Știri
Știri din categoria Politică
Valul de blocaje pe internet din Rusia începe să aibă efecte economice și politice vizibile, pe fondul criticilor tot mai deschise la adresa Kremlinului, inclusiv din cercuri considerate până recent loiale, potrivit Focus. Publicația notează că restricțiile digitale au ajuns să lovească direct comunicarea companiilor și funcționarea unor sisteme de plăți, alimentând o nemulțumire care se vede și în sondaje, înaintea alegerilor parlamentare programate în septembrie.
În material sunt descrise blocaje care afectează Telegram și alte rețele sociale, cu consecințe operaționale pentru firme: întreruperi de comunicare, pierderi raportate de companii și episoade în care „sistemele de plată cad”. În paralel, chiar și bloggeri considerați în mod obișnuit favorabili puterii își exprimă public iritarea, iar tema „libertății internetului” pare să fi devenit un declanșator de protest într-o societate obișnuită cu interdicții, arată publicația.
Kremlinul justifică unele măsuri prin „interese de securitate” legate de războiul de agresiune împotriva Ucrainei. Purtătorul de cuvânt Dmitri Peskov susține că situația s-ar „normaliza” după încheierea conflictului, însă aceeași sursă subliniază că pacea nu se întrevede, ceea ce menține presiunea asupra economiei digitale și a vieții de zi cu zi.
Focus descrie și un „conflict de putere” în conducerea de stat privind cât de departe trebuie împinse controalele, într-un moment în care miza politică este ridicată: în septembrie au loc alegeri parlamentare, iar partidul Kremlinului, Rusia Unită, „luptă cu toate mijloacele” pentru menținerea puterii.
Politoloaga Tatjana Stanovaja, citată de publicație, apreciază că, „pentru prima dată după ani de război”, regimul ar putea fi aproape de o „scindare internă”, pe fondul acumulării mai multor semnale. În același registru, materialul trece în revistă ieșiri publice neobișnuit de dure, inclusiv din zona propagandei: Ilia Remeșlo, cunoscut pentru campanii împotriva opoziției, a scris pe Telegram că Putin ar fi „ilegitim” și ar trebui să ajungă în fața unui tribunal de război; ulterior, el a afirmat că a petrecut 30 de zile într-o clinică închisă, sugerând costuri personale ale criticilor.
Totodată, după o videomesaj critic al bloggeriței Viktorija Bonja, au apărut avertismente ale unor „bloggeri de război” împotriva „destabilizării” Rusiei, iar propagandistul Vladimir Soloviov a cerut ca autoritățile de anchetă să se ocupe de ea, menționează publicația.
Un alt element cu relevanță de reglementare este rolul Roskomnadzor, autoritatea responsabilă de supravegherea internetului, acuzată că împinge Rusia spre un stat de supraveghere. Focus arată că instituția a blocat mii de site-uri și rețele precum WhatsApp, X și Instagram, iar în Duma au apărut inclusiv apeluri publice de a „strânge frâiele” autorității, pe motiv că ar exagera în interpretarea legilor.
În același timp, mulți ruși ocolesc blocajele prin servicii VPN (care oferă utilizatorului o adresă de internet din străinătate), însă și acestea intră tot mai mult în vizorul celor care urmăresc control total. Conform materialului, investigații ale unor media critice față de Kremlin indică faptul că FSB (serviciul intern de informații, condus în trecut chiar de Putin) ar avea un rol principal în noile restricții, iar puterile sale „aproape că nu mai au limite”.
Pe fondul interdicțiilor și al nemulțumirii, Focus relatează că protestele de stradă sunt de regulă interzise în regiuni, însă cresc plângerile trimise în scris către administrația prezidențială. Politic, ar beneficia mai ales partidul „sistemic” de opoziție Nowîe Liudi (Oamenii Noi), care s-a poziționat public împotriva „manipulării internetului” la Ministerul Digitalizării.
Institutul de stat VȚIOM indică, într-un sondaj reprezentativ citat de publicație, că formațiunea ar depăși 12% „dacă ar fi alegeri acum”, ajungând pentru prima dată pe locul doi. În același timp, scad atât ratingul lui Putin, cât și cel al partidului Rusia Unită: VȚIOM consemnează a șasea săptămână la rând un trend descendent pentru președinte, cu 66,7% aprobare, în scădere cu circa opt puncte procentuale față de februarie (74,8).
Publicația notează că nivelul este comparabil cu perioada de dinaintea invaziei pe scară largă a Ucrainei și că analiști văd în aceste date, împreună cu lipsa progreselor pe front, indicii că tot mai mulți ruși își doresc încheierea războiului și o „normalizare” a vieții.
Recomandate
Parlamentul European analizează posibile sancțiuni împotriva eurodeputatei Diana Șoșoacă după participarea la Forumul Economic de la Sankt Petersburg, potrivit TVR Info . Miza este una de reglementare internă: procedura poate duce la penalizări financiare și la limitarea temporară a drepturilor de participare și reprezentare în cadrul instituției. Roberta Metsola , președinta Parlamentului European, a cerut o analiză după ce, „în urmă cu puțin timp”, a fost înregistrată o plângere la Parlamentul European privind deplasarea Dianei Șoșoacă la forumul organizat în Rusia, conform unor surse de la Strasbourg citate de publicație. Cum funcționează procedura și cine decide Metsola a transmis o solicitare către Grupul de control din comisia privind statutul deputaților din Parlamentul European. În urma verificărilor, comisia urmează să propună o pedeapsă, iar decizia finală de menținere sau nu a sancțiunii îi aparține președintei Parlamentului European. Ce sancțiuni sunt luate în calcul Potrivit informațiilor prezentate, sancțiunile posibile includ: penalizare financiară; suspendarea dreptului de a participa, pentru o perioadă, la ședințele de plen ale Parlamentului European; suspendarea, pentru o perioadă, a dreptului de a reprezenta oficial Parlamentul European în deplasări în străinătate. Reacțiile: apărarea Dianei Șoșoacă și criticile din PE Diana Șoșoacă susține că nu ar fi folosit fonduri ale Uniunii Europene pentru deplasare și afirmă că nu a fost informată despre o investigație. „Nu e prima oară când am plecat în Rusia. N-am folosit niciodată fondurile Uniunii Europene, pentru că nu ai cum. Pentru a pleca într-o delegație cu fonduri ale Uniunii Europene, trebuie să faci o cerere și să ți se aprobe acea plecare pe bani europeni. Nici măcar nu am făcut așa ceva. Deocamdată, pe mine nu m-a anunțat nimeni că e să vă investigați.” Europarlamentarul Siegfried Mureșan spune că prezența ei în Rusia a generat un șoc în rândul multor membri ai Parlamentului European, inclusiv în contextul unor poziții considerate favorabile Federației Ruse. „Toată lumea a fost șocată să vadă că un membru al Parlamentului European, chiar dacă se știa de mult timp că are poziții favorabile Federației Ruse, are contacte cu Federația Rusă. Chiar dacă aceste lucruri au fost cunoscute, a fost un șoc pentru multă lume să o vadă în Federația Rusă.” În acest stadiu, potrivit informațiilor disponibile, analiza este în curs, iar eventualele sancțiuni depind de concluziile comisiei și de decizia finală a președintei Parlamentului European. [...]
Summitul Consiliului European pune pe masă bugetul UE 2028–2034 și agenda de competitivitate , iar România va fi reprezentată de președintele Nicușor Dan, care pleacă la Bruxelles pentru reuniunea din 18–19 iunie, potrivit G4Media . Miza este una cu impact direct asupra economiei: direcțiile de finanțare și regulile bugetare ale Uniunii pentru următorul ciclu, alături de măsuri legate de costurile energiei și de piața unică. Președintele va participa la summit în contextul unei crize politice majore la București; de la nominalizarea lui Adrian Veștea ca premier desemnat, șeful statului nu a mai avut ieșiri sau poziții publice pe acest subiect, menționează publicația, precizând că au existat doar consultări informale cu liderii de partide. Bugetul UE 2028–2034: negocieri pentru „resurse proprii” și un acord până la final de an Un punct central al reuniunii este Cadrul financiar multianual (CFM) pentru 2028–2034, adică bugetul pe termen lung al UE. Liderii vor continua discuțiile pornind de la un „cadru de negociere” prezentat de președinția cipriotă la 11 iunie 2026 și vor aborda elementele principale ale bugetului, inclusiv progresele privind „noile resurse proprii” (surse de venit la nivelul UE). Obiectivul menționat este crearea condițiilor pentru obținerea unui acord până la sfârșitul anului. Competitivitate: simplificare, energie și digitalizare Pe agenda Consiliului se află și competitivitatea, cu o trecere în revistă a progreselor pe agenda „O Europă, o piață”, care include măsuri și calendare pentru inițiative legislative și de politică în cinci domenii-cheie: simplificarea normelor și reducerea sarcinilor administrative; aprofundarea și consolidarea pieței unice; promovarea unei agende comerciale ambițioase; reducerea costurilor energiei, cu promovarea decarbonizării; accelerarea transformării digitale și a transformării prin inteligența artificială. Liderii vor discuta și despre dezechilibrele macroeconomice la nivel mondial și impactul lor asupra competitivității și prosperității Europei, cu scopul de a contura o înțelegere comună a provocărilor și de a orienta lucrările viitoare ale Comisiei. Ucraina, extindere și securitate: teme cu efecte economice și de apărare Summitul are loc pe fondul încheierii reuniunii G7 din Franța, unde au participat liderii europeni alături de președintele SUA, Donald Trump, notează G4Media. În privința Ucrainei, liderii îl vor asculta pe președintele Volodimir Zelenski despre evoluțiile recente. La capitolul extindere, se discută deschiderea primului grup tematic de capitole în negocierile de aderare cu Ucraina și Republica Moldova. Pe apărare și securitate europeană, liderii vor discuta punerea în aplicare a agendei UE privind „pregătirea pentru apărare”. În acest context, sunt menționate recente incursiuni ale unor drone în spațiul aerian al UE, inclusiv prăbușirea unei drone rusești încărcate cu explozivi în România, ca argument pentru necesitatea de a continua acțiunea, inclusiv prin consolidarea flancului estic al UE. Migrație și droguri ilicite Pe listă mai sunt migrația (cu o evaluare a progreselor privind punerea în aplicare a concluziilor anterioare ale Consiliului) și combaterea drogurilor ilicite, prin discutarea implementării Strategiei UE în materie de droguri. Orientul Mijlociu: energie și riscuri de piață Liderii UE vor discuta și evoluțiile din Orientul Mijlociu, inclusiv conflictul din Iran și impactul asupra prețurilor energiei, situația din Gaza și Cisiordania, precum și evoluțiile din Liban, cu referire la sprijinul UE pentru încetarea focului și pentru statul și poporul libanez. [...]
Demisia lui Cătălin Predoiu din conducerea PNL redeschide discuția despre stabilitatea decizională a partidului după schimbarea de linie privind guvernarea , într-un moment în care liberalii tocmai au ales opoziția, deși Predoiu pledase public pentru continuarea guvernării, potrivit news.ro . Predoiu demisionează din funcția de prim-vicepreședinte al PNL la mai puțin de un an de la alegerea sa la Congresul din iulie 2025. În același timp, el este prezentat ca „vicepremier demis” și rămâne ministru al Afacerilor Interne, având și interimatul la Justiție, conform aceleiași surse. Un element relevant pentru dinamica internă a PNL este ruptura dintre poziția exprimată de Predoiu imediat după căderea guvernului Bolojan și decizia partidului. El a declarat atunci că „PNL trebuie să continue guvernarea. Nu trebuie să o abandonăm”, însă, la câteva ore, colegii săi au votat ca PNL să rămână în opoziție. Un profil cu greutate executivă, dar cu rol politic volatil news.ro trece în revistă o carieră publică dominată de continuitate în funcții executive, Predoiu fiind descris drept un ministru „tehnocrat sau indispensabil” în perioade de tranziție și ca un politician care a rămas în funcție în cinci guverne. În total, Predoiu este indicat drept cel mai longeviv ministru postdecembrist, cu 9 ani, 10 luni și 13 zile în portofolii guvernamentale, în special la Justiție și Interne. Reperele din cariera guvernamentală Potrivit datelor sintetizate în material, Predoiu a ocupat: Ministru al Justiției : 6 ani, 9 luni și 17 zile , în trei perioade (2008–2012, 2019–2020, 2021–2023); Ministru al Afacerilor Interne : 2 ani, 10 luni și 26 de zile , din iunie 2023 până „în prezent”, cu mențiunea că a păstrat portofoliul în guvernele Ciolacu până la 6 mai 2025 și apoi a revenit la Interne după perioada de premier interimar; Prim-ministru interimar : de trei ori (6–9 februarie 2012; 12–15 iunie 2023; 6 mai–23 iunie 2025, ultima perioadă fiind de 48 de zile ). Context politic și instituțional În plan parlamentar, Predoiu a fost deputat în legislaturile 2016–2020 și 2020–2024, iar din decembrie 2024 este senator de Prahova. Ca ministru de Interne, este și membru al CSAT. În interiorul PNL, el a fost președinte interimar al partidului pentru trei luni în 2025, după suspendarea lui Ilie Bolojan, iar ulterior a fost ales prim-vicepreședinte la Congresul din iulie 2025. Ce contează pentru PNL Demisia unui prim-vicepreședinte la mai puțin de un an de la alegere, pe fondul unei decizii strategice majore (guvernare vs. opoziție) luate împotriva poziției exprimate de acesta, indică o perioadă de reconfigurare internă. Materialul nu precizează cine îi va prelua atribuțiile în conducerea PNL și nici calendarul unei eventuale înlocuiri. [...]
USR avertizează că susținerea „la bucată” a Guvernului Veștea ar împinge costurile politice în nota de plată a contribuabililor , în condițiile în care premierul desemnat caută voturi pentru o majoritate fragilă, potrivit Stirile Pro TV . Dominic Fritz susține că un astfel de guvern ar fi „nu prea funcțional”, dar „cu siguranță foarte scump”, din cauza negocierilor cu parlamentari neafiliați. Liderul USR compară scenariul cu produsele de pe Temu și afirmă că, dacă Executivul ar trece, ar depinde de „peste 100 de independenți neafiliați”, pe care îi numește „orfani ai Parlamentului”. În interpretarea sa, aceștia ar putea deveni o rezervă de voturi într-un Parlament fără o majoritate clară, iar sprijinul lor ar fi obținut prin metode care ar implica costuri pentru societate. „Dacă cumva se întâmplă o minune și într-adevăr ar trece acest guvern, chiar ar fi un guvern de pe Temu, nu prea funcțional, dar cu siguranță foarte scump, pentru că trebuie să ne fie clar că acești peste 100 de independenți neafiliați, toți acești orfani ai Parlamentului, de fapt, vor fi cumpărați la bucată și asta va costa scump în primul rând pe români. Și de aceea noi credem că este un experiment periculos, ce nu trebuie făcut.” Alternativa USR: guvern minoritar USR–PNL–UDMR În paralel cu respingerea Guvernului Veștea, Fritz spune că USR propune o formulă de guvern minoritar împreună cu PNL și UDMR. El afirmă că a avut o întâlnire privată cu Ilie Bolojan (PNL) și Kelemen Hunor (UDMR), fără să ofere detalii, dar cu mesajul că „orice formă majoritară” ar fi, în acest moment, „iluzorie”. „Orice formă majoritară cred că vedem acuma este iluzorie și tocmai de aceea cred că trebuie să ne obișnuim cu ideea unui guvern minoritar. Și cred că USR, PNL și UDMR ar putea forma un astfel de guvern.” Întrebat dacă o astfel de formulă ar presupune ca președintele Nicușor Dan să le dea „mână liberă” celor trei partide, Fritz a spus că USR este disponibil să guverneze, dar că decizia nu depinde doar de partid. Contextul negocierilor: căutarea unei majorități stabile În același context, Știrile Pro TV notează că premierul desemnat Adrian Veștea încearcă să strângă o majoritate stabilă în Parlament, inclusiv prin negocieri care îl implică și pe liderul PSD Marian Neacșu. Relația cu PSD: „nu” la o nouă majoritate comună Fritz respinge posibilitatea unui nou acord de guvernare cu PSD, invocând faptul că social-democrații au votat alături de AUR împotriva guvernului anterior. Întrebat dacă o eventuală schimbare a conducerii PSD ar modifica poziția USR, liderul partidului nu a dat un răspuns ferm, spunând că o astfel de ipoteză ar urma să fie analizată dacă devine relevantă. Miza imediată rămâne aritmetica parlamentară: dacă Guvernul Veștea nu găsește o majoritate predictibilă, presiunea se mută pe scenarii alternative — inclusiv un guvern minoritar — care ar trebui să funcționeze cu sprijin punctual în Parlament. [...]
UDMR își retrage sprijinul parlamentar pentru învestirea Guvernului Veștea , ceea ce complică aritmetica votului și crește presiunea pentru o formulă de guvernare alternativă sau renegociată, potrivit Biziday . Liderii UDMR s-au reunit miercuri, la o zi după ce deciseseră să nu intre în Guvernul Veștea, și au stabilit acum că nici nu îl vor vota. Parlamentarii Uniunii vor ieși din sală în momentul votului de învestitură. Kelemen Hunor a spus că decizia a fost luată „cu o singură abținere” și că au fost discutate trei opțiuni de comportament la vot: prezență fără vot, vot împotrivă sau absență din sală. Varianta aleasă este ieșirea din sală. Ce formule de guvern ar accepta UDMR Hunor a indicat trei scenarii pe care UDMR le-ar putea susține: învestirea unui guvern minoritar PSD; învestirea unui guvern minoritar PNL–USR–UDMR, dar fără Ilie Bolojan premier; refacerea coaliției de guvernare PSD–PNL–USR–UDMR. În același context, liderul UDMR a afirmat că și Guvernul Veștea ar fi tot un guvern minoritar și a susținut că AUR nu ar urma să sprijine „toate proiectele”. Hunor a precizat că a discutat aceste variante cu Ilie Bolojan și cu Dominic Fritz . [...]
Disputa pe împărțirea funcțiilor din coaliție revine în prim-plan , după ce UDMR a fost acuzat indirect că și-ar condiționa sprijinul politic de preluarea conducerii ANRP. Kelemen Hunor respinge această interpretare și spune, într-o intervenție de miercuri citată de Antena 3 , că șefia Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților a revenit UDMR încă din septembrie 2025, în cadrul negocierilor pe „algoritm” pentru posturi, nu ca rezultat al unor discuții recente cu PNL. Hunor afirmă că, la momentul împărțirii funcțiilor, ANRP „a rămas pe listă” deoarece nu ar fi fost dorită de ceilalți parteneri de coaliție (PNL, PSD, USR), iar UDMR ar fi făcut nominalizarea târziu, „cu greu” găsind o persoană pentru post. Pe 4 iunie, Cristina Florentina Stanca a fost eliberată din funcția de președinte al ANRP, iar în locul ei a fost numită Lorincz Helga, din partea UDMR. Ce spune Kelemen Hunor despre negocierile pentru guvern Liderul UDMR susține că întâlnirile recente cu Ilie Bolojan (PNL) și Dominic Fritz (USR) au vizat scenariile de guvernare, nu „oferte” sau trocuri pe funcții. În declarațiile sale, Hunor neagă explicit că Bolojan sau Sorin Grindeanu (PSD) i-ar fi oferit ceva pentru susținere. „Sunteți într-o eroare totală, dacă credeți că aceste discuții sunt în sensul de a oferi ceva, nu așa se discută. Nu ne-a oferit nimic. Bolojan nu ne-a oferit nimic. Grindeanu nu ne-a oferit nimic.” Variantele de guvern discutate: coaliție refăcută sau formule minoritare Kelemen Hunor afirmă că, în discuțiile politice, sunt luate în calcul „două-trei variante de guvern”, iar una dintre ele ar fi un guvern minoritar PNL–USR–UDMR. El mai indică și varianta unui guvern minoritar PSD, dar spune că prima opțiune a UDMR ar rămâne refacerea coaliției, cu mai multă „flexibilitate” între parteneri, pentru a asigura continuitatea până în 2027. În același context, Hunor afirmă că UDMR ar vota un guvern minoritar PSD cu premier PSD și un guvern minoritar PNL–USR–UDMR, dar „nu cu Ilie Bolojan premier”. Totodată, liderul UDMR exclude un sprijin al AUR ca soluție de guvernare, în cazul în care PSD nu ar susține o formulă cu PNL, USR și UDMR. De ce contează: ANRP, din nou în centrul tensiunilor din coaliție Chiar dacă Hunor prezintă preluarea ANRP ca o decizie mai veche, episodul arată cât de repede pot deveni funcțiile din instituții-cheie muniție în negocierile pentru majorități și formule de guvern. În condițiile în care UDMR vorbește deschis despre guverne minoritare și despre necesitatea unui acord politic pentru susținere parlamentară, tema „împărțelii” riscă să reapară ori de câte ori se schimbă echilibrul din coaliție sau se apropie un vot de învestitură. [...]
