Știri
Știri din categoria Politică
Guvernul israelian a aprobat o nouă politică privind terenurile din Cisiordania, facilitând achizițiile pentru coloniști și reducând rolul autorităților palestiniene, potrivit Deutsche Welle. Decizia, susținută anterior de cabinetul de securitate, permite declararea unor zone pentru înregistrare oficială, obligând persoanele care revendică terenuri să își dovedească dreptul de proprietate, în condițiile în care o mare parte din suprafețe nu au fost niciodată înregistrate formal.
Măsura autorizează, de asemenea, cetățenii israelieni să cumpere terenuri private și transferă atribuții administrative din mâinile armatei către autorități civile israeliene. Potrivit publicației Times of Israel, două treimi din terenurile Cisiordaniei nu au fost înregistrate oficial, inclusiv majoritatea celor din Zona C, aflată sub control militar și civil israelian deplin. Noile reguli se aplică în principal în această zonă, dar publicarea registrelor funciare și relaxarea achizițiilor private depășesc granițele Zonei C.
Autoritatea Palestiniană a condamnat decizia, calificând-o drept „anexare de facto” a teritoriilor ocupate și o încercare de consolidare a coloniilor considerate ilegale potrivit dreptului internațional. Critici au venit și din partea Uniunii Europene și a mai multor state arabe. Germania a transmis anterior că măsurile reprezintă „un nou pas spre anexare de facto” și încalcă dreptul internațional.
Miniștrii israelieni din zona politică dură au salutat hotărârea. Ministrul Apărării, Israel Katz, a descris-o drept un pas semnificativ pentru asigurarea controlului deplin al statului israelian asupra teritoriului. Ministrul Finanțelor, Bezalel Smotrich, a vorbit despre o „revoluție” în politica de colonizare și administrare a terenurilor, folosind denumirea biblică „Iudeea și Samaria” pentru Cisiordania.
În prezent, peste 700.000 de coloniști israelieni trăiesc în Cisiordania și Ierusalimul de Est, alături de aproximativ 3 milioane de palestinieni. Teritoriul este revendicat de palestinieni pentru viitorul lor stat, iar Curtea Internațională de Justiție a apreciat într-un aviz consultativ din 2024 că ocupația și coloniile sunt ilegale și ar trebui să înceteze, poziție respinsă de Israel.
Noua politică amplifică tensiunile într-un moment deja fragil în regiune și riscă să complice și mai mult perspectivele unei soluții negociate.
Recomandate
Acordul-cadru Israel–Liban condiționează retragerea de „demontarea” Hezbollah , nu de un calendar fix, potrivit ambasadorului israelian în SUA, Yechiel Leiter , care avertizează că declarațiile unor politicieni de la Ierusalim pot afecta relația cu Washingtonul, relatează The Jerusalem Post . Leiter, care a condus delegația Israelului în negocierile ce au dus la acordul cu Libanul, a spus într-un interviu acordat podcastului Jewish People Policy Institute că Israelul nu va părăsi zona de securitate din sudul Libanului până când armata libaneză nu va avea control deplin asupra întregii zone de la sud de râul Litani și până când Hezbollah nu va mai avea o prezență armată acolo. „Accentul acordului este demontarea Hezbollah, nu retragerea Israelului.” Retragerea, legată de „condițiile de pe teren” Mesajul central al ambasadorului este că implementarea acordului depinde de realitățile operaționale din teren, nu de termene prestabilite. În această logică, retragerea israeliană devine un rezultat condiționat de două criterii, așa cum le descrie Leiter: controlul armatei libaneze asupra zonei de la sud de Litani; absența unei prezențe armate Hezbollah în aceeași zonă. Avertisment diplomatic: declarațiile interne pot costa în SUA O parte importantă a intervenției lui Leiter vizează însă politica internă israeliană și efectele ei externe. El a avertizat că anumite declarații ale unor membri ai guvernului pot „dăuna poziției” Israelului la Washington. Întrebat despre criticile sale publice la adresa ministrului securității naționale Itamar Ben-Gvir, după publicarea unor videoclipuri în care activiști pro-palestinieni ai unei flotile sunt umiliți, Leiter a recunoscut că protocolul diplomatic nu îi permite, în mod normal, să critice oficiali aleși, dar a susținut că există situații în care consideră necesar să intervină. „Dacă identific ceva care afectează grav poziția Israelului, face Israelul de rușine și dă credibilitate celor mai răi dușmani ai noștri, voi vorbi.” Leiter a fost întrebat și despre declarații ale ministrului de finanțe Bezalel Smotrich și ale lui Ben-Gvir, precum și despre violența unor coloniști evrei în Cisiordania, spunând că „lucruri care nu ar trebui spuse, nu ar trebui spuse”, indiferent de impactul asupra diplomației publice. Relația cu evreii americani și controversa J-Street Ambasadorul a comentat și remarci ale ministrului May Golan despre evreii reformați, pe care le-a numit „reprobabile” și „intolerabile”, afirmând că a simțit nevoia să își ceară scuze personal unor rabini reformați. Potrivit relatării, el a anulat întâlniri în Congres și a mers la New York pentru a vorbi în fața a aproximativ 350 de rabini reformați, la Stephen Wise Synagogue. În același interviu, Leiter nu și-a retras criticile anterioare la adresa organizației J-Street, pe care o numise „un cancer în comunitatea evreiască”, încercând să își explice poziția: o organizație care se declară pro-Israel, dar acționează în Congres împotriva politicilor guvernului israelian, inclusiv pe tema unui posibil embargo de arme, s-ar exclude din „cortul evreiesc”, a spus el. Leiter a contrastat J-Street cu AIPAC, despre care a afirmat că sprijină guvernul ales al Israelului, indiferent care este acesta. Ce rămâne de urmărit Din declarațiile lui Leiter rezultă că miza acordului cu Libanul este stabilirea unor condiții de securitate verificabile înaintea oricărei retrageri, ceea ce poate prelungi procesul dacă armata libaneză nu ajunge să controleze efectiv zona vizată sau dacă Hezbollah își menține prezența armată. În paralel, ambasadorul indică un risc diplomatic: tensiunile și retorica din politica internă israeliană pot complica susținerea în SUA exact în perioada în care acordul ar avea nevoie de credibilitate și sprijin extern. [...]
Traian Băsescu îl acuză pe Ilie Bolojan că își pregătește candidatura la prezidențiale și că ruptura sa de PSD este „doar de fațadă”, potrivit G4Media , care relatează declarațiile făcute duminică seară la Digi24. Fostul președinte susține că actualul premier ar face „un joc politic” cu miză electorală și că, în realitate, relația dintre Bolojan și PSD ar fi una veche, de durată. În acest context, Băsescu afirmă că Bolojan a fost, în 2012, un susținător al suspendării sale, alături de PSD, iar poziționarea critică de acum față de social-democrați ar fi una strict declarativă. Miza politică indicată de Băsescu: distanțare „de imagine” față de PSD În intervenția de la Digi24, Băsescu a rezumat legătura dintre Bolojan și PSD prin formula „Sunt legați”, referindu-se la o relație pe termen lung. El a invocat și presa locală din 2012 ca reper pentru rolul pe care i-l atribuie lui Bolojan în perioada suspendării. „Sunt legați de 20 de ani. De ce dintr-o dată, domnul Bolojan, care a fost un mare propagandist pentru suspendare, să ne uităm în presa locală din 2012, vine azi și îi spune că nu îi palce PSD. E interesul de a candida la alegerile prezidențiale și simte nevoia să se rupă, măcar declarativ, de PSD. Eu cred că mai devreme sau mai târziu vor reveni la matcă și se vor înțelege.” Ce urmează Materialul nu include o reacție a premierului Ilie Bolojan la acuzațiile lui Traian Băsescu și nici detalii suplimentare despre un calendar sau pași concreți privind o eventuală candidatură la alegerile prezidențiale. În lipsa acestor elemente, afirmațiile rămân la nivel de evaluare politică făcută de fostul președinte, în cadrul unei emisiuni TV. [...]
Premierul ungar Péter Magyar a declanșat o ofensivă constituțională pentru schimbarea rapidă a conducerii statului , depunând un pachet de amendamente care vizează explicit încetarea mandatului președintelui Tamás Sulyok și reducerea influenței fostei administrații Viktor Orbán, potrivit Politico . Magyar a depus sâmbătă o propunere în 12 puncte de modificare a Constituției, iar unul dintre elementele centrale este „încetarea mandatului actualului președinte”. Demersul vine în contextul în care Sulyok, descris ca un judecător puțin cunoscut, a ajuns președinte în 2024, după demisia predecesoarei sale, Katalin Novák, pe fondul implicării într-un scandal legat de abuz sexual asupra copiilor. De ce contează: majoritatea parlamentară face schimbarea probabilă Pachetul de modificări este „legat” de o adoptare în legislativ, în condițiile în care partidul lui Magyar, Tisza, a obținut o majoritate parlamentară covârșitoare în aprilie, notează publicația. Cu alte cuvinte, inițiativa nu este doar un semnal politic, ci are șanse ridicate să se transforme într-o schimbare instituțională efectivă. Sulyok a refuzat însă să plece, afirmând că nu va părăsi funcția, iar mandatul său ar urma să se încheie în 2029. Ce mai include pachetul: limite de mandat, justiție și recuperarea activelor Pe lângă demiterea președintelui, propunerea include măsuri care ar reseta reguli-cheie în arhitectura de putere: limită de trei mandate pentru membrii parlamentului național; o Curte Constituțională „mai independentă”; limită de vârstă de 70 de ani pentru judecători; înființarea unui „Oficiu Național pentru Recuperarea și Protecția Activelor”, cu scopul de a recupera fonduri deturnate în perioada guvernării Orbán. Politico menționează că actualul președinte al Curții, Péter Polt, are 70 de ani, astfel că schimbarea privind vârsta ar duce, în practică, la încetarea mandatului său. Legătura cu banii europeni și ce urmează Comisia Europeană a promis deblocarea a miliarde de euro din fonduri UE dacă Magyar pune în aplicare reforme ample privind justiția, măsurile anticorupție și achizițiile publice. Potrivit unor relatări din presa locală citate de Politico, Magyar a susținut că reconstrucția Ungariei nu poate începe cât timp „cea mai importantă demnitate constituțională” rămâne aceeași persoană care ar fi „susținut guvernul care a demontat statul de drept”. În aceleași relatări, premierul ar fi spus că noul președinte ar urma să fie ales de Adunarea Națională, posibil chiar din această vară. [...]
USR pune ca „linie roșie” excluderea PSD din viitoarea majoritate, ceea ce complică formarea rapidă a unui guvern cu puteri depline. Într-un context de negocieri pentru deblocarea crizei politice, ministra de Externe Oana Țoiu spune, potrivit Antena 3 , că USR nu va mai guverna alături de PSD în acest mandat, invocând lipsa de încredere și acuzând social-democrații că „frânează” reformele. Țoiu afirmă că ruptura vine după moțiunea de cenzură care a dus la căderea Guvernului Bolojan , moțiune depusă de PSD. În acest cadru, ea susține că nu mai există baza politică pentru o coaliție comună și că partidele trebuie să aleagă între două ieșiri: alegeri anticipate sau o soluție negociată pentru următorul pas. „Noi nu vom mai fi în aceeași coaliție de guvernare, în același guvern, în același timp cu PSD-ul, pe durata acestui mandat.” Ce propune USR în negocieri Ministra spune că pe masa discuțiilor există „câteva soluții”, iar una dintre variantele susținute de USR este revenirea la calendarul anterior agreat privind rotativa guvernamentală (schimbarea premierului la un termen stabilit). „Propunerea pe care am avut-o noi și care este din partea USR, a PNL și a UDMR în negocieri, este să ne întoarcem la calendarul anterior agreat privind rotativa guvernamentală.” În același timp, Țoiu leagă explicit refuzul unei noi coaliții cu PSD de agenda de reforme, afirmând că USR a candidat pe o platformă de „reforme structurale” și că PSD ar urmări oprirea sau încetinirea acestora, inclusiv prin moțiunea de cenzură negociată și votată împreună cu AUR, conform declarațiilor sale. Presiune pentru o majoritate funcțională: 233 de voturi În paralel, președintele Nicușor Dan le-a cerut partidelor să se întâlnească „săptămânal” până la o înțelegere pentru instalarea unui nou guvern. Șeful statului a spus că își dorește un executiv cu puteri depline, dar că responsabilitatea revine partidelor, după două nominalizări de premier. Nicușor Dan a mai precizat că nu impune condiții și nu forțează un acord, însă partidele trebuie să strângă 233 de voturi în Parlament pentru a forma o majoritate. [...]
PSD lasă deschisă refacerea coaliției cu PNL, dar condiționează colaborarea de schimbarea modului de guvernare , potrivit HotNews . Prim-vicepreședintele PSD Ionuț Pucheanu (primarul Galațiului) a comparat fosta coaliție cu o „căsătorie” și a spus că social-democrații ar accepta reluarea ei, însă „cu o altă mireasă”, trimitere la Ilie Bolojan , pe care îl acuză că aplică diferit înțelegerile din acordul coaliției. Pucheanu a susținut, la Digi24, că miza nu este doar existența unei majorități, ci „modul în care țara este guvernată”, argumentând că „statutul marital contează doar dacă ești fericit în căsătorie sau nu”. În acest registru, el a afirmat că PSD „nu are nicio problemă cu PNL”, ci cu felul în care Bolojan ar pune în practică ce s-a convenit, pe care l-a descris printr-o analogie medicală: un „tratament” administrat prea dur, „dintr-odată”. Disputa pe „tratament”: tăieri la nivel local vs. reguli la centru Un punct concret invocat de Pucheanu este ordinea măsurilor de reducere a aparatului administrativ. El i-a reproșat fostului premier că ar fi început cu restrângerea aparatului de lucru al administrației locale, în loc să limiteze numărul angajaților din administrația centrală. În argumentația sa, Pucheanu a indicat și o problemă de organizare instituțională, dând exemplul suprapunerilor: „Agenția de Mediu” și „Garda de Mediu”, unde „unul dă avizul și celălalt te amendează”. Numirea lui Adrian Veștea: „moral”, „puțin forțate” Întrebat despre oportunitatea desemnării lui Adrian Veștea ca premier fără consultarea conducerii PNL, Pucheanu a spus că „din perspectivă morală” lucrurile „poate că au fost puțin forțate”, deși a subliniat că nu există o regulă care să oblige președintele să numească doar liderul partidului sau să aibă acordul acestuia. În opinia sa, situația ar fi putut fi evitată prin readucerea „actorilor principali” la masă, pentru a nu rămâne „senzația” unei decizii impuse. Contextul numirii lui Veștea a fost tratat anterior de HotNews, într-un material separat despre scenariul „Adrian Veștea ca premier” (link în sursă). Deschiderea către un „test” AUR la guvernare Separat de relația PSD–PNL, Pucheanu a spus că AUR ar fi trebuit „lăsat să guverneze” pentru a fi „expus” și pentru a-și arăta limitele, sugerând un interval de „6 luni maxim, un an” și preferând varianta unui guvern minoritar. Totuși, el a precizat că, „deocamdată”, AUR nu poate fi partener de guvernare pentru PSD, fără a exclude ca această poziție să se schimbe în timp. Condiția invocată ține de orientarea externă: până când nu este „clarificată” politica AUR privind „apropierea de est”, în condițiile în care „toată lumea își dorește către vest”, PSD nu ar putea merge cu acest partid, a concluzionat Pucheanu. [...]
Donald Trump a folosit aniversarea de 250 de ani a SUA ca platformă de campanie , reluând atacurile la adresa opoziției democrate și avertizând asupra unei „amenințări comuniste”, pe fondul apropierii alegerilor de la mijlocul mandatului din noiembrie, potrivit Agerpres . Ceremoniile de la Washington au fost perturbate de condițiile meteo, iar furtuna a dus la evacuarea temporară a esplanadei National Mall și la amânarea discursului cu o oră și jumătate. Intervenția președintelui s-a încheiat chiar înainte de miezul nopții. În discurs, Trump a lăudat Statele Unite, pe care le-a numit „capodoperă a istoriei umanității”, și a descris drapelul american drept simbolul „celei mai extraordinare” națiuni, prezentând SUA ca „țara libertății”. A adus, totodată, un omagiu veteranilor, categorie cu o puternică încărcătură simbolică în societatea americană. Mesaj electoral și țintirea opoziției În paralel cu registrul patriotic, președintele republican și-a reiterat retorica împotriva „amenințării comuniste”, pe care o asociază opoziției democrate. Contextul invocat este legat de o serie de victorii în alegerile primare ale candidaților din aripa stângă a Partidului Democrat și de apropierea scrutinului de la mijlocul mandatului, programat pentru începutul lunii noiembrie. „Soldații noștri nu au luptat pe câmpurile de luptă din întreaga lume pentru ca această amenințare teribilă să reapară aici, în America.” Context: aniversarea, transformată în eveniment personal Cu o zi înainte, de pe Muntele Rushmore, Trump a susținut că identitatea americană este sub „o nouă ofensivă” din partea „radicalilor și extremiștilor” și a vorbit despre o „renaștere a amenințării comuniste”. Potrivit aceleiași relatări, președintele a încercat să transforme aniversarea într-o celebrare a propriei persoane și a transmis pe platforma Truth Social că își va susține discursul „indiferent ce se va întâmpla”. [...]
