Știri
Știri din categoria Politică
Valul de blocaje pe internet din Rusia începe să aibă efecte economice și politice vizibile, pe fondul criticilor tot mai deschise la adresa Kremlinului, inclusiv din cercuri considerate până recent loiale, potrivit Focus. Publicația notează că restricțiile digitale au ajuns să lovească direct comunicarea companiilor și funcționarea unor sisteme de plăți, alimentând o nemulțumire care se vede și în sondaje, înaintea alegerilor parlamentare programate în septembrie.
În material sunt descrise blocaje care afectează Telegram și alte rețele sociale, cu consecințe operaționale pentru firme: întreruperi de comunicare, pierderi raportate de companii și episoade în care „sistemele de plată cad”. În paralel, chiar și bloggeri considerați în mod obișnuit favorabili puterii își exprimă public iritarea, iar tema „libertății internetului” pare să fi devenit un declanșator de protest într-o societate obișnuită cu interdicții, arată publicația.
Kremlinul justifică unele măsuri prin „interese de securitate” legate de războiul de agresiune împotriva Ucrainei. Purtătorul de cuvânt Dmitri Peskov susține că situația s-ar „normaliza” după încheierea conflictului, însă aceeași sursă subliniază că pacea nu se întrevede, ceea ce menține presiunea asupra economiei digitale și a vieții de zi cu zi.
Focus descrie și un „conflict de putere” în conducerea de stat privind cât de departe trebuie împinse controalele, într-un moment în care miza politică este ridicată: în septembrie au loc alegeri parlamentare, iar partidul Kremlinului, Rusia Unită, „luptă cu toate mijloacele” pentru menținerea puterii.
Politoloaga Tatjana Stanovaja, citată de publicație, apreciază că, „pentru prima dată după ani de război”, regimul ar putea fi aproape de o „scindare internă”, pe fondul acumulării mai multor semnale. În același registru, materialul trece în revistă ieșiri publice neobișnuit de dure, inclusiv din zona propagandei: Ilia Remeșlo, cunoscut pentru campanii împotriva opoziției, a scris pe Telegram că Putin ar fi „ilegitim” și ar trebui să ajungă în fața unui tribunal de război; ulterior, el a afirmat că a petrecut 30 de zile într-o clinică închisă, sugerând costuri personale ale criticilor.
Totodată, după o videomesaj critic al bloggeriței Viktorija Bonja, au apărut avertismente ale unor „bloggeri de război” împotriva „destabilizării” Rusiei, iar propagandistul Vladimir Soloviov a cerut ca autoritățile de anchetă să se ocupe de ea, menționează publicația.
Un alt element cu relevanță de reglementare este rolul Roskomnadzor, autoritatea responsabilă de supravegherea internetului, acuzată că împinge Rusia spre un stat de supraveghere. Focus arată că instituția a blocat mii de site-uri și rețele precum WhatsApp, X și Instagram, iar în Duma au apărut inclusiv apeluri publice de a „strânge frâiele” autorității, pe motiv că ar exagera în interpretarea legilor.
În același timp, mulți ruși ocolesc blocajele prin servicii VPN (care oferă utilizatorului o adresă de internet din străinătate), însă și acestea intră tot mai mult în vizorul celor care urmăresc control total. Conform materialului, investigații ale unor media critice față de Kremlin indică faptul că FSB (serviciul intern de informații, condus în trecut chiar de Putin) ar avea un rol principal în noile restricții, iar puterile sale „aproape că nu mai au limite”.
Pe fondul interdicțiilor și al nemulțumirii, Focus relatează că protestele de stradă sunt de regulă interzise în regiuni, însă cresc plângerile trimise în scris către administrația prezidențială. Politic, ar beneficia mai ales partidul „sistemic” de opoziție Nowîe Liudi (Oamenii Noi), care s-a poziționat public împotriva „manipulării internetului” la Ministerul Digitalizării.
Institutul de stat VȚIOM indică, într-un sondaj reprezentativ citat de publicație, că formațiunea ar depăși 12% „dacă ar fi alegeri acum”, ajungând pentru prima dată pe locul doi. În același timp, scad atât ratingul lui Putin, cât și cel al partidului Rusia Unită: VȚIOM consemnează a șasea săptămână la rând un trend descendent pentru președinte, cu 66,7% aprobare, în scădere cu circa opt puncte procentuale față de februarie (74,8).
Publicația notează că nivelul este comparabil cu perioada de dinaintea invaziei pe scară largă a Ucrainei și că analiști văd în aceste date, împreună cu lipsa progreselor pe front, indicii că tot mai mulți ruși își doresc încheierea războiului și o „normalizare” a vieții.
Recomandate
Presiunile economice ale războiului și sancțiunilor ar alimenta o posibilă ruptură în elita rusă , într-un context în care în cercul de putere din jurul lui Vladimir Putin se discută tot mai des despre scenarii de schimbare a conducerii, potrivit Adevărul . Miza, dincolo de speculațiile despre o lovitură de stat, este una pragmatică: o parte a elitelor economice și politice ar urmări protejarea averilor și revenirea la stabilitatea de dinaintea invaziei Ucrainei, pe fondul unui război prelungit și al unei economii „sub presiune”. Disidentul rus Igor Eidman susține că, pentru prima dată în ultimele decenii, interesele clasei conducătoare nu ar mai coincide cu cele ale președintelui. De ce contează: costurile războiului și sancțiunile apasă direct pe elite Textul indică două surse majore de nemulțumire în interiorul sistemului: Sancțiunile occidentale , care ar fi limitat „drastic” libertatea de mișcare și accesul la piețe al celor mai bogați ruși după 2022. Costurile tot mai mari ale războiului , cu cheltuieli de apărare în creștere și inflație ridicată, „în special la alimente”. În paralel, marile companii ar fi presate să contribuie financiar la efortul de război și chiar să recruteze personal pentru front. În această logică, o eventuală schimbare la vârf ar fi văzută de unii actori ca o cale de a redeschide canale economice externe și de a reduce presiunea sancțiunilor, fără ca asta să însemne automat o liberalizare internă. „Operațiunea Amurg”, un scenariu vehiculat în presa estoniană Adevărul relatează că un raport citat de presa estoniană vorbește despre o posibilă „Operațiune Amurg”, descrisă ca o coaliție de elite economice, politice și militare care ar pregăti o schimbare de putere. Potrivit publicației estoniene Postimees (menționată în text), planul ar include o „Alianță Tehnico-Militară” condusă de o figură capabilă să prezinte „o față civilizată Occidentului” pentru a ușura sancțiunile, menținând totodată controlul intern „cu mână de fier”. Raportul citat merge până la a susține că operațiunea s-ar încheia cu „moartea regizată” a lui Putin sau cu izolarea sa pe viață — afirmații care rămân, potrivit articolului, la nivel de speculație. Semnale publice de fisură: critici pro-Kremlin și tema internetului Materialul notează că nemulțumirea nu ar fi doar în culise. În ultimele luni, inclusiv voci pro-Kremlin ar fi început să critice deciziile autorităților, în special restricțiile asupra internetului și presiunile asupra platformelor de comunicare, pe fondul blocajelor repetate în marile orașe și al unor reglementări noi. Este menționat cazul bloggerului Ilia Remeslo, cunoscut pentru poziții pro-guvernamentale, care ar fi cerut public ca Putin să fie judecat pentru crime de război, după care ar fi fost internat într-un spital de psihiatrie „fără explicații clare”. Un alt exemplu este Maksim Kalașnikov, descris ca susținător al războiului, care a afirmat: „Acum clasa noastră conducătoare vede actuala conducere de vârf ca o figură toxică – nu un atu, ci o povară.” Ce limitează scenariul: securitate întărită și informații neconfirmate În același timp, articolul subliniază că securitatea lui Putin ar fi fost consolidată: reședințele sunt „tot mai bine protejate”, iar infrastructura defensivă din jurul acestora ar fi fost extinsă. De asemenea, speculațiile despre o lovitură de stat nu sunt noi, dar au fost amplificate după rebeliunea Wagner din 2023 , care a arătat vulnerabilități ale sistemului. Sunt amintite și posibile tensiuni între Putin și apropiați, inclusiv numele lui Serghei Șoigu, însă informațiile sunt prezentate ca neconfirmate. În concluzie, scenariul unei lovituri de stat rămâne la nivel de speculație, dar articolul îl plasează într-un cadru mai larg: presiuni economice, război prelungit și tensiuni interne care ar face Rusia mai imprevizibilă. [...]
România câștigă influență în diplomația parlamentară globală după ce ambasadorul Anda Filip a fost ales secretar general al Uniunii Interparlamentare (UIP), un rezultat care poate consolida profilul țării în formatele multilaterale, potrivit Mediafax . Alegerea a avut loc la sesiunea UIP de la Istanbul , iar Filip a obținut funcția din primul tur, cu 72% din voturile exprimate de parlamentele membre. UIP este descrisă ca o organizație cu o tradiție de peste 135 de ani în promovarea dialogului parlamentar la nivel mondial, iar victoria este prezentată ca un semnal privind rolul mai activ al României în diplomația parlamentară internațională și în cooperarea multilaterală. Două premiere în istoria Uniunii Interparlamentare Alegerea Andei Filip aduce, potrivit informațiilor din articol, două premiere absolute pentru UIP: este prima femeie care va conduce Secretariatul Uniunii Interparlamentare; este primul reprezentant al Europei de Est ales în această funcție. Reacția conducerii Senatului: miză de imagine și poziționare externă Președintele Senatului, Mircea Abrudean, a salutat rezultatul și a pus accent pe impactul diplomatic al reușitei, inclusiv prin prisma faptului că Filip a obținut un sprijin „atât de mare”. „Am susținut candidatura doamnei Filip, iar victoria dumneaei nu este doar un succes diplomatic de excepție, ci și o recunoaștere a valorii profesionale pe care România o aduce pe scena globală. Într-o lume care are nevoie de dialog și echilibru, alegerea primei femei la conducerea celui mai vechi for parlamentar mondial, cu un sprijin atât de mare, este un semnal de modernizare și de încredere.” Abrudean a mai declarat: „Sunt mândru că România scrie astăzi istorie la Istanbul, reconfirmând statutul nostru de pilon de stabilitate și profesionalism în relațiile internaționale.” Ce argumente au contat în vot Senatul transmite că experiența Andei Filip în cadrul UIP și viziunea sa pentru „un parlamentarism modern, incluziv și orientat spre soluții globale” au fost elementele care au coagulat sprijinul parlamentelor membre în jurul candidaturii României. „Felicitări, Anda Filip! Este un moment de mândrie pentru noi toți și o oportunitate imensă pentru diplomația parlamentară românească”, a transmis Mircea Abrudean. [...]
Alegerile parlamentare din Bulgaria pot redeschide dosare economice sensibile, inclusiv energia, dacă favoritului Rumen Radev i se confirmă avansul din sondaje, într-un vot organizat pe fondul scumpirilor de după adoptarea monedei euro și al unei crize politice prelungite, potrivit CNN . Bulgarii votează duminică în a opta rundă de alegeri parlamentare din ultimii cinci ani. Radev, fost președinte și lider al partidului Progressive Bulgaria, este descris ca eurosceptic și se opune sprijinului militar pentru Ucraina; el a demisionat din funcția de președinte în ianuarie pentru a candida, după ce guvernul anterior a fost înlăturat în decembrie în urma unor proteste. În declarațiile făcute după vot, Radev a spus că își dorește „un drum către o Bulgarie europeană, democratică și modernă” și a susținut că este nevoie de un program „robust” în parlament pentru a scoate țara din „această situație foarte dificilă”. Pe relația cu Moscova, el a afirmat că speră la „relații practice” cu Rusia, „bazate pe respect reciproc și tratament egal”. Costul vieții și euro, pe agenda alegătorilor Bulgaria a intrat în zona euro în ianuarie, iar costul vieții a devenit o temă centrală. Fostul guvern a căzut în urma protestelor față de un buget care propunea creșteri de taxe și contribuții sociale mai mari. Deși Bulgaria a evoluat rapid după 1989 și a aderat la UE în 2007, iar șomajul este cel mai scăzut din Uniune, țara rămâne în urmă la mai mulți indicatori, iar corupția este prezentată ca endemică, inclusiv prin cumpărarea de voturi. Sondaje: Radev, 35%, fără majoritate; participare în creștere Sondajele de vineri indicau Progressive Bulgaria la aproximativ 35% din voturi, un rezultat care ar fi printre cele mai puternice pentru un singur partid în ultimii ani, dar insuficient pentru majoritate parlamentară. GERB, partidul fostului premier Boyko Borissov, este creditat cu circa 18%, iar Movement for Rights and Freedoms este menționat în contextul faptului că liderul său, Delyan Peevski, se află sub sancțiuni SUA și Marea Britanie pentru corupție. Interesul la vot este în creștere: un sondaj al Alpha Research estimează o prezență de aproximativ 60%, față de 34% la alegerile din iunie 2024. Secțiile se închid la ora 20:00, ora locală (și în România), iar exit-poll-urile sunt așteptate la închiderea votului; rezultatele preliminare ar putea veni duminică sau luni. Miza economică: energie și stabilitate guvernamentală Materialul notează că, dincolo de mesajele privind relația cu Rusia sau reluarea fluxurilor de petrol și gaze rusești către Europa, pentru alegători par la fel de importante costul vieții și ieșirea din blocajul politic. În același timp, criticii îl acuză pe Radev că poartă o parte din responsabilitate pentru decizii controversate ale guvernelor interimare numite în mandatul său, inclusiv un acord din 2023 privind gazele între compania turcă de stat Botas și Bulgargaz, care ar fi generat pierderi și a dus la o investigație. [...]
Posibila ieșire a PSD de la guvernare riscă să lovească în stabilitatea economică și politică , într-un moment în care România ar fi intrat pe „un fragil drum al stabilității”, susține europarlamentarul PNL Daniel Buda , într-un mesaj publicat înaintea ședinței în care social-democrații urmează să decidă dacă rămân sau nu la putere, potrivit Adevărul . Buda afirmă că un astfel de pas ar putea afecta nu doar stabilitatea politică, ci și „existența” PSD pe scena politică, în contextul tensiunilor din coaliție și al conflictelor cu partenerii de guvernare din PNL și USR. Miza invocată: continuitatea măsurilor pe deficit și fonduri europene În mesajul publicat duminică, 19 aprilie, pe Facebook, europarlamentarul pune accent pe consecințele unei ruperi a coaliției asupra direcției economice a guvernării. El susține că, după „10 luni de guvernare”, ar fi fost obținute rezultate precum: reducerea deficitului; „salvarea” fondurilor europene „atât cât s-a putut”; decizii de „corectare a cheltuirii iresponsabile”. În același timp, Buda plasează discuția într-un context internațional pe care îl descrie drept instabil, cu efecte economice precum creșterea prețurilor la carburanți, inflație și închiderea locurilor de muncă la nivel european. Acuzații către PSD și sprijin politic pentru Bolojan Europarlamentarul PNL critică modul în care PSD ar lua decizia privind ieșirea de la guvernare, pe care îl descrie ca fiind un „simulacru de consultare internă” și susține că hotărârea ar fi fost deja luată de „o mână de oameni”. În același mesaj, el afirmă că Ilie Bolojan va avea „toată susținerea PNL” pentru a continua direcția actuală, adăugând că „nu va fi ușor”, dar că alternativa ar fi abandonarea „responsabilității”. PSD urmează să decidă luni dacă iese de la guvernare, pe fondul disputelor din coaliție, iar mesajul lui Buda vine cu o zi înaintea acestei reuniuni. [...]
PSD își pregătește retragerea sprijinului politic pentru premierul Ilie Bolojan , iar mesajele din partid indică o escaladare a tensiunilor care poate împinge rapid scena politică spre instabilitate guvernamentală, potrivit Stirile Pro TV . În ajunul referendumului intern al PSD, liderul PSD București, Daniel Băluță , a spus că partidul „va spune mâine stop” unui „comportament” pe care îl descrie drept generator de ură și dezbinare. Mesajul lui Băluță: „stop” și acuzații de „stigmatizare” La Conferința extraordinară a PSD Sector 4, Daniel Băluță a susținut că, în ultimele zile, tot mai mulți lideri din teritoriu ar fi ajuns la concluzia că „nu se mai poate așa” și a legat decizia așteptată de o critică directă la adresa actualului premier. „PSD va spune mâine stop unui astfel de comportament și am convingerea că în următoarele săptămâni acest sistem bolnav va fi pur și simplu îndepărtat.” În același discurs, Băluță a afirmat că oameni ar fi „stigmatizați, jigniți și trimiși către exterminare” și a formulat o comparație între premier și „rețeaua unui candidat la alegerile prezidențiale pentru care alegerile au fost anulate”, fără a detalia la ce caz se referă. Referendumul intern și miza: sprijinul politic pentru premier Luni urmează să aibă loc referendumul intern al PSD. Social-democrații au anunțat că îi vor retrage sprijinul politic premierului Ilie Bolojan, ceea ce ridică miza politică a votului intern: o astfel de decizie poate deschide calea pentru reconfigurări în Executiv sau pentru o criză politică, în funcție de pașii care vor urma după consultarea din partid. Context: explicația lui Băluță pentru eșecul la Primăria Capitalei În intervenția sa, Băluță a revenit și la alegerile pentru Primăria Capitalei, despre care a spus că PSD le-a pierdut din cauza „urii și dezinformării”. El a numit rezultatul din 7 decembrie „un moment cel puțin bizar” și a susținut că înfrângerea nu a demobilizat partidul, ci l-a făcut „mai decis” și „mai determinat”. Materialul are ca sursă News.ro, preluat de Știrile Pro TV. [...]
Escaladarea retoricii în coaliție ridică riscul unei crize politice , într-un moment în care PSD își pregătește un vot intern privind retragerea sprijinului pentru premierul Ilie Bolojan , potrivit Stirile Pro TV . Declarațiile vin de la Daniel Băluță , primarul Sectorului 4 și președinte al PSD București, care l-a comparat pe Ilie Bolojan cu „rețeaua” unui fost candidat la prezidențiale, Călin Georgescu, în contextul în care alegerile prezidențiale la care acesta a candidat au fost anulate. Băluță a susținut că premierul „nu ia niciun fel de măsură” într-o perioadă în care, spune el, „un număr imens de oameni sunt stigmatizați”, „jigniți” și „trimiși către exterminare”. În același discurs, liderul PSD București a afirmat că susține „îndată îndepărtarea” unui „sistem” pe care îl consideră responsabil pentru amplificarea urii și polarizării, și a anunțat că PSD ar urma să spună luni „stop” acestui tip de comportament. El a adăugat că această poziție ar fi împărtășită de tot mai mulți membri ai partidului din teritoriu. Miza: tensiuni politice înaintea unui vot intern în PSD Potrivit materialului, declarațiile au fost făcute la o conferință extraordinară organizată pentru alegerea președintelui PSD Sector 4, în timp ce partidul se apropie de un referendum intern privind susținerea premierului. În acest context, retorica folosită public de un lider important al partidului indică o deteriorare a relației politice în interiorul coaliției și crește presiunea asupra Guvernului. Context invocat de Băluță: alegeri pierdute și proiecte locale Băluță a mai spus că PSD a pierdut alegerile din 7 decembrie „în primul rând din cauza urii și a dezinformării”. Totodată, el a susținut că performanțele administrației din Sectorul 4 nu ar conta pentru cei care conduc Guvernul, enumerând proiecte și investiții locale, inclusiv atragerea a „5 miliarde de euro”, construirea a „două spitale”, lucrări la planșeul Unirii și realizarea a „două pasaje rutiere”. În aceeași intervenție, a menționat și contractul pentru magistrala M4 de metrou Gara de Nord – Gara Progresul, despre care a afirmat că ar fi fost tratat „ca advertorial”. Sursa citată de Stirile Pro TV pentru aceste declarații este Agerpres. [...]
