Știri
Știri din categoria Politică
Crin Antonescu a sărit în apărarea președintelui Nicușor Dan după controversele legate de numirile la vârful parchetelor, potrivit Mediafax. Fostul lider liberal susține că șeful statului a făcut „un prim gest prezidențial sănătos”, refuzând să fie condiționat de presiunea unui grup de susținători și comentatori.
În mesajul public, Antonescu descrie o reacție „disproporționată” din partea unei „haite” pe care o asociază cu „vechi exponenți ai curentului băsist” și ai zonei „rezist”. În interpretarea sa, nemulțumirea ar veni din faptul că președintele „a numit niște procurori care nu sunt ai lor”.
Președintele Nicușor Dan a semnat, miercuri, decretele de numire pentru șapte procurori în funcții de conducere la Parchetul General, DNA și DIICOT. Au fost numiți Cristina Chiriac la conducerea Parchetului General, Viorel Cerbu la șefia DNA și Codrin-Horațiu Miron la șefia DIICOT, alături de Marius-Ionel Ștefan și Marinela Mincă ca adjuncți la DNA, Marius Voineag ca adjunct al procurorului general și Alex Florența ca adjunct la DIICOT. Președintele a respins o singură propunere, cea a lui Gill-Julien Grigore-Iacobici pentru funcția de procuror-șef adjunct al DIICOT, după ce propunerile îi fuseseră transmise cu o zi înainte de ministrul Justiției, Radu Marinescu.
Numirile au fost contestate de mai multe voci publice, inclusiv din zona care l-a susținut pe Nicușor Dan în campania electorală, pe fondul acuzațiilor că ar fi cedat în fața PSD pe tema justiției. Mediafax notează că două dintre propuneri (Cristina Chiriac și Marinela Mincă) au primit avize negative de la CSM, iar pentru Marius Voineag și Alex Florența CSM nu a reușit să emită un aviz, după runde de vot încheiate la egalitate. Conform procedurii, avizul CSM este consultativ, iar decizia finală aparține președintelui.
Nicușor Dan a respins acuzațiile că ar fi validat „propuneri PSD”, afirmând că și-a format propria opinie după discuții cu procurori și că nu s-a consultat cu liderii coaliției înainte de decizie. În acest context, Antonescu își motivează sprijinul printr-o interpretare politică a gestului de la Cotroceni.
„Președintele nu este captivul unei secte sau haite”
Recomandate
PSD ar urma să depună săptămâna viitoare o moțiune de cenzură , un demers care poate declanșa o nouă rundă de instabilitate politică și care, pentru a trece, depinde de o majoritate dificil de construit în Parlament, potrivit Stirile Pro TV , care citează surse politice. Miza imediată este aritmetica parlamentară: ca să răstoarne Guvernul condus de Ilie Bolojan, PSD ar avea nevoie și de voturile AUR, plus sprijinul altor parlamentari dispuși să voteze moțiunea. În paralel, PSD își consultă luni membrii cu privire la rămânerea în coaliția de guvernare, într-un eveniment intern intitulat „Momentul adevărului”, programat la ora 17:00, la Palatul Parlamentului . Potrivit liderilor PSD, consultarea are o singură întrebare și vizează retragerea sprijinului politic pentru premier. Dacă premierul nu demisionează — iar Ilie Bolojan a anunțat că nu va face acest pas — PSD indică drept „următor pas” retragerea miniștrilor săi din Guvern. În consultarea internă sunt așteptați aproximativ 5.000 de membri PSD, pe un model similar celui folosit când partidul a decis intrarea la guvernare alături de PNL, UDMR, USR și minoritățile naționale. Semnale dinspre Președinție și reacția premierului Președintele Nicușor Dan a apreciat luni că scenariul unei moțiuni de cenzură „nu este unul foarte apropiat”. „Nu cred că suntem foarte aproape de moţiune de cenzură.” La rândul său, premierul Ilie Bolojan a transmis că, dacă PSD se retrage de la guvernare, va dispune înlocuirea oamenilor propuși de PSD în funcții guvernamentale și că executivul își va continua mandatul până când va fi demis prin moțiune de cenzură, „conform prevederilor constituționale”. În aceeași intervenție, Bolojan a susținut că tensiunile au legătură și cu măsuri care vizează „astuparea unor găuri” și eliminarea „pierderilor cronice”, invocând și lipsa unor propuneri „cu fundament financiar”. Ce urmează Din informațiile prezentate, următoarele repere sunt: consultarea internă a PSD, luni, de la ora 17:00, la Palatul Parlamentului; în funcție de rezultat, retragerea sprijinului politic pentru premier și, posibil, retragerea miniștrilor PSD; depunerea moțiunii de cenzură „săptămâna viitoare”, conform surselor politice citate de Știrile Pro TV. [...]
PNL condiționează orice colaborare viitoare cu PSD de evitarea unei crize guvernamentale , într-un moment în care ieșirea PSD de la guvernare ar putea declanșa o reconfigurare a majorității parlamentare. Premierul Ilie Bolojan spune, potrivit Antena 3 , că PNL are o rezoluție internă care exclude o nouă colaborare cu PSD dacă social-democrații „generează o criză politică și guvernamentală”. Bolojan a fost întrebat dacă există în PNL un grup care s-ar putea alinia cu PSD, iar răspunsul său a fost că are încredere în colegii liberali și că deciziile vor fi luate într-o ședință, „în funcție de ce se întâmplă mâine”. Linia roșie invocată de Bolojan: „premier de tip marionetă” și pierderea sprijinului în Parlament În declarațiile citate, premierul a argumentat că, dacă „un alt partid stabilește premierul altui partid”, partidul care acceptă o astfel de soluție „devine o anexă”. El a pus în discuție scenariul unui „premier de tip marionetă”, despre care spune că nu ar fi „bine pentru România” și nici pentru PNL. Bolojan a mai spus că, dacă guvernul pe care îl conduce nu mai are susținere în Parlament și „cade prin moțiune”, președintele începe consultări și poate propune un nou premier, însă acesta trebuie să se bazeze pe o majoritate și pe sprijinul propriului partid. UDMR și rolul președintelui Nicușor Dan, în viziunea premierului Întrebat despre poziția UDMR, Bolojan a afirmat că formațiunea „a avut o atitudine de a evita poziționările” și de a păstra dialogul cu toate forțele politice, rol pe care îl vede ca „factor de echilibru” și pe viitor. Despre președintele Nicușor Dan, premierul a spus că acesta a dialogat cu partidele și „în funcție de perspective” va acționa ca mediator. Bolojan a descris contextul drept unul „complicat”, cu „un parlament fragmentat”, în care ar fi nevoie de coaliții de cel puțin trei partide pentru o majoritate. Mesaj politic cu miză de guvernare În același context, Bolojan a susținut că nu urmărește obținerea unei funcții și că acționează „pentru România și nu pentru PSD”. El a afirmat că PNL și PSD au „o responsabilitate pentru ce s-a întâmplat în România” și a avertizat că, dacă nu se schimbă modul de guvernare – inclusiv prin cheltuirea transparentă a banilor publici și eliminarea privilegiilor – „din 2028” există riscul unui „val anti-sistem”. [...]
O nouă criză în coaliția de guvernare riscă să împingă în sus costurile de finanțare ale României , într-un moment în care investitorii și agențiile de rating cer stabilitate politică pentru reducerea deficitului bugetar și evitarea unei retrogradări, potrivit Biziday , care citează o analiză Bloomberg . Tensiunile vin pe fondul intenției PSD, cel mai mare partid din coaliția aflată la guvernare, de a-i retrage sprijinul politic premierului Ilie Bolojan . Social-democrații îi reproșează acestuia adoptarea unor măsuri de austeritate, precum și lipsa comunicării și coordonării în cadrul coaliției cvadrilaterale. Premierul a indicat că nu intenționează să demisioneze, chiar dacă PSD își retrage sprijinul. Bloomberg notează că România se poate confrunta cu prăbușirea coaliției pro-europene instalate în urmă cu zece luni, după o criză politică majoră declanșată de anularea alegerilor prezidențiale . Ce opțiuni are premierul dacă pierde majoritatea Pierderea sprijinului PSD ar lăsa guvernul fără majoritate parlamentară, iar Bolojan ar trebui să aleagă între mai multe variante, potrivit Bloomberg: continuarea cu un guvern minoritar; trecerea în opoziție; susținerea unui alt candidat la funcția de premier pentru refacerea alianței. Dacă miniștrii PSD ar demisiona, premierul ar avea la dispoziție 45 de zile pentru a cere un vot de încredere în Parlament, perioadă în care și-ar păstra atribuțiile depline, după numirea unor interimari pentru portofoliile vacante. Într-un interviu acordat vineri, Bolojan a spus că este pregătit să conducă un guvern minoritar atât timp cât Constituția permite sau până la adoptarea unei moțiuni de cenzură. Totodată, el a afirmat că PNL va refuza să formeze o altă coaliție. De ce contează pentru piețe și rating Bloomberg avertizează că noul episod de instabilitate politică ar putea alarma investitorii și agențiile de rating, care au semnalat că stabilitatea este esențială pentru reducerea deficitului bugetar — cel mai mare din Uniunea Europeană — și pentru evitarea unei scăderi a ratingului de țară. În același context, publicația arată că România plătește deja cele mai ridicate costuri de împrumut din regiune, iar obligațiunile denominate în dolari au avut vineri cele mai slabe performanțe dintre piețele emergente, pe fondul creșterii riscului politic. Sursele citate nu oferă, în materialul preluat de Biziday, un calendar sau o estimare numerică a impactului asupra dobânzilor. [...]
Riscul unei ruperi a coaliției de guvernare readuce presiune pe finanțarea României , într-un moment în care investitorii și agențiile de rating condiționează credibilitatea ajustării bugetare de stabilitate politică, potrivit Mediafax , care citează o relatare Bloomberg . Social-democrații urmează să decidă luni, într-o consultare internă, retragerea sprijinului pentru premierul Ilie Bolojan , invocând abordarea de austeritate și coordonarea deficitară în cadrul coaliției formate din patru partide. Premierul, lider al Partidului Liberal, a transmis că intenționează să rămână în funcție indiferent de rezultat, ceea ce ar putea împinge PSD să depună sau să susțină o moțiune de neîncredere în următoarele săptămâni. De ce contează pentru piețe: deficit, rating și costuri de împrumut Miza depășește disputa politică, pentru că o eventuală dezbinare a coaliției pro-europene ar crește incertitudinea într-o perioadă în care România încearcă să reducă „cel mai mare deficit bugetar din UE” și să evite o retrogradare la categoria „junk” (nerecomandată investițiilor), notează Bloomberg, citat de Mediafax. În același context, articolul menționează că România plătește deja cele mai mari dobânzi la împrumuturi dintre competitorii regionali, iar obligațiunile denominate în dolari au avut vineri cele mai slabe performanțe pe piețele emergente, pe fondul creșterii riscului politic. Scenariile după votul PSD: guvern minoritar, opoziție sau reconstrucția majorității Liderul PSD Sorin Grindeanu a anunțat intensificarea presiunilor, afirmând că „de luni” va exista „o nouă realitate politică” și că partidul își va stabili „propria cale”, inclusiv varianta trecerii în opoziție. Dacă PSD își retrage sprijinul, Bolojan ar rămâne fără majoritate parlamentară, iar opțiunile descrise în material sunt: continuarea cu un guvern minoritar; trecerea în opoziție; susținerea unui alt candidat la funcția de prim-ministru pentru refacerea alianței. Dacă miniștrii social-democrați demisionează din cabinet, premierul ar avea la dispoziție 45 de zile pentru a cere un vot de încredere în Parlament, perioadă în care își păstrează atribuțiile după numirea unor interimari. Bolojan a indicat, într-un interviu radio de vineri, că ar fi pregătit să conducă un guvern minoritar dacă Constituția permite sau până la pierderea unui vot de neîncredere și a mai spus că Partidul Liberal ar refuza refacerea coaliției cu PSD în formatul actual. [...]
România riscă să piardă bani din PNRR dacă reformele se blochează , avertizează președintele Senatului, Mircea Abrudean , într-o postare publică citată de Wall-Street . El susține că presiunea politică asupra premierului Ilie Bolojan vine din faptul că măsurile „au deranjat acolo unde doare”, iar miza imediată este respectarea termenelor și a „jaloanelor” (ținte asumate) din Planul Național de Redresare și Reziliență. Abrudean afirmă că România a ajuns „într-un punct critic”, în care trebuie să aleagă între continuarea reformelor structurale și revenirea la un sistem marcat de „privilegii”. În evaluarea sa, dificultățile nu ar fi generate de lipsa fondurilor sau de probleme bugetare, ci de efectele reformelor asupra unor zone sensibile. Ce reforme indică Abrudean ca sursă a rezistenței În mesajul său, președintele Senatului enumeră trei direcții care ar fi alimentat criticile la adresa premierului: pensiile speciale, pe care le numește „o premieră la noi”; reducerea aparatului de stat, despre care spune că „a crescut necontrolat”; eliminarea influenței politice din conducerea companiilor de stat care înregistrează pierderi. Miza financiară: termenul PNRR și „miliarde de euro” neabsorbite Abrudean avertizează că România mai are la dispoziție „doar șase luni” până la termenul final legat de PNRR, iar „miliarde de euro” ar putea rămâne neabsorbite. El indică drept referință suma de 21 de miliarde de euro (aprox. 105 miliarde lei) ca oportunitate de modernizare, dar subliniază riscul ratării unor jaloane „nu din lipsă de soluții, ci din lipsă de responsabilitate”. În același context, Abrudean leagă și obiectivul de aderare la OCDE de continuitatea reformelor, susținând că intrarea în organizație ar aduce „stabilitate și investiții”, însă depinde direct de menținerea direcției de schimbare. Mesaj politic: sprijin pentru premier În final, președintele Senatului transmite un mesaj de susținere pentru Ilie Bolojan și spune că „curajul” unui premier care a împins aceste schimbări „ar trebui susținut, promovat și nu criticat”. Declarațiile sunt atribuite de Wall-Street agenției Agerpres. [...]
Partidul Socialist Bulgar (BSP) a ratat pentru prima dată intrarea în Parlament , un semnal de reconfigurare politică în regiune care poate schimba rapid raportul de forțe și modul de guvernare, potrivit G4Media . Conform portalurilor locale Dnevnik și Sega, care au preluat date oficiale după numărarea a 97,52% din procesele-verbale, BSP a candidat ca alianța „BSP – Stânga Unită” și a obținut 3% din voturi, sub pragul electoral de 4%. În aceste condiții, formațiunea – considerată continuatoarea fostului Partid Comunist Bulgar – rămâne în afara legislativului. Alegerile au fost câștigate de partidul fondat de fostul președinte pro-rus Rumen Radev , cu peste 44% din voturi. Acesta ar urma să formeze singur guvernul, grație redistribuirii voturilor obținute de partidele care nu au trecut pragul electoral. De ce contează: dispariția unei forțe tradiționale accelerează concentrarea puterii Ieșirea BSP din Parlament elimină un actor care a participat „pentru o lungă perioadă” la guvernare în diverse coaliții, dar care, în ultimii ani, a eșuat în încercarea de modernizare, potrivit articolului. În același timp, rezultatul deschide calea pentru o guvernare monocoloră, într-un context în care voturile formațiunilor sub prag sunt redistribuite. Publicația notează că este al doilea partid din regiune aflat într-o situație similară, după Partidul Socialist din Ungaria, și el continuator al fostului Partid Comunist. Context: un partid cu rădăcini în vechiul aparat BSP a fost fondat în 1990 și a preluat infrastructura logistică și umană a fostului Partid Comunist Bulgar. Este afiliat la Partidul Socialiștilor Europeni și este condus de Krum Zarkov, mai arată sursa. [...]
