Știri
Știri din categoria Externe
Iranul își întărește controlul asupra Strâmtorii Ormuz printr-un nou organism de supraveghere, într-un moment în care traficul maritim prin această rută strategică rămâne puternic perturbat, cu efecte potențiale asupra transportului maritim global, potrivit news.ro.
Consiliul Suprem de Securitate Națională al Iranului a anunțat luni înființarea unei noi autorități pentru gestionarea Strâmtorii Ormuz, pe care Teheranul spune că a „închis-o efectiv” și pentru care intenționează să perceapă taxe de trecere navelor. Măsura semnalează o abordare mai strictă asupra unei căi navigabile esențiale, pe fondul conflictului Iranului cu Statele Unite și Israelul, relatează France24, citată de news.ro.
Pe platforma X, Consiliul Suprem de Securitate Națională a distribuit o postare a Autorității Strâmtorii Golfului Persic (PGSA), care susține că va furniza „informații în timp real privind operațiunile din #Hormuz_Strait și ultimele evoluții”. Aceeași postare a fost redistribuită și de contul marinei Gărzii Revoluționare.
Totuși, rolul exact al noului organism nu era clar imediat. La începutul lunii, Press TV (post iranian de limbă engleză) a descris inițiativa drept un „sistem de exercitare a suveranității asupra Strâmtorii Ormuz” și a afirmat că navelor care tranzitează strâmtoarea li se trimit „reglementări” de la adresa de e-mail [email protected].
Iranul a blocat în mare parte traficul maritim prin Strâmtoarea Ormuz de la izbucnirea războiului cu Statele Unite și Israelul, pe 28 februarie. Un armistițiu „fragil” este în vigoare din 8 aprilie, conform informațiilor citate.
În acest context, anunțul privind gestionarea strâmtorii și referirile la taxe și restricții indică o posibilă schimbare de regim operațional pentru navele care tranzitează zona, cu implicații pentru rutele și costurile transportului maritim. În lipsa unor detalii oficiale suplimentare, rămâne neclar cum vor fi aplicate concret noile reguli și ce mecanisme de control vor fi folosite.
Recomandate
Iranul a executat cel puțin 2.003 persoane în ultimele 12 luni, potrivit unui raport HRANA , un nivel record care alimentează îngrijorările privind folosirea pedepsei capitale ca instrument de represiune, arată informațiile prezentate de G4Media . Raportul organizației pentru drepturile omului HRANA a fost publicat pe 9 octombrie, înaintea Zilei Mondiale Împotriva Pedepsei cu Moartea , și acoperă intervalul 10 octombrie 2025 – 8 octombrie 2026. Datele indică o creștere de 29% față de perioada precedentă (1.553 execuții) și un salt major față de 2016–2017 (505). Monitorizare limitată și execuții în mare parte neraportate oficial HRANA spune că și-a construit concluziile pe baza a 1.857 de rapoarte și avertizează că restricțiile privind monitorizarea independentă pot face ca unele execuții să rămână nedocumentate. Potrivit organizației, aproximativ 95% dintre execuții nu au fost anunțate de surse oficiale, iar doar 5% au fost raportate oficial. Pentru ce infracțiuni au fost pronunțate execuțiile Distribuția motivelor invocate în cazurile documentate de HRANA arată: acuzații de crimă: 57,56% din execuții; infracțiuni legate de droguri: 36,25%. În plus, nouă execuții au avut loc în public, iar alte șase persoane au primit sentințe care prevedeau execuția publică. Printre cei executați s-au numărat 47 de femei și patru persoane care aveau sub 18 ani la momentul presupuselor infracțiuni. Componenta politică: protestele din ianuarie 2026 și acuzații de „moharebeh” HRANA a documentat 69 de execuții politice sau legate de securitate în perioada analizată, inclusiv 35 asociate protestelor din ianuarie 2026. Douăzeci și nouă de persoane au fost executate sub acuzația de „moharebeh” („dușmănie împotriva lui Dumnezeu”), singură sau împreună cu alte acuzații. Organizația mai notează 369 de „mărturisiri” televizate legate de protestele din ianuarie, despre care afirmă că ar fi fost obținute prin tortură, și indică drept exemple cazurile lui Amirhossein Hatami și Saleh Mohammadi. Separat, Iran International (citat în articol) a publicat pe 6 octombrie o analiză care identifică cel puțin 70 de execuții în cazuri politice și de securitate între 7 ianuarie și 5 octombrie, cu o medie de aproape două pe săptămână, subliniind că sunt cazuri verificate și nu neapărat amploarea totală. Avertisment ONU: pedeapsa capitală, folosită pentru intimidare Experți ONU pentru drepturile omului au cerut oprirea imediată a execuțiilor și au descris Iranul drept cea mai prolifică țară din lume la aplicarea pedepsei capitale pe cap de locuitor. Ei susțin că pedeapsa cu moartea este utilizată pentru a reduce la tăcere disidența, inclusiv prin reîncadrarea activității pașnice drept amenințare la adresa securității naționale. Totodată, experții ONU au avertizat că urmărirea penală a persoanelor arestate în timpul protestelor din ianuarie 2026 ar fi implicat tortură, dispariții forțate, violență sexuală, mărturisiri forțate și refuzul accesului la avocați. HRANA a cerut sistarea imediată a execuțiilor despre care afirmă că urmează unor procese neechitabile și invocă încălcarea Articolului 6 din Pactul Internațional cu privire la Drepturile Civile și Politice. [...]
Putin încearcă să mute vina pentru blocajul negocierilor, în timp ce Rusia își calibrează mesajele pentru publicul intern – aceasta este una dintre concluziile evaluării zilnice publicate de Kyiv Post , pe baza analizei Institute for the Study of War (ISW) din 10 noiembrie 2026, într-un context în care războiul continuă fără semne de concesii din partea Moscovei. Potrivit ISW, președintele rus Vladimir Putin a folosit convorbirea telefonică din 9 octombrie cu președintele SUA, Donald Trump, pentru a acuza în mod fals Ucraina de lipsa progresului în negocierile de pace, deși Rusia ar rămâne „nevoită” să evite negocieri semnificative sau concesii care ar putea duce la încheierea războiului. Mesaj intern: bilanțuri „adaptate” și o nouă platformă socială Analiza mai notează că Ministerul rus al Apărării ar prezenta un rezumat săptămânal „personalizat” al unor succese militare exagerate, orientat explicit către publicul intern. Canalul folosit ar fi „Max”, o platformă nouă de socializare dezvoltată de statul rus, descrisă ca parte a efortului de a controla internetul din Rusia. Efecte politice: acordul SUA–Rusia privind motorina a perturbat discuții cu o delegație ucraineană ISW mai consemnează că anunțul făcut de Donald Trump pe 9 octombrie despre un acord de export de motorină între Statele Unite și Rusia a perturbat o întâlnire de negociere care implica o delegație ucraineană și doi oficiali americani: emisarul special al SUA pentru Orientul Mijlociu, Steve Witkoff, și fostul consilier principal al președintelui SUA, Jared Kushner, la Miami. Situația din teren: lovituri cu drone și o avansare ucraineană Pe plan operațional, evaluarea indică: forțele ucrainene ar fi lovit cu drone infrastructură petrolieră și feroviară în regiunea Rostov, la 10 octombrie; Rusia ar fi lansat 160 de drone asupra Ucrainei peste noapte; forțele ucrainene ar fi avansat recent în direcția Borova. ISW nu oferă, în extrasul publicat de Kyiv Post , detalii suplimentare despre amploarea pagubelor sau despre consecințele logistice ale loviturilor asupra infrastructurii din Rostov. [...]
Atacul Houthi asupra aeroportului din Riad a oprit temporar traficul aerian și a mutat școlile online , amplificând riscurile operaționale într-un moment în care luptele din Yemen se apropie de strâmtoarea Bab el-Mandeb , rută maritimă esențială pentru comerțul internațional, potrivit Agerpres . Atacul, atribuit rebelilor pro-iranieni Houthi din Yemen, a avut loc sâmbătă și s-a soldat cu cel puțin 12 morți și peste 309 răniți. Autoritatea aviației civile din Arabia Saudită a precizat că printre victime se numără patru saudiți și opt străini, inclusiv un american, iar o parte dintre răniți sunt în stare gravă. Impact operațional imediat: aeroport închis, școli mutate online Consecințele directe au fost rapide: operațiunile pe aeroportul din Riad au fost suspendate, iar școlile din capitala saudită au trecut la cursuri online pentru o săptămână. Măsurile indică un nivel ridicat de perturbare pentru transport și activitățile urbane, într-un hub regional cu trafic aerian important. Reacții și risc de escaladare Președintele american Donald Trump a calificat atacul drept „inacceptabil” și a spus că va discuta cu prințul moștenitor Mohammad bin Salman . În paralel, coaliția militară condusă de Arabia Saudită, care sprijină guvernul Yemenului recunoscut internațional, i-a acuzat pe Houthi că au comis „o crimă de război” și a anunțat că va răspunde „ferm”. Potrivit presei americane citate de Agerpres, Arabia Saudită ar fi cerut în repetate rânduri ajutorul Statelor Unite împotriva Houthi, însă Washingtonul a refuzat până acum o implicare militară directă. După atac, Trump a lăsat deschisă posibilitatea unei schimbări de poziție: „Este posibil. Vom analiza situația. Tocmai am aflat despre acest atac recent, așadar vom lua o decizie. Acționăm foarte rapid.” Context: atacuri repetate și miza Bab el-Mandeb Atacul de sâmbătă vine după ce rebelii Houthi revendicaseră deja alte lovituri cu drone și rachete asupra aceluiași aeroport, miercuri și joi, care au provocat șase morți, dintre care trei cetățeni străini. Houthi descriu atacurile ca răspuns la operațiunile militare saudite din Yemen. În același timp, conflictul are o dimensiune strategică: rebelii au ocupat luna trecută partea de vest a Yemenului de-a lungul Mării Roșii, ajungând până la strâmtoarea Bab el-Mandeb, punct-cheie pe ruta Asia–Europa prin Canalul Suez. Trupele guvernamentale yemenite, sprijinite aerian de Arabia Saudită, încearcă să îi îndepărteze din zonă, însă surse militare pro-guvernamentale au declarat pentru AFP că, deși s-au înregistrat progrese, strâmtoarea nu a fost încă preluată, iar rebelii ar controla în continuare insula Mayyun (Perim), în partea cea mai îngustă a strâmtorii. [...]
Finlanda vrea o interdicție UE a vizelor turistice pentru ruși, invocând riscuri de securitate , iar miza este o nouă înăsprire a regimului Schengen la nivel european, peste restricțiile deja aplicate de unele state, potrivit Adevărul . Premierul Petteri Orpo spune că va duce propunerea la summitul Consiliului European din 15–16 octombrie. Orpo susține că oprirea eliberării vizelor turistice pentru cetățenii ruși ar reduce riscurile de securitate, pe fondul temerilor că Rusia ar putea încerca acțiuni de sabotaj în Europa. Declarațiile au fost relatate de postul finlandez Yle . „La reuniunea Consiliului European de săptămâna viitoare, voi propune o măsură concretă: oprirea eliberării vizelor turistice rușilor pentru călătoriile în Europa. Ne temem că Rusia va încerca să organizeze sabotaje în Europa. De ce permitem atunci rușilor să intre aici ca turiști și le permitem să călătorească liber?” Context: restricții deja în vigoare, dar neuniforme în UE Finlanda a oprit eliberarea vizelor turistice pentru ruși și a restricționat intrarea acestora încă din septembrie 2022, după declanșarea invaziei ruse în Ucraina. Demersul actual urmărește extinderea acestor restricții la nivelul întregii Uniuni Europene. În iunie 2026, 11 state europene, inclusiv Finlanda, au cerut Comisiei Europene înăsprirea regulilor pentru acordarea vizelor Schengen cetățenilor ruși. Separat, în noiembrie 2025, Comisia Europeană a suspendat eliberarea vizelor Schengen cu intrări multiple pentru cetățenii ruși, ceea ce înseamnă că aceștia trebuie să solicite o nouă viză pentru fiecare călătorie în UE. Ce urmează: decizie politică și condiții de aplicare O interdicție generală la nivel european ar necesita acordul statelor membre și stabilirea condițiilor concrete de aplicare. Propunerea urmează să fie discutată la summitul Consiliului European din 15–16 octombrie. În același context, Orpo a criticat și acordul privind furnizarea de motorină dintre Rusia și Statele Unite, pe care l-a numit „o dezamăgire teribilă”, afirmând că nu ar avea un impact semnificativ asupra economiei americane sau asupra pieței mondiale. [...]
Declarațiile lui Trump despre schimbarea conducerii Ucrainei și relaxarea de facto a sancțiunilor pe motorină riscă să complice negocierile de pace și să introducă volatilitate pe piața combustibililor , potrivit news.ro . Președintele SUA a spus că „este timpul” ca Ucraina să aibă „un nou președinte” pentru a ajunge la un acord cu Rusia și a cerut Kievului să oprească atacurile asupra infrastructurii ruse din hidrocarburi, pe fondul unei înțelegeri discutate cu Vladimir Putin privind livrări de motorină rusească către SUA și piețele globale. Mesaj politic cu efecte economice: motorina, în centrul discuției Donald Trump a declarat la Casa Albă că Ucraina ar trebui să-și aleagă „un nou lider” care să poată ajunge la un acord cu Rusia pentru a pune capăt războiului. În același timp, el a condamnat atacurile ucrainene asupra rafinăriilor rusești, susținând că acestea agravează „problema mondială” a penuriei de motorină. „Ar fi bine să înceteze”, a avertizat Donald Trump. Declarația vine la o zi după anunțul privind livrarea unor „cantități uriașe” de motorină rusească către Statele Unite, menționează news.ro, care citează AFP, Reuters și Interfax. Kremlinul salută, Kievul respinge Din partea Rusiei, Kirill Dmitriev , trimisul special al Kremlinului pentru cooperare economică și descris drept principal negociator economic al lui Vladimir Putin, a salutat public apelul lui Trump, numindu-l „iconic și istoric”, într-un mesaj pe X. Reacția Kievului a venit prin ministrul de externe Andrii Sîbiha , care a transmis că președintele Volodimir Zelenski „se bucură de sprijinul poporului ucrainean”. Convorbirea Trump–Putin și „relaxarea temporară” a sancțiunilor Un consilier al Kremlinului, Iuri Ușakov, citat de Interfax (preluat de Reuters), a declarat că discuția telefonică dintre Putin și Trump a durat o oră și jumătate și a fost „foarte substanțială și prietenoasă”, iar niciunul dintre cei doi lideri nu a vrut să fie primul care închide. În timpul convorbirii, cei doi ar fi convenit ca Rusia să furnizeze motorină către piețele din SUA și la nivel global pentru a reduce prețurile la combustibil, ceea ce ar fi dus la o „relaxare temporară neașteptată” a sancțiunilor SUA asupra combustibilului rusesc, notează news.ro. Potrivit aceleiași relatări, acest lucru a provocat „consternare” în Ucraina. Zelenski a criticat acordul privind motorina în termeni neobișnuit de duri, numindu-l „o decizie slabă” și „o investiție într-un război care trebuie să ia sfârșit”. Ce urmează: negocieri accelerate, dar cu semnale contradictorii Kremlinul a spus că cea mai mare parte a conversației s-a concentrat pe eforturile de soluționare a războiului, însă Putin a minimalizat probabilitatea reluării curând a negocierilor de pace trilaterale, potrivit materialului. Separat, negociatori din SUA, Ucraina și țări europene au discutat la Miami pentru a ajunge la o propunere de pace „unificată” în următoarele săptămâni, care ar putea fi prezentată Rusiei, potrivit unei persoane familiarizate cu discuțiile. Presa ucraineană a relatat că discuțiile s-au încheiat mai devreme decât era prevăzut, iar delegația ucraineană se întorcea deja acasă. [...]
Amânarea alegerilor palestiniene până în 2027 prelungește incertitudinea politică și riscă să erodeze și mai mult credibilitatea Autorității Palestiniene , într-un moment în care finanțarea externă și stabilitatea administrativă depind de funcționarea instituțiilor și de un minim consens intern, potrivit Al Jazeera . Președintele Autorității Palestiniene, Mahmoud Abbas , a emis un decret prin care amână alegerile pentru Consiliul Legislativ Palestinian, programate inițial pentru 28 noiembrie 2026, și le comasează cu alegerile prezidențiale. Noul calendar fixează scrutinul comun pentru 11 septembrie 2027, a relatat agenția oficială Wafa, citată de publicație. Motivele invocate: condiții „nepotrivite” și restricții israeliene Comitetul Executiv al Organizației pentru Eliberarea Palestinei (OEP) , condus de Abbas, a susținut că situația din Ierusalimul de Est, Cisiordania și Fâșia Gaza nu permite organizarea alegerilor. Printre motivele menționate se află faptul că Israelul nu ar fi permis intrarea materialelor electorale sau a observatorilor internaționali în Gaza. Wafa a mai indicat, conform Al Jazeera, că „interferența” israeliană – inclusiv raiduri militare, extinderea coloniilor și violențe ale coloniștilor în Cisiordania – ar face imposibil un vot echitabil în noiembrie. În plus, sunt invocate reținerea sistematică a veniturilor fiscale palestiniene și restricții privind accesul candidaților și al observatorilor internaționali în Gaza și Ierusalimul de Est ocupat. Pentru Gaza, agenția a menționat și lipsa progreselor în reconstrucție și în desfășurarea unei forțe internaționale de stabilizare. Efect politic: lideri necontestați și presiune pe legitimitatea Autorității Palestiniene Amânarea menține status quo-ul politic și „lasă liderii palestinieni înrădăcinați necontestați”, ceea ce, potrivit Al Jazeera, riscă să accelereze erodarea credibilității Autorității Palestiniene atât în rândul palestinienilor, cât și al țărilor donatoare care o finanțează. Contextul electoral este marcat de faptul că ultimele alegeri parlamentare au avut loc în 2006, când Hamas a învins Fatah, partidul dominant în Autoritatea Palestiniană, iar ruptura a dus ulterior la preluarea controlului asupra Gazei de către Hamas. Abbas, în vârstă de 90 de ani, a câștigat alegerile prezidențiale din 2005; mandatul său ar fi trebuit să se încheie în 2009, însă a continuat să conducă prin decrete. Reacții și critici Ministrul israelian de Externe, Gideon Saar, l-a acuzat pe Abbas că „păcălește comunitatea internațională” prin planificarea anulării alegerilor promise, notează Al Jazeera. Mustafa Barghouti, secretar general al partidului Palestinian National Initiative, a declarat pentru Al Jazeera că există „o mare dezamăgire” în rândul palestinienilor față de decizie. „În acest moment, totul este concentrat în mâinile autorității executive.” „Nu există un sistem judiciar independent, nici un parlament, care să poată emite legi și legislație.” Barghouti a calificat drept „total inacceptabil” faptul că palestinienii nu au avut alegeri de două decenii și a spus că există „o mare nevoie de reformă” din perspectiva populației. Ce urmează Decretul stabilește un nou termen – 11 septembrie 2027 – și comasarea alegerilor legislative cu cele prezidențiale. Rămâne însă deschisă întrebarea dacă vor fi îndeplinite condițiile invocate (accesul observatorilor, materialelor electorale și libertatea de organizare în Gaza și Ierusalimul de Est), în condițiile în care acestea sunt prezentate drept obstacolele principale pentru organizarea scrutinului. [...]
