Știri
Știri din categoria Politică
Criticile interne la adresa lui Benjamin Netanyahu scot în prim-plan riscul unei dependențe decizionale de Washington, după ce premierul israelian a anulat un atac asupra Beirutului la solicitarea președintelui american Donald Trump, relatează The Jerusalem Post.
Reacțiile au venit rapid din zona guvernării și a opoziției, mai ales pe fondul continuării atacurilor cu rachete, drone și alte proiectile asupra nordului Israelului. Miza politică internă este dublă: cine își asumă răspunderea pentru securitate și câtă autonomie are Israelul în deciziile militare atunci când presiunea vine de la principalul aliat.
Ministrul securității naționale, Itamar Ben-Gvir, a cerut public ca Netanyahu să respingă solicitarea lui Trump și să lovească Hezbollah, amintind că premierul ar fi spus în trecut că un lider puternic trebuie să poată spune „nu” președintelui SUA când este necesar.
Și Gadi Eisenkot, fost șef al Statului Major al armatei israeliene și lider al partidului Yashar!, a invocat aceleași declarații mai vechi ale lui Netanyahu, calificând directiva lui Trump drept „o cerere umilitoare” și „vădit nerezonabilă”.
Liderul opoziției, Yair Lapid, l-a acuzat pe Netanyahu că se comportă ca și cum Israelul ar fi un „stat protector” al SUA. Lapid a cerut un „răspuns puternic” după tirurile de rachete din Liban de sâmbătă și a insistat că responsabilitatea pentru securitatea cetățenilor israelieni revine „exclusiv guvernului israelian”.
Deputatul Oded Forer i-a cerut, la rândul său, premierului să „își îndeplinească rolul” și să acționeze pentru protejarea locuitorilor din nord.
Potrivit publicației, criticile vin în timp ce nordul Israelului continuă să fie vizat de un baraj de rachete și drone, iar mai mulți lideri municipali au condamnat modul în care guvernul gestionează situația.
Fostul premier Naftali Bennett, aflat în competiția pentru funcția de prim-ministru, a scris că guvernul „a pierdut controlul asupra suveranității israeliene” și a promis că va restabili securitatea. Bennett a acuzat coaliția că încearcă să „normalizeze o situație intolerabilă și inacceptabilă” și a descris actualul guvern drept „incapabil”.
În lipsa unor detalii suplimentare în material despre motivele exacte ale anulării loviturii și despre pașii următori, rămâne de urmărit dacă presiunea politică internă va împinge guvernul spre o reacție militară mai dură sau spre o recalibrare a relației decizionale cu Washingtonul.
Recomandate
Acuzațiile de ingerință externă în alegerile din Israel au declanșat o anchetă a Shin Bet , iar disputa politică se mută acum pe terenul legitimității rezultatului și al calendarului de instalare a noului parlament, potrivit The Jerusalem Post . Liderul opoziției, Gadi Eisenkot (Yashar), îl acuză pe premierul Benjamin Netanyahu că ar conduce o „campanie organizată” de delegitimare a rezultatului alegerilor de marți pentru Knesset și spune că va bloca orice tentativă de amânare a depunerii jurământului. Eisenkot susține că Netanyahu și Likud și-ar fi pregătit din timp declarațiile și informările și că ar încerca să pună sub semnul întrebării rezultatul pentru că au pierdut și nu au majoritate în Knesset. El afirmă că echipa sa se pregătește pentru un vot odată ce noul parlament se va reuni și promite să împiedice folosirea guvernului pentru „nevoi personale”. „Nu voi permite ca depunerea jurământului Knesset-ului să fie amânată nici măcar cu un singur centimetru față de data programată.” Ce investighează Shin Bet și cine a cerut verificările Serviciul de securitate internă Shin Bet investighează suspiciuni că entități străine – potențial inclusiv Qatar și Turcia – ar fi direcționat bani în Israel pentru a influența prezența la vot în comunitățile arabe. Ancheta vine după o directivă a președintelui Comisiei Electorale Centrale, judecătorul Curții Supreme Noam Sohlberg, de a examina acuzații privind finanțare externă și mită electorală. Șeful Shin Bet, David Zini, este așteptat să îi informeze pe majoritatea liderilor partidelor despre investigație, după ce ar fi actualizat deja o parte dintre ei. Concluziile sunt așteptate „în zilele următoare”, iar rezultatele vor fi prezentate lui Sohlberg. Publicația notează că investigația a început discret și a trecut într-o etapă următoare după acumularea unui volum de informații descris drept „solid”. Reacții politice: negări, apeluri la prudență și mesajul că rezultatul nu e în pericol Qatar a respins acuzațiile. Purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe, Majed al-Ansari, a negat „categoric” orice ingerință și a acuzat politicieni și figuri media israeliene de dezinformare. Fostul premier Yair Lapid a declarat că rezultatele alegerilor nu sunt în pericol și că nimic nu va împiedica instalarea noului Knesset, după o întâlnire cu David Zini și discuții cu reprezentanți ai Comisiei Electorale Centrale. La rândul său, liderul Ra’am, Mansour Abbas, a negat implicarea partidului într-o schemă de ingerință prin Qatar și a spus că formațiunea salută decizia de investigare. Președintele Isaac Herzog a cerut o anchetă completă, subliniind că integritatea alegerilor este o valoare democratică majoră, dar a avertizat și împotriva subminării legitimității procesului electoral. În paralel, KAN News a relatat – citând un oficial senior al Comisiei Electorale Centrale – că, chiar dacă suspiciunile s-ar confirma integral, activitatea presupusă nu ar fi fost suficient de extinsă încât să schimbe rezultatul alegerilor. De ce contează: riscul de blocaj instituțional, nu schimbarea rezultatului Miza imediată este operațională și instituțională: dacă acuzațiile sunt folosite politic pentru a contesta legitimitatea votului sau pentru a întârzia instalarea noului Knesset, Israelul ar putea intra într-o perioadă de tensiune și incertitudine privind funcționarea instituțiilor. În zilele următoare, atenția se mută pe concluziile Shin Bet și pe deciziile Comisiei Electorale Centrale privind pașii următori și calendarul de învestire. [...]
Exit-pollurile indică un nou blocaj politic în Israel , după ce nici tabăra premierului Benjamin Netanyahu , nici opoziția condusă de Gadi Eisenkot nu par să atingă pragul de 61 de mandate necesar pentru o majoritate în Knesset, potrivit The Jerusalem Post . Situația deschide din nou scenariul unor negocieri complicate pentru coaliție, al unui guvern minoritar sau chiar al unor noi alegeri. Potrivit exit-pollurilor publicate de canalele israeliene 11, 12 și 13, blocul de opoziție (Yashar, B’Yachad, Yisrael Beytenu și Democrații) este creditat cu 50–52 de mandate, față de aproximativ 50 pentru blocul lui Netanyahu. Deși opoziția a revendicat victoria la scurt timp după publicarea sondajelor, aritmetica parlamentară indică lipsa unei căi evidente de formare a guvernului. Cine câștigă și cine pierde în proiecțiile de mandate Likud, partidul lui Netanyahu, este proiectat să rămână cel mai mare din viitorul legislativ, cu 24–25 de mandate, în timp ce Yashar, formațiunea lui Eisenkot, ar obține 21–23. În interiorul blocului de opoziție, B’Yachad (Naftali Bennett) ar fi a treia forță, cu 12–14 mandate. Yisrael Beytenu (Avigdor Liberman) este estimat la 7–9, iar Democrații (Yair Golan) la 9–10. De partea lui Netanyahu, Otzma Yehudit (Itamar Ben-Gvir) ar lua 6–7 mandate, iar Religious Zionist Party–Zehut (Bezalel Smotrich) 6. Partidele ultra-ortodoxe (haredi) ar însuma 12–13 mandate: Shas 6, iar United Torah Judaism 6–7. Partidele arabe, potențial decisive, dar greu de folosit în negocieri Lista Comună și Ra’am sunt proiectate la un total record de 17–18 mandate, ceea ce le-ar putea transforma într-un actor pivot în negocierile pentru coaliție. Totuși, liderii opoziției au exclus în mare parte formarea unui guvern împreună cu partidele arabe, cu excepția lui Yair Golan, potrivit articolului. Această poziționare reduce opțiunile pentru o majoritate și complică inclusiv varianta unui guvern minoritar care să treacă un vot de încredere fără a controla 61 de mandate. Pragul electoral și riscul de fragmentare pe dreapta Două partide mici de dreapta aflate în zona pragului electoral — People of Israel (Ofer Winter) și The Reservists–Economic party (Yoaz Hendel) — sunt proiectate să nu treacă pragul de 3,25%. Dacă aceste proiecții se confirmă, efortul blocului lui Netanyahu de a strânge o majoritate ar putea deveni și mai dificil. Participare ridicată și pașii următori Prezența la vot a ajuns la 77,7% la închiderea urnelor (ora 22:00), cel mai ridicat nivel „cel puțin din 1973”, conform datelor Comitetului Electoral Central citate de publicație. Rezultatele rămân însă provizorii: exit-pollurile au mai diferit în trecut de rezultatele finale, iar configurația politică va fi stabilită după numărarea voturilor. În lipsa unei majorități, Israelul ar putea intra într-o rundă de negocieri prelungite, cu riscul ca blocajul să împingă țara spre un nou scrutin. [...]
Exit poll-urile indică pierderea majorității pentru blocul lui Netanyahu, dar fără o alternativă stabilă , potrivit Axios , care citează sondaje la ieșirea de la urne din Israel. Conform acestor exit poll-uri, blocul condus de Gadi Eisenkot ar obține 52–53 de mandate, blocul premierului Benjamin Netanyahu 50, iar partidele arabe 17–18. În Knesset , pragul pentru o majoritate este de 61 de locuri, ceea ce înseamnă că niciuna dintre tabere nu ar avea, de una singură, o majoritate clară. De ce contează: guvern minoritar sau blocaj politic Dacă rezultatele finale confirmă estimările, Eisenkot ar trebui să încerce formarea unui guvern minoritar, sprijinit din exterior de cele două partide arabe. Publicația notează însă că nu este clar dacă toți partenerii politici ai lui Eisenkot ar accepta o astfel de formulă, ceea ce menține riscul de negocieri prelungite și instabilitate. În același scenariu, coaliția lui Netanyahu ar pierde 14 mandate față de cele 64 câștigate la alegerile din 2022, potrivit comparației din material. Declarațiile lui Eisenkot după exit poll-uri Eisenkot a interpretat rezultatele ca pe un vot de neîncredere față de Netanyahu și guvernul aflat la putere la 7 octombrie, susținând că, dacă se confirmă, ele ar reprezenta „o victorie pentru majoritatea sionistă, pro-stat” din Israel. „Voi acționa imediat pentru a implementa verdictul poporului, a înlocui guvernul lui Netanyahu și a stabili un guvern sionist angajat față de serviciul militar, cât mai curând posibil.” Context: participare ridicată și o cursă strânsă între partide Exit poll-urile au venit după o zi cu prezență la vot la un maxim al ultimelor trei decenii, pe fondul unei campanii în care ambele tabere au avertizat asupra unor consecințe grave dacă adversarii câștigă. Un detaliu relevant din sondajele la ieșirea de la urne: deși blocul lui Eisenkot ar depăși blocul lui Netanyahu, partidul Likud al premierului ar primi cu unul până la două mandate mai mult decât partidul lui Eisenkot (Yashar). În sistemul parlamentar israelian, totalul pe blocuri este însă decisiv pentru formarea guvernului. [...]
Blocajul marilor puteri asupra succesiunii la ONU deschide spațiu pentru o candidatură politizată, iar numele lui Viktor Orbán revine în discuție între oficiali americani, pe fondul calculelor legate de Donald Trump și de voturile din Consiliul de Securitate, potrivit Profit . Mandatul actualului secretar general, portughezul António Guterres , se încheie la 31 decembrie, iar marile puteri nu au ajuns la un acord privind succesorul. În acest context, The Wall Street Journal (WSJ) este citat cu informația că Orbán este discutat „cu regularitate” ca posibil candidat, iar un oficial al Departamentului de Stat american îl descrie drept „candidatul conservator ideal în linia mișcării MAGA”. Potrivit aceleiași relatări, Orbán ar fi fost contactat de mai mulți oficiali americani. Deși ar fi receptiv la ideea unei candidaturi, el și-ar fi exprimat rezerve și nu a dorit, deocamdată, să facă declarații publice pe acest subiect, conform news.ro. Sprijin potențial și mizele de veto în Consiliul de Securitate Publicația notează că Donald Trump l-a susținut pe Viktor Orbán în alegerile legislative ungare din aprilie, scrutin pe care Orbán l-a pierdut după 16 ani la putere, în fața conservatorului Péter Magyar. Dacă fostul premier ungar ar intra în cursa pentru șefia ONU, Trump ar putea să-l sprijine din nou, însă nu înaintea alegerilor de la jumătatea mandatului, potrivit unei surse WSJ. Alegerile sunt prevăzute la 3 noiembrie și sunt prezentate ca fiind cruciale pentru președintele american, care riscă să piardă majoritatea în Camera Reprezentanților și în Senat. În afara SUA, candidatura lui Orbán ar putea fi susținută de Rusia (în contextul în care a blocat politica comună a UE de sprijin pentru Ucraina după invazia rusă), dar și de China, potrivit materialului. Totuși, o eventuală candidatură ar depinde de poziția Regatului Unit și a Franței, care ar putea bloca numirea prin veto. Oficialul Departamentului de Stat citat apreciază că Orbán ar putea strânge opt voturi în Consiliul de Securitate, „poate chiar zece”, din totalul de 15, însă rămâne problema unui posibil veto din partea unor membri permanenți. Cine conduce în acest moment cursa și ce tradiții apasă procesul La ultimul scrutin menționat în articol, niciunul dintre cei șapte candidați nu a reușit să evite un vot negativ din partea uneia dintre cele cinci puteri cu drept de veto. Pe primul loc s-a clasat Rebeca Grynspan (Costa Rica), care a condus Agenția ONU pentru Comerț și Dezvoltare (CNUCED), urmată de Carolyn Rodrigues-Birkett (fostă șefă a diplomației Guyanei) și de Rafael Grossi (directorul Agenției Internaționale pentru Energie Atomică – AIEA). O candidatură poate fi depusă în orice moment al procesului. În plus, potrivit unei tradiții geografice care „nu este respectată mereu”, America Latină revendică de această dată postul, iar mai multe țări fac presiuni ca ONU să fie condusă pentru prima dată de o femeie. Context: ONU, sub presiune financiară și într-un climat geopolitic mai dur Alegerile pentru conducerea ONU au loc într-o perioadă pe care articolul o descrie drept una dintre cele mai dificile din istoria organizației: multilateralismul este pus la încercare, există o multiplicare a conflictelor, iar ONU se confruntă cu dificultăți financiare. În acest cadru, orice candidatură cu profil politic pronunțat riscă să amplifice confruntarea dintre marile puteri, în loc să o atenueze. [...]
Israelienii au început să voteze într-un scrutin care poate decide stabilitatea guvernării și direcția țării după 7 octombrie 2023, pe fondul unui Parlament fragmentat care anunță negocieri dificile pentru formarea unei majorități, potrivit HotNews . Secțiile de votare s-au deschis la ora 7.00 și urmează să se închidă la 22.00 (ora locală). Televiziunile vor difuza estimări imediat după închiderea urnelor, iar rezultatele oficiale sunt așteptate în zilele următoare. Aproximativ 7,3 milioane de israelieni sunt chemați la urne, iar presa israeliană anticipează o participare ridicată. Un Parlament fără majoritate: negocieri prelungite după vot Miza imediată a scrutinului este capacitatea oricărei tabere de a strânge 61 de locuri în Knesset (Parlamentul unicameral) pentru a forma guvernul. Conform ultimelor sondaje citate, coaliția de dreapta și de extremă dreapta a premierului Benjamin Netanyahu și principalul bloc al opoziției, condus de centristul Gadi Eisenkot, sunt la egalitate, însă niciuna nu pare să atingă pragul majorității. În acest context, rezultatul alegerilor riscă să împingă Israelul într-o perioadă de negocieri îndelungate pentru alianțe, într-o societate descrisă ca profund polarizată după atacul Hamas din 2023 și războiul din Gaza. Contextul care apasă pe vot: războiul, izolarea și tensiunile regionale Scrutinul are loc pe fondul criticilor internaționale tot mai intense privind modul în care este condus războiul din Gaza, dar și al violențelor și extinderii coloniilor din Cisiordania ocupată, sub cel mai de dreapta guvern din istoria Israelului, potrivit agenției franceze de presă citate de HotNews. Rezultatele sunt urmărite atent și în afara țării, în condițiile în care Netanyahu a reluat amenințările la adresa Iranului, cu riscul escaladării unui conflict cu efecte dincolo de Orientul Mijlociu. Două narațiuni opuse: securitate versus „salvarea democrației” Netanyahu, în vârstă de 77 de ani și cu 19 ani la conducerea guvernului, susține că rămâne cel mai potrivit pentru a asigura securitatea Israelului, invocând loviturile date Hamasului în Gaza și Hezbollahului în Liban. El a promis că, în cazul unei victorii, va „duce treaba la bun sfârșit” în Iran, în timp ce miniștri de extremă dreapta din guvern au prezentat planuri privind expulzarea palestinienilor din Gaza și Cisiordania ocupată. De cealaltă parte, oponenții săi descriu alegerile ca decisive pentru „salvarea democrației israeliene”, în condițiile în care Netanyahu, judecat pentru acuzații de corupție, este acuzat că atacă puterea judecătorească. Eisenkot a promis să „reunească din nou toți israelienii”, iar tabăra sa a anunțat, între altele, intenția de a înființa o comisie de anchetă privind responsabilitățile pentru eșecurile care au dus la 7 octombrie 2023. În paralel, HotNews notează și semnele tensiunii sociale: zeci de mii de expatriați s-au întors pentru a vota, iar minoritatea arabă israeliană (aproximativ 20% din populație) intră în scrutin pe un val de nemulțumire, pe fondul percepției de discriminare accentuată. [...]
Ironia lui Donald Tusk indică riscul ca discuțiile despre șefia ONU să devină monedă de negociere geopolitică , după ce în spațiul public au apărut informații că administrația Trump ar încuraja o eventuală candidatură a lui Viktor Orbán, potrivit Adevărul . Premierul polonez a reacționat zâmbind când a fost întrebat despre scenariul vehiculat în presa americană, spunând că nu auzise de el. Donald Tusk a comparat ideea cu un zvon anterior, pe care l-a tratat la fel de ironic. „Acum puțin timp era candidat la funcția de președinte al Comisiei Europene. Mi se pare la fel de amuzant ca acel prim zvon.” De unde a pornit scenariul și de ce contează Informația inițială a fost relatată de The Wall Street Journal , care a scris că administrația Trump ar vedea în Orbán un posibil „candidat de compromis”, acceptabil pentru Washington, Moscova și Beijing. Potrivit aceleiași surse, discuțiile ar fi avut loc în contextul căutării unui succesor pentru António Guterres , iar informațiile se bazează pe surse din trei țări. Relevanța politică și de reglementare a subiectului ține de faptul că funcția de secretar general al ONU este, prin natura ei, rezultatul unui echilibru între marile puteri, iar vehicularea unui nume asociat cu tensiuni în relația cu instituțiile europene poate amplifica mizele și polarizarea în negocierile internaționale. Context: Orbán, relația cu Trump și schimbarea de la Budapesta Adevărul notează că Viktor Orbán, unul dintre cei mai apropiați aliați europeni ai lui Donald Trump, a pierdut alegerile din aprilie în fața partidului de centru-dreapta Tisza, condus de Péter Magyar. În perioada în care a fost la putere, Orbán a avut sprijin explicit din partea lui Trump, care l-a numit „adevărat prieten”, iar vicepreședintele JD Vance a mers în Ungaria pentru a participa la campania electorală. În același timp, instituțiile europene ar fi privit favorabil înfrângerea electorală a lui Orbán, lider aflat frecvent în conflict cu Bruxellesul pe teme precum statul de drept, migrația și politica externă. Ce se știe despre o eventuală candidatură Potrivit informațiilor citate, Orbán ar fi interesat, dar ar vrea să știe mai întâi dacă are șanse reale înainte de a intra în cursă. Donald Trump și JD Vance ar fi dispuși să susțină candidatura, însă un anunț oficial ar putea fi amânat până după alegerile de la jumătatea mandatului din SUA, programate în noiembrie, conform sursei citate. Deocamdată, subliniază materialul, nici SUA, nici Rusia, nici China nu au anunțat oficial o candidatură comună. [...]
