că deciziile cabinetului au avut acceptul prealabil al coaliției și că cei care provoacă crize politice trebuie să își asume consecințele. Întrebat despre o eventuală plecare de la Palatul Victoria, pe fondul condiționărilor puse de PSD pentru continuarea guvernării, Bolojan a respins scenariul. „Nu iau în calcul o astfel de ipoteză. Caut să mă comport responsabil cât timp am onoarea să ocup această funcţie, cât timp suntem într-o situaţie problematică şi sigur, cei care generează crizele trebuie să-şi asume consecinţele acestor lucruri şi să acţioneze politic aşa cum consideră de cuviinţă.” În același context, liderul PNL a transmis că partidul își stabilește singur conducerea și premierul, avertizând că, dacă deciziile sunt luate „în alte sedii”, formațiunea riscă să devină irelevantă. El a argumentat că schimbarea unui cabinet cu altul nu rezolvă automat problemele României, ci poate deschide o perioadă de instabilitate în care nu se iau deciziile necesare. Bolojan a respins și varianta unui guvern minoritar ca soluție de ieșire din criză, deși a admis că România a mai funcționat în trecut în astfel de formule. Totodată, întrebat dacă ia în calcul o candidatură la alegerile prezidențiale din 2030, a negat, invocând existența unui președinte pe care PNL l-a susținut în turul al doilea și care ar dori să candideze. Pe de altă parte, PSD a demarat o consultare internă în teritoriu privind poziționarea față de actuala coaliție, care ar urma să se încheie cu un vot intern pe 20 aprilie, relatează HotNews.ro. Surse social-democrate citate de publicație susțin că obiectivul principal al demersului este forțarea înlocuirii premierului, în timp ce președintele PSD, Sorin Grindeanu, a spus că partidul ar putea continua guvernarea dacă se schimbă protocolul coaliției sau ar putea trece în opoziție și a lăsat deschisă inclusiv posibilitatea unei rocade anticipate a premierilor. [...]
Viktor Orbán cere ridicarea imediată a sancțiunilor UE pe energia din Rusia , invocând nevoia de a limita efectele economice ale războiului din Iran, potrivit Adevărul , care citează The Guardian . Premierul Ungariei a criticat politica actuală de sancțiuni a Uniunii Europene și a cerut o schimbare de direcție la nivel european, susținând că măsurile impuse Rusiei afectează mai puternic economiile statelor membre decât economia rusă. În acest context, Orbán a argumentat că Europa ar trebui să își prioritizeze interesele economice și stabilitatea internă. „Trebuie să ne gândim nu la Putin, ci la propria noastră țară și la popoarele noastre. În loc de război, iubește-ți și salvează-ți țara, Donald”, a afirmat Orbán, într-un mesaj care îl vizează pe Donald Trump. Reacția liderului de la Budapesta vine pe fondul unei dispute politice cu premierul Poloniei, Donald Tusk, care avertizase că acțiunile recente ale lui Orbán și ale lui Trump seamănă cu „planul din visele lui Putin”, relatează publicația britanică, conform materialului citat. Poziția Ungariei nu este nouă, guvernul Orbán remarcându-se în ultimii ani printr-o atitudine critică față de Ucraina și prin menținerea unei relații apropiate cu Rusia. În plan intern, Orbán și-a intensificat discursul anti-Ucraina și l-a transformat într-o temă centrală de campanie înaintea alegerilor programate în Ungaria pe 12 aprilie. [...]
România trebuie să plătească aproape 3,5 miliarde de lei către Pfizer, plus penalități zilnice , după o sentință în primă instanță a unui tribunal din Belgia, iar Guvernul vrea să negocieze o eșalonare și să oprească acumularea dobânzilor, potrivit Digi24 . Premierul Ilie Bolojan a spus că hotărârea este „din păcate, executorie” și că, în zilele următoare, Executivul intenționează să ia legătura cu Pfizer pentru a începe negocieri. Miza imediată, din perspectiva Guvernului, este limitarea costurilor suplimentare care se adaugă sumei stabilite de instanță. „Ceea ce trebuie să facem cât mai repede posibil în zilele următoare este să luăm legătura cu firma Pfizer, să începem o negociere, să blocăm plata dobânzilor şi să vedem care este modalitatea prin care putem găsi o formulă ca această plată să se facă într-o manieră eşalonată.” Bolojan a legat situația de decizii luate în perioada guvernărilor anterioare, afirmând că „așa se întâmplă când, fiind în guvernare, se iau uneori decizii greșite, decizii negândite”. Totodată, premierul a anunțat că a cerut Ministerului Finanțelor și Ministerului Sănătății să întocmească o cronologie a cazului, „ca opinia publică să aibă o cronologie cât mai exactă a ceea ce s-a întâmplat”. În același context, Digi24 notează că România a pierdut miercuri, în primă instanță, procesul deschis de Pfizer în Belgia, pe fondul refuzului de a achita doze de vaccin COVID-19 contractate în anii pandemiei. Decizia obligă România să achite peste 600 de milioane de euro, sumă asociată, conform articolului, echivalentului a 28 de milioane de doze pe care statul român ar fi refuzat să le mai plătească începând cu 2023. Elementele principale reținute în articol despre situația contractuală și litigiul din Belgia includ: hotărârea este în primă instanță și este descrisă ca executorie; suma indicată de premier este de aproape 3,5 miliarde de lei, la care se adaugă penalități zilnice; România și Polonia sunt prezentate ca fiind în situații similare; instanța belgiană a apreciat că România nu a îndeplinit condițiile de încetare a acordului și nu a demonstrat un abuz de poziție dominantă al Pfizer; Pfizer spune că se așteaptă ca statele membre vizate să respecte decizia instanței. Pe firul evenimentelor, Digi24 arată că, în 2023, Comisia Europeană și Pfizer au convenit un amendament pentru reducerea numărului de doze și extinderea livrărilor până în 2026, informație atribuită de publicație Context.ro (menționată în articol). Guvernul României ar fi refuzat să semneze amendamentul și ar fi rămas cu prevederile contractului inițial din 2021, care obliga România să cumpere 32 de milioane de doze până în iunie 2023. În plângerea citată de Digi24, Pfizer mai susține că a propus o mediere cu participarea Comisiei Europene, însă Executivul „nu a răspuns niciodată”, iar compania a cerut și dobândă „la rata de finanțare a Băncii Centrale Europene plus 5 puncte”, precum și cheltuieli de judecată de 22.500 de euro. [...]
Emmanuel Macron a refuzat să răspundă atacului lui Donald Trump și a spus că afirmațiile președintelui american „nu sunt nici elegante și nici la înălțime”, potrivit Adevărul . Replica a fost dată joi, la Seul, unde liderul francez a ajuns din Japonia într-o vizită oficială, însoțit de soția sa, Brigitte Macron. Macron a declarat că nu consideră necesar un răspuns: „Așadar nu le voi răspunde, nu merită un răspuns”, după ce Trump afirmase, cu o zi înainte, că omologul său francez ar fi „maltratat de către soția sa” și „abia se reface” după „o dreaptă la falcă”, consemnează News, citată de publicație. Președintele american a făcut trimitere la un incident din mai 2025, când Brigitte Macron i-ar fi aplicat o lovitură peste față președintelui francez, în timpul unui turneu în Asia de Sud-Est, notează sursa. În contextul mai larg al relației tensionate dintre cei doi, Trump îl are de mai multă vreme în vizor pe Macron și îi reproșează, între altele, că nu ar fi autorizat survolarea teritoriului francez în cadrul războiului împotriva Iranului, declanșat pe 28 februarie. Tot în această săptămână, președintele american a intensificat declarațiile ostile la adresa NATO, pe care a numit-o, inclusiv pe rețeaua sa Truth Social, „tigru de hârtie” și „lașă”, mai arată articolul. [...]
