Critica internă în Rusia crește semnificativ - Internautii contestă blocajele guvernamentale, iar susținerea pentru Putin scade

Valul de blocaje pe internet din Rusia începe să aibă efecte economice și politice vizibile , pe fondul criticilor tot mai deschise la adresa Kremlinului, inclusiv din cercuri considerate până recent loiale, potrivit Focus . Publicația notează că restricțiile digitale au ajuns să lovească direct comunicarea companiilor și funcționarea unor sisteme de plăți, alimentând o nemulțumire care se vede și în sondaje, înaintea alegerilor parlamentare programate în septembrie. În material sunt descrise blocaje care afectează Telegram și alte rețele sociale, cu consecințe operaționale pentru firme: întreruperi de comunicare, pierderi raportate de companii și episoade în care „sistemele de plată cad”. În paralel, chiar și bloggeri considerați în mod obișnuit favorabili puterii își exprimă public iritarea, iar tema „libertății internetului” pare să fi devenit un declanșator de protest într-o societate obișnuită cu interdicții, arată publicația. Kremlinul justifică unele măsuri prin „interese de securitate” legate de războiul de agresiune împotriva Ucrainei. Purtătorul de cuvânt Dmitri Peskov susține că situația s-ar „normaliza” după încheierea conflictului, însă aceeași sursă subliniază că pacea nu se întrevede, ceea ce menține presiunea asupra economiei digitale și a vieții de zi cu zi. Tensiuni în interiorul sistemului și critici din zona propagandei Focus descrie și un „conflict de putere” în conducerea de stat privind cât de departe trebuie împinse controalele, într-un moment în care miza politică este ridicată: în septembrie au loc alegeri parlamentare, iar partidul Kremlinului, Rusia Unită, „luptă cu toate mijloacele” pentru menținerea puterii. Politoloaga Tatjana Stanovaja, citată de publicație, apreciază că, „pentru prima dată după ani de război”, regimul ar putea fi aproape de o „scindare internă”, pe fondul acumulării mai multor semnale. În același registru, materialul trece în revistă ieșiri publice neobișnuit de dure, inclusiv din zona propagandei: Ilia Remeșlo, cunoscut pentru campanii împotriva opoziției, a scris pe Telegram că Putin ar fi „ilegitim” și ar trebui să ajungă în fața unui tribunal de război; ulterior, el a afirmat că a petrecut 30 de zile într-o clinică închisă, sugerând costuri personale ale criticilor. Totodată, după o videomesaj critic al bloggeriței Viktorija Bonja, au apărut avertismente ale unor „bloggeri de război” împotriva „destabilizării” Rusiei, iar propagandistul Vladimir Soloviov a cerut ca autoritățile de anchetă să se ocupe de ea, menționează publicația. Reglementarea internetului: Roskomnadzor și FSB, în centrul nemulțumirii Un alt element cu relevanță de reglementare este rolul Roskomnadzor, autoritatea responsabilă de supravegherea internetului, acuzată că împinge Rusia spre un stat de supraveghere. Focus arată că instituția a blocat mii de site-uri și rețele precum WhatsApp, X și Instagram, iar în Duma au apărut inclusiv apeluri publice de a „strânge frâiele” autorității, pe motiv că ar exagera în interpretarea legilor. În același timp, mulți ruși ocolesc blocajele prin servicii VPN (care oferă utilizatorului o adresă de internet din străinătate), însă și acestea intră tot mai mult în vizorul celor care urmăresc control total. Conform materialului, investigații ale unor media critice față de Kremlin indică faptul că FSB (serviciul intern de informații, condus în trecut chiar de Putin) ar avea un rol principal în noile restricții, iar puterile sale „aproape că nu mai au limite”. Sondaje: scade sprijinul pentru Putin, urcă un partid „de opoziție sistemică” Pe fondul interdicțiilor și al nemulțumirii, Focus relatează că protestele de stradă sunt de regulă interzise în regiuni, însă cresc plângerile trimise în scris către administrația prezidențială. Politic, ar beneficia mai ales partidul „sistemic” de opoziție Nowîe Liudi (Oamenii Noi), care s-a poziționat public împotriva „manipulării internetului” la Ministerul Digitalizării. Institutul de stat VȚIOM indică, într-un sondaj reprezentativ citat de publicație, că formațiunea ar depăși 12% „dacă ar fi alegeri acum”, ajungând pentru prima dată pe locul doi. În același timp, scad atât ratingul lui Putin, cât și cel al partidului Rusia Unită: VȚIOM consemnează a șasea săptămână la rând un trend descendent pentru președinte, cu 66,7% aprobare, în scădere cu circa opt puncte procentuale față de februarie (74,8). Publicația notează că nivelul este comparabil cu perioada de dinaintea invaziei pe scară largă a Ucrainei și că analiști văd în aceste date, împreună cu lipsa progreselor pe front, indicii că tot mai mulți ruși își doresc încheierea războiului și o „normalizare” a vieții. [...]