Știri
Știri din categoria Politică
România câștigă influență în diplomația parlamentară globală după ce ambasadorul Anda Filip a fost ales secretar general al Uniunii Interparlamentare (UIP), un rezultat care poate consolida profilul țării în formatele multilaterale, potrivit Mediafax. Alegerea a avut loc la sesiunea UIP de la Istanbul, iar Filip a obținut funcția din primul tur, cu 72% din voturile exprimate de parlamentele membre.
UIP este descrisă ca o organizație cu o tradiție de peste 135 de ani în promovarea dialogului parlamentar la nivel mondial, iar victoria este prezentată ca un semnal privind rolul mai activ al României în diplomația parlamentară internațională și în cooperarea multilaterală.
Alegerea Andei Filip aduce, potrivit informațiilor din articol, două premiere absolute pentru UIP:
Președintele Senatului, Mircea Abrudean, a salutat rezultatul și a pus accent pe impactul diplomatic al reușitei, inclusiv prin prisma faptului că Filip a obținut un sprijin „atât de mare”.
„Am susținut candidatura doamnei Filip, iar victoria dumneaei nu este doar un succes diplomatic de excepție, ci și o recunoaștere a valorii profesionale pe care România o aduce pe scena globală. Într-o lume care are nevoie de dialog și echilibru, alegerea primei femei la conducerea celui mai vechi for parlamentar mondial, cu un sprijin atât de mare, este un semnal de modernizare și de încredere.”
Abrudean a mai declarat:
„Sunt mândru că România scrie astăzi istorie la Istanbul, reconfirmând statutul nostru de pilon de stabilitate și profesionalism în relațiile internaționale.”
Senatul transmite că experiența Andei Filip în cadrul UIP și viziunea sa pentru „un parlamentarism modern, incluziv și orientat spre soluții globale” au fost elementele care au coagulat sprijinul parlamentelor membre în jurul candidaturii României.
„Felicitări, Anda Filip! Este un moment de mândrie pentru noi toți și o oportunitate imensă pentru diplomația parlamentară românească”, a transmis Mircea Abrudean.
Recomandate
Majoritatea de două treimi obținută de partidul Tisza îi deschide lui Peter Magyar calea pentru a schimba rapid cadrul de stat de drept și pentru a debloca fonduri europene , un scenariu care a început deja să se reflecte în activele financiare ungare, potrivit News . Partidul Tisza (Respect și Libertate), formațiune de centru-dreapta condusă de Peter Magyar, și-a majorat majoritatea parlamentară la 141 de mandate din totalul de 199, după numărarea voturilor prin corespondență, a voturilor din străinătate și a celor transferate, a anunțat autoritatea electorală. Un rezultat preliminar indica 138 de mandate, deja peste pragul de două treimi necesar pentru modificări constituționale. Victoria de duminica trecută a pus capăt celor 16 ani de guvernare ai premierului Viktor Orban, care și-a recunoscut rapid înfrângerea, după o prezență record la vot. În mesajul privind rezultatul final, Magyar a descris situația drept „o majoritate fără precedent” și „o responsabilitate enormă”. Ce înseamnă majoritatea de două treimi: schimbări instituționale și anticorupție Majoritatea consolidată îi poate permite noului lider să revizuiască reformele controversate privind statul de drept adoptate în timpul guvernării Fidesz și să inițieze măsuri anticorupție. Magyar a promis că, după preluarea mandatului – programată pentru 9 sau 10 mai – va lansa o amplă campanie anticorupție, parte a unui plan mai larg de relansare a economiei ungare, descrisă ca fiind aproape în stagnare în ultimii trei ani. Reacția piețelor și miza fondurilor europene Potrivit informațiilor citate, victoria lui Magyar a determinat o creștere a activelor financiare ungare, investitorii mizând pe o relansare a relațiilor cu Uniunea Europeană. O eventuală normalizare ar putea duce la deblocarea unor miliarde de euro din fonduri europene suspendate de Comisia Europeană, pe fondul disputelor legate de statul de drept. Analistul Liam Peach de la Capital Economics a spus că deblocarea fondurilor ar sprijini investițiile și ar reduce primele de risc suveran, însă efectele asupra creșterii economice ar deveni vizibile mai ales pe termen mediu. Pe termen scurt, el a indicat drept factori de influență contextul extern – „în special conflictul cu Iranul” – și politica fiscală internă. Prăbușirea Fidesz, indicator al schimbării de putere Dimensiunea schimbării politice este evidențiată și de rezultatul Fidesz: dacă în 2022 partidul câștigase 87 dintre cele 106 circumscripții uninominale, la scrutinul actual a obținut doar 10 și va avea 52 de parlamentari. Orban a respins în mod repetat acuzațiile de corupție, susținând că Ungaria nu este mai coruptă decât alte state europene. Totuși, într-un interviu online acordat joi, el a admis că relatările frecvente din presă despre averile acumulate de oameni de afaceri apropiați de Fidesz ar fi putut contribui la înfrângerea electorală. [...]
PSD ridică miza în coaliție cu un ultimatum pe funcția de premier , iar disputa riscă să blocheze decizii cu impact economic, în special pe zona PNRR, unde deputatul Adrian Câciu susține că o parte din fondurile rămase ar fi deja „ca și pierdute”, potrivit G4Media . Deputatul PSD afirmă că partidul „nu mai poate face parte dintr-o coaliție” care îl susține pe Ilie Bolojan pentru funcția de prim-ministru și condiționează continuarea guvernării de schimbarea acestuia. Mesajul a fost publicat duminică pe Facebook, iar informația este transmisă de Agerpres, preluată de publicație. În postarea sa, Câciu atacă atât premierul, cât și purtătorul de cuvânt al Guvernului, susținând că PSD nu mai poate „gira incompetența” și că au existat „zeci de motive” invocate în timp pentru care „nu se mai poate continua așa”. PNRR, folosit ca argument economic în disputa politică Câciu leagă direct conflictul din coaliție de performanța pe PNRR și afirmă că 5 miliarde de euro (aprox. 25 miliarde lei) din fonduri, din „cele 10 rămase de accesat”, sunt deja „ca și pierdute”, sumă care s-ar adăuga la „7 miliarde de euro” pierdute anul trecut. El detaliază componentele pe care le consideră în risc: 840 milioane euro (aprox. 4,2 miliarde lei) – CP3 2,3 miliarde euro (aprox. 11,5 miliarde lei) – CP4 (menționează că e „final de aprilie” și banii „trebuia să” vină din martie) 250 milioane euro (aprox. 1,25 miliarde lei) – microbuze electrice din CP5 1,6 miliarde euro (aprox. 8 miliarde lei) – asociate lipsei restructurării companiilor de stat (CP5) În aceeași postare, deputatul susține că ar fi „aproape imposibil” ca acești bani să fie aprobați de Comisia Europeană „în termen” și atribuie „eșecul” lui Bolojan și „reperistului” adus la fonduri europene, afirmând că au avut „10 luni” la dispoziție. Condiția PSD pentru continuarea coaliției Câciu transmite că, dacă liberalii vor continuarea coaliției cu PSD, atunci Guvernul nu mai poate fi condus de Ilie Bolojan și cere explicit: „Renunţaţi la Bolojan, ţara nu stă într-un singur om! PSD va guverna pentru oameni!” Totodată, el afirmă că există și varianta unei coaliții fără PSD, dar sugerează că aceasta nu ar fi posibilă, iar în cazul plecării lui Bolojan „pleacă și sinecuriștii”. Ce urmează (din informațiile disponibile) Din material nu rezultă o decizie formală a PSD de ieșire de la guvernare, ci o poziționare publică a deputatului, cu o condiție politică explicită pentru menținerea coaliției. Nu sunt prezentate reacții ale PNL sau ale premierului în textul citat. [...]
Alegerile parlamentare din Bulgaria pot redeschide dosare economice sensibile, inclusiv energia, dacă favoritului Rumen Radev i se confirmă avansul din sondaje, într-un vot organizat pe fondul scumpirilor de după adoptarea monedei euro și al unei crize politice prelungite, potrivit CNN . Bulgarii votează duminică în a opta rundă de alegeri parlamentare din ultimii cinci ani. Radev, fost președinte și lider al partidului Progressive Bulgaria, este descris ca eurosceptic și se opune sprijinului militar pentru Ucraina; el a demisionat din funcția de președinte în ianuarie pentru a candida, după ce guvernul anterior a fost înlăturat în decembrie în urma unor proteste. În declarațiile făcute după vot, Radev a spus că își dorește „un drum către o Bulgarie europeană, democratică și modernă” și a susținut că este nevoie de un program „robust” în parlament pentru a scoate țara din „această situație foarte dificilă”. Pe relația cu Moscova, el a afirmat că speră la „relații practice” cu Rusia, „bazate pe respect reciproc și tratament egal”. Costul vieții și euro, pe agenda alegătorilor Bulgaria a intrat în zona euro în ianuarie, iar costul vieții a devenit o temă centrală. Fostul guvern a căzut în urma protestelor față de un buget care propunea creșteri de taxe și contribuții sociale mai mari. Deși Bulgaria a evoluat rapid după 1989 și a aderat la UE în 2007, iar șomajul este cel mai scăzut din Uniune, țara rămâne în urmă la mai mulți indicatori, iar corupția este prezentată ca endemică, inclusiv prin cumpărarea de voturi. Sondaje: Radev, 35%, fără majoritate; participare în creștere Sondajele de vineri indicau Progressive Bulgaria la aproximativ 35% din voturi, un rezultat care ar fi printre cele mai puternice pentru un singur partid în ultimii ani, dar insuficient pentru majoritate parlamentară. GERB, partidul fostului premier Boyko Borissov, este creditat cu circa 18%, iar Movement for Rights and Freedoms este menționat în contextul faptului că liderul său, Delyan Peevski, se află sub sancțiuni SUA și Marea Britanie pentru corupție. Interesul la vot este în creștere: un sondaj al Alpha Research estimează o prezență de aproximativ 60%, față de 34% la alegerile din iunie 2024. Secțiile se închid la ora 20:00, ora locală (și în România), iar exit-poll-urile sunt așteptate la închiderea votului; rezultatele preliminare ar putea veni duminică sau luni. Miza economică: energie și stabilitate guvernamentală Materialul notează că, dincolo de mesajele privind relația cu Rusia sau reluarea fluxurilor de petrol și gaze rusești către Europa, pentru alegători par la fel de importante costul vieții și ieșirea din blocajul politic. În același timp, criticii îl acuză pe Radev că poartă o parte din responsabilitate pentru decizii controversate ale guvernelor interimare numite în mandatul său, inclusiv un acord din 2023 privind gazele între compania turcă de stat Botas și Bulgargaz, care ar fi generat pierderi și a dus la o investigație. [...]
Posibila ieșire a PSD de la guvernare riscă să lovească în stabilitatea economică și politică , într-un moment în care România ar fi intrat pe „un fragil drum al stabilității”, susține europarlamentarul PNL Daniel Buda , într-un mesaj publicat înaintea ședinței în care social-democrații urmează să decidă dacă rămân sau nu la putere, potrivit Adevărul . Buda afirmă că un astfel de pas ar putea afecta nu doar stabilitatea politică, ci și „existența” PSD pe scena politică, în contextul tensiunilor din coaliție și al conflictelor cu partenerii de guvernare din PNL și USR. Miza invocată: continuitatea măsurilor pe deficit și fonduri europene În mesajul publicat duminică, 19 aprilie, pe Facebook, europarlamentarul pune accent pe consecințele unei ruperi a coaliției asupra direcției economice a guvernării. El susține că, după „10 luni de guvernare”, ar fi fost obținute rezultate precum: reducerea deficitului; „salvarea” fondurilor europene „atât cât s-a putut”; decizii de „corectare a cheltuirii iresponsabile”. În același timp, Buda plasează discuția într-un context internațional pe care îl descrie drept instabil, cu efecte economice precum creșterea prețurilor la carburanți, inflație și închiderea locurilor de muncă la nivel european. Acuzații către PSD și sprijin politic pentru Bolojan Europarlamentarul PNL critică modul în care PSD ar lua decizia privind ieșirea de la guvernare, pe care îl descrie ca fiind un „simulacru de consultare internă” și susține că hotărârea ar fi fost deja luată de „o mână de oameni”. În același mesaj, el afirmă că Ilie Bolojan va avea „toată susținerea PNL” pentru a continua direcția actuală, adăugând că „nu va fi ușor”, dar că alternativa ar fi abandonarea „responsabilității”. PSD urmează să decidă luni dacă iese de la guvernare, pe fondul disputelor din coaliție, iar mesajul lui Buda vine cu o zi înaintea acestei reuniuni. [...]
PSD își pregătește retragerea sprijinului politic pentru premierul Ilie Bolojan , iar mesajele din partid indică o escaladare a tensiunilor care poate împinge rapid scena politică spre instabilitate guvernamentală, potrivit Stirile Pro TV . În ajunul referendumului intern al PSD, liderul PSD București, Daniel Băluță , a spus că partidul „va spune mâine stop” unui „comportament” pe care îl descrie drept generator de ură și dezbinare. Mesajul lui Băluță: „stop” și acuzații de „stigmatizare” La Conferința extraordinară a PSD Sector 4, Daniel Băluță a susținut că, în ultimele zile, tot mai mulți lideri din teritoriu ar fi ajuns la concluzia că „nu se mai poate așa” și a legat decizia așteptată de o critică directă la adresa actualului premier. „PSD va spune mâine stop unui astfel de comportament și am convingerea că în următoarele săptămâni acest sistem bolnav va fi pur și simplu îndepărtat.” În același discurs, Băluță a afirmat că oameni ar fi „stigmatizați, jigniți și trimiși către exterminare” și a formulat o comparație între premier și „rețeaua unui candidat la alegerile prezidențiale pentru care alegerile au fost anulate”, fără a detalia la ce caz se referă. Referendumul intern și miza: sprijinul politic pentru premier Luni urmează să aibă loc referendumul intern al PSD. Social-democrații au anunțat că îi vor retrage sprijinul politic premierului Ilie Bolojan, ceea ce ridică miza politică a votului intern: o astfel de decizie poate deschide calea pentru reconfigurări în Executiv sau pentru o criză politică, în funcție de pașii care vor urma după consultarea din partid. Context: explicația lui Băluță pentru eșecul la Primăria Capitalei În intervenția sa, Băluță a revenit și la alegerile pentru Primăria Capitalei, despre care a spus că PSD le-a pierdut din cauza „urii și dezinformării”. El a numit rezultatul din 7 decembrie „un moment cel puțin bizar” și a susținut că înfrângerea nu a demobilizat partidul, ci l-a făcut „mai decis” și „mai determinat”. Materialul are ca sursă News.ro, preluat de Știrile Pro TV. [...]
Escaladarea retoricii în coaliție ridică riscul unei crize politice , într-un moment în care PSD își pregătește un vot intern privind retragerea sprijinului pentru premierul Ilie Bolojan , potrivit Stirile Pro TV . Declarațiile vin de la Daniel Băluță , primarul Sectorului 4 și președinte al PSD București, care l-a comparat pe Ilie Bolojan cu „rețeaua” unui fost candidat la prezidențiale, Călin Georgescu, în contextul în care alegerile prezidențiale la care acesta a candidat au fost anulate. Băluță a susținut că premierul „nu ia niciun fel de măsură” într-o perioadă în care, spune el, „un număr imens de oameni sunt stigmatizați”, „jigniți” și „trimiși către exterminare”. În același discurs, liderul PSD București a afirmat că susține „îndată îndepărtarea” unui „sistem” pe care îl consideră responsabil pentru amplificarea urii și polarizării, și a anunțat că PSD ar urma să spună luni „stop” acestui tip de comportament. El a adăugat că această poziție ar fi împărtășită de tot mai mulți membri ai partidului din teritoriu. Miza: tensiuni politice înaintea unui vot intern în PSD Potrivit materialului, declarațiile au fost făcute la o conferință extraordinară organizată pentru alegerea președintelui PSD Sector 4, în timp ce partidul se apropie de un referendum intern privind susținerea premierului. În acest context, retorica folosită public de un lider important al partidului indică o deteriorare a relației politice în interiorul coaliției și crește presiunea asupra Guvernului. Context invocat de Băluță: alegeri pierdute și proiecte locale Băluță a mai spus că PSD a pierdut alegerile din 7 decembrie „în primul rând din cauza urii și a dezinformării”. Totodată, el a susținut că performanțele administrației din Sectorul 4 nu ar conta pentru cei care conduc Guvernul, enumerând proiecte și investiții locale, inclusiv atragerea a „5 miliarde de euro”, construirea a „două spitale”, lucrări la planșeul Unirii și realizarea a „două pasaje rutiere”. În aceeași intervenție, a menționat și contractul pentru magistrala M4 de metrou Gara de Nord – Gara Progresul, despre care a afirmat că ar fi fost tratat „ca advertorial”. Sursa citată de Stirile Pro TV pentru aceste declarații este Agerpres. [...]
