Știri
Știri din categoria Politică
Crin Antonescu a sărit în apărarea președintelui Nicușor Dan după controversele legate de numirile la vârful parchetelor, potrivit Mediafax. Fostul lider liberal susține că șeful statului a făcut „un prim gest prezidențial sănătos”, refuzând să fie condiționat de presiunea unui grup de susținători și comentatori.
În mesajul public, Antonescu descrie o reacție „disproporționată” din partea unei „haite” pe care o asociază cu „vechi exponenți ai curentului băsist” și ai zonei „rezist”. În interpretarea sa, nemulțumirea ar veni din faptul că președintele „a numit niște procurori care nu sunt ai lor”.
Președintele Nicușor Dan a semnat, miercuri, decretele de numire pentru șapte procurori în funcții de conducere la Parchetul General, DNA și DIICOT. Au fost numiți Cristina Chiriac la conducerea Parchetului General, Viorel Cerbu la șefia DNA și Codrin-Horațiu Miron la șefia DIICOT, alături de Marius-Ionel Ștefan și Marinela Mincă ca adjuncți la DNA, Marius Voineag ca adjunct al procurorului general și Alex Florența ca adjunct la DIICOT. Președintele a respins o singură propunere, cea a lui Gill-Julien Grigore-Iacobici pentru funcția de procuror-șef adjunct al DIICOT, după ce propunerile îi fuseseră transmise cu o zi înainte de ministrul Justiției, Radu Marinescu.
Numirile au fost contestate de mai multe voci publice, inclusiv din zona care l-a susținut pe Nicușor Dan în campania electorală, pe fondul acuzațiilor că ar fi cedat în fața PSD pe tema justiției. Mediafax notează că două dintre propuneri (Cristina Chiriac și Marinela Mincă) au primit avize negative de la CSM, iar pentru Marius Voineag și Alex Florența CSM nu a reușit să emită un aviz, după runde de vot încheiate la egalitate. Conform procedurii, avizul CSM este consultativ, iar decizia finală aparține președintelui.
Nicușor Dan a respins acuzațiile că ar fi validat „propuneri PSD”, afirmând că și-a format propria opinie după discuții cu procurori și că nu s-a consultat cu liderii coaliției înainte de decizie. În acest context, Antonescu își motivează sprijinul printr-o interpretare politică a gestului de la Cotroceni.
„Președintele nu este captivul unei secte sau haite”
Recomandate
Președintele USR, Dominic Fritz , spune că Nicușor Dan a pierdut încrederea unei părți din electorat , ceea ce poate complica relația politică dintre USR și șeful statului, într-un moment în care deciziile prezidențiale sunt deja contestate public. Declarațiile au fost făcute marți seară, la TVR 1, potrivit news . Fritz afirmă că „foarte, foarte mulți oameni” l-au votat pe Nicușor Dan cu „alte speranțe” și „posibil și alte valori”, iar acum sunt „foarte dezamăgiți”, adăugând că și el este dezamăgit, inclusiv o parte dintre simpatizanții USR care l-au susținut în campanie. „Eu cred că sunt foarte, foarte mulţi oameni în România care l-au votat cu totul cu alte speranţe, posibil şi alte valori şi care sunt foarte dezamăgiţi. Şi eu sunt dezamăgit şi cred că o mare parte şi din oamenii care simpatizează cu USR şi care l-au susţinut în campanie.” „Păcăleala presupune o intenție” Întrebat dacă se simte „păcălit” de președinte, liderul USR a respins ideea, susținând că „păcăleala” implică intenție și că nu poate judeca motivele pentru care președintele „a dezamăgit în foarte multe domenii”. „Nu cred că păcăleala este o categorie prezidenţială (…) Păcăleala presupune o intenţie. Eu nu pot să judec care este motivul, de ce preşedintele a dezamăgit în foarte multe domenii.” Ce reproșuri invocă Fritz și ce alimentează criticile Fritz spune că o parte dintre alegători l-au ascultat pe Nicușor Dan în campanie vorbind despre justiție, anticorupție și atitudinea față de PSD, iar după deciziile luate „nu îl mai recunoaște”. În același context, sunt enumerate mai multe teme care au generat critici la adresa președintelui Nicușor Dan din partea susținătorilor săi: numirile din justiție; presupusa apropiere față de PSD și Sorin Grindeanu; modul de gestionare a crizei politice de după moțiunea de cenzură; învestirea unui guvern „format în jurul PSD”; nepublicarea raportului privind anularea alegerilor, deși ar fi fost promis în campanie și imediat după preluarea mandatului. [...]
Anularea fotografiei de grup la reuniunea miniștrilor de externe din G20 arată cât de greu mai pot fi gestionate, operațional, formatele diplomatice tradiționale atunci când Rusia este prezentă , în condițiile în care mai multe delegații occidentale ar fi refuzat să apară alături de Serghei Lavrov , potrivit CNN . Reuniunea a început vineri, la Atlanta, fără „fotografia de familie” – un element ceremonial obișnuit la astfel de întâlniri – după ce numeroși reprezentanți ar fi fost așteptați să părăsească sala în loc să fie fotografiați lângă ministrul rus de externe. Doi oficiali occidentali au declarat pentru CNN că peste o treime dintre participanți ar fi amenințat cu un astfel de gest. Potrivit a trei surse citate de publicație, SUA ar fi luat în calcul realizarea a două fotografii de grup – una cu Lavrov și una fără el. În final, secretarul de stat Marco Rubio a decis să renunțe complet la fotografie, au spus două dintre surse. De ce a fost anulată fotografia: evitarea unui „spectacol” care să acopere agenda Un oficial american a explicat că Rubio a luat decizia deoarece a considerat că tensiunile din jurul fotografiei ar fi devenit „o distragere” și un „spectacol” care ar fi umbrit reuniunea. Un alt oficial american a precizat: „Fotografia a fost anulată după ce a devenit clar că unele delegații nu erau dispuse să participe la o fotografie comună.” Același oficial a adăugat că SUA au preferat să renunțe la momentul ceremonial pentru a păstra atenția pe discuțiile de fond și pe prioritățile comune ale reuniunii miniștrilor de externe din G20. Contextul politic: fisuri SUA–Europa pe abordarea față de Rusia Tensiunile legate de prezența lui Lavrov în SUA apar pe fondul diviziunilor dintre administrația Trump și Europa privind abordarea față de Rusia, notează CNN. În același timp, războiul în curs al Moscovei împotriva Ucrainei și perspectiva unei posibile reveniri a SUA la acțiuni militare împotriva Iranului planează asupra reuniunii. În ultimele săptămâni, potrivit sursei, Trump a încheiat un acord petrolier cu Moscova și a renunțat la sancțiuni împotriva Rusiei, în timp ce a crescut presiunea asupra Kievului pentru a opri atacurile asupra rafinăriilor rusești. Un oficial rus de rang înalt a afirmat că au existat discuții despre posibila ridicare a sancțiunilor americane asupra fondului suveran de investiții al Rusiei, descris ca fiind de ordinul mai multor miliarde de dolari. În paralel, Rusia și-a continuat atacurile asupra țintelor civile din Ucraina, mai arată materialul. Mesajele din interiorul reuniunii: „moment critic”, dar ton diferit În declarațiile de deschidere, Rubio a spus că reprezentanții se reunesc într-un „moment critic” și a invocat crize economice și geopolitice interconectate, cu riscuri pentru „ordinea economică globală”, inclusiv perturbări ale energiei și alimentelor, lanțurilor de aprovizionare, comerțului și libertății de navigație. Ministrul german de externe Johann Wadephul a încercat să minimizeze diferențele, afirmând că SUA și Europa „citesc de pe aceeași foaie” și descriindu-l pe Rubio drept „un partener de încredere”. Totuși, el a admis că „tonul în Europa” este diferit, mai ales pentru statele mai apropiate de conflict. Un alt oficial occidental a punctat, în același context, că decizii majore precum ridicarea sancțiunilor apar, de regulă, ca răspuns la acțiuni ale părții sancționate, adăugând: „S-a întâmplat ceva? Noi nu vedem asta.” [...]
Rectificarea bugetară readuce în prim-plan disputa despre finanțarea urgențelor , după ce ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete , l-a acuzat pe fostul premier Ilie Bolojan că a tăiat la începutul anului banii ceruți pentru serviciile de urgență, iar acum critică suplimentarea de la rectificare, potrivit news . Rogobete a reacționat la declarațiile lui Bolojan, care a susținut că o parte importantă din sumele rectificate la Sănătate ar reflecta „eșecul” ministrului de a aloca banii „în funcție de priorități” și de a accesa fonduri europene (PNRR și coeziune), în valoare de 700 de milioane de lei. Într-o postare pe Facebook, ministrul Sănătății a respins acuzațiile și a afirmat că „minciuna și manipularea au fost demontate cu cifre”, susținând că fostul premier ar fi prezentat public, în mod fals, că el nu ar fi anticipat corect necesarul bugetar și că de aici ar fi pornit „criza din sănătate”. Miza: cine poartă responsabilitatea pentru presiunea bugetară din urgențe Rogobete spune că, la începutul anului, a solicitat 660 de milioane de lei pentru finanțarea serviciilor de urgență, dar că Ilie Bolojan ar fi redus suma cu 200 de milioane de lei, „din pix”, pentru a raporta reduceri de cheltuieli și un deficit mai mic. Potrivit ministrului, la rectificarea bugetară de vineri, serviciile de urgență au primit suplimentar aproximativ 200 de milioane de lei, adică exact suma care ar fi fost tăiată inițial. Schimb de acuzații după rectificare Ministrul îl acuză pe fostul premier de „ipocrizie” și susține că tăierea inițială ar fi creat o criză financiară în serviciile de urgență, iar acum responsabilitatea ar fi transferată către cei care ar fi avertizat asupra riscurilor. În același timp, Bolojan a declarat, după aprobarea primei rectificări bugetare din 2026, că ordonanța de urgență confirmă „buna moștenire”, invocând un deficit bugetar de 3,81% din PIB după primele nouă luni și investiții publice mai mari cu peste 25 de miliarde de lei față de anul trecut. El a mai afirmat că OUG „arată și ratările miniștrilor PSD”, dând ca exemplu Ministerul Sănătății. Context politic News amintește că Rogobete a ocupat funcția de ministru al Sănătății și înainte de moțiunea de cenzură din mai 2026, în urma căreia a fost demis guvernul Bolojan. Schimbul de replici vine într-un moment în care rectificarea bugetară devine teren de confruntare politică pe tema priorităților de cheltuire și a modului în care sunt acoperite nevoile imediate ale sistemului sanitar, în special la nivelul serviciilor de urgență. [...]
Democrații din Camera Reprezentanților cer păstrarea conversațiilor lui Donald Trump cu chatbotul Grok , într-un demers cu miză de reglementare privind arhivarea deciziilor executive influențate de inteligență artificială , potrivit Futurism . Solicitarea vizează conservarea „oricăror prompturi” adresate unor chatboți precum Grok și a răspunsurilor primite, atunci când președintele își îndeplinea atribuțiile oficiale sau ceremoniale. Inițiativa vine după relatări că Trump ar fi folosit Grok în pregătirea atacului din 3 ianuarie asupra Caracasului, care, conform informațiilor citate, a ucis 100 de persoane și a lăsat părți ale orașului în ruine. În același context, materialul susține că, înainte de atacuri și de o operațiune militară în urma căreia trupele americane l-ar fi răpit pe președintele Venezuelei, Nicolás Maduro, și pe Cilia Flores, Trump ar fi avut o „obsesie” de câteva săptămâni pentru chatbot. Ce cer congresmenii și care este termenul Într-o scrisoare către Trump, văzută de Politico , reprezentanții democrați Jamie Raskin și Robert Garcia (din comisiile pentru justiție și supraveghere) cer: păstrarea „oricăror prompturi” transmise către chatboți de tip Grok în timpul exercitării atribuțiilor prezidențiale; păstrarea răspunsurilor generate de acești chatboți; un briefing despre utilizarea „modelelor lingvistice mari” (sisteme de IA care generează text pe baza unor seturi mari de date) în luarea deciziilor executive, până la 11 noiembrie. De ce contează: dosar de arhivare și control asupra deciziei executive Miza imediată este una de control și trasabilitate: dacă un președinte folosește un instrument de IA pentru a fundamenta decizii, congresmenii încearcă să trateze aceste interacțiuni ca pe documente oficiale ce trebuie păstrate pentru eventuale investigații. Scrisoarea ar fi fost declanșată, potrivit Politico, de informații privind dependența lui Trump de Grok în planificarea atacului din 3 ianuarie. Raskin și Garcia susțin că Trump ar fi folosit chatbotul pentru a „opina” despre reacția venezuelenilor la capturarea lui Maduro și că, pe baza răspunsului, ar fi ordonat armatei SUA să atace Venezuela și să îl captureze pe președinte „fără autorizarea Congresului”. Reacția Casei Albe și ce rămâne neclar Un oficial al Casei Albe a declarat pentru Politico că administrația „păstrează toate documentele cerute, în conformitate cu legea”. Materialul notează însă că nu este clar cât de cooperantă va fi Casa Albă în al doilea mandat al lui Trump și ridică posibilitatea ca logurile să fie șterse. Informațiile despre rolul concret al Grok în decizie și despre existența/forma acestor conversații rămân, în acest stadiu, la nivelul relatărilor citate și al solicitării de conservare a documentelor, fără ca logurile să fie făcute publice. [...]
Rectificarea bugetară a reaprins disputa pe deficit și investiții , după ce Ilie Bolojan a acuzat PSD că a folosit politic tema finanțelor publice și le-a cerut social-democraților „să guverneze”, potrivit Mediafax . Într-o postare pe Facebook, fostul premier a susținut că PSD „și-a adus aminte de urgențele reale” și a renunțat la „șantajul cu blocarea rectificării până la prezentarea unor deficite măsluite”. Mesajul vine după adoptarea ordonanței de urgență privind rectificarea bugetară. Cifrele invocate: deficit mai mic, investiții mai mari Bolojan afirmă că datele prezentate de Guvern confirmă o îmbunătățire a indicatorilor fiscali și o creștere a investițiilor publice. El indică o scădere a deficitului bugetar după primele nouă luni la 3,81% din PIB , de la 5,31% în aceeași perioadă din 2025, precum și o majorare a investițiilor publice cu peste 25 de miliarde de lei față de anul trecut. „Sunt date asumate oficial astăzi de Guvern. Sigur, pentru PSD este deja modus operandi să atace seara, la televizor, ceea ce miniștrii PSD au adoptat dimineața, în Guvern”, a precizat Bolojan. Pe acest fond, liderul PNL le-a transmis social-democraților că, odată ce „au confirmat oficial buna moștenire”, ar trebui să se concentreze pe guvernare, nu doar pe rectificare. Atac pe zona de execuție bugetară la Sănătate și fonduri europene Bolojan l-a criticat și pe ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, susținând că o parte importantă din sumele rectificate ar reflecta probleme de alocare a bugetului și de atragere a finanțărilor europene. În acest context, el menționează 700 de milioane de lei din fonduri europene ( PNRR și coeziune) care ar fi trebuit accesate. „OUG de astăzi arată și ratările miniștrilor PSD. Spre exemplu, în cazul Ministerului Sănătății, cea mai mare parte a sumelor rectificate este consecința eșecului domnului Rogobete de a aloca banii din buget în funcție de priorități, nu de preferințe sau interese, și de a accesa fondurile europene (PNRR și coeziune), în valoare de 700 de milioane de lei”, a mai scris fostul premier. În final, Bolojan a reluat mesajul politic către PSD: „Puneți mâna și guvernați, pentru că nevoile României nu se reduc la rectificare. Și încercați să guvernați mai bine decât ați făcut-o data trecută.” [...]
PSD Iași a propus-o pe Sidonia Susanu pentru funcția de secretar de stat în Ministerul Sănătății, o nominalizare cu potențial de tensiune politică în coaliție, având în vedere legăturile publice anterioare ale medicului cu PNL. Informația este prezentată de Adevărul , care notează că nu este clar dacă Susanu ar urma să semneze o adeziune la PSD sau să fie susținută ca tehnocrat. Potrivit publicației, propunerea a fost decisă vineri, 30 octombrie, și ar fi fost discutată inclusiv cu ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, în timpul unei vizite recente la Iași. Informația privind discuțiile și originea nominalizării este atribuită unor surse citate de Ziarul de Iași . De ce contează nominalizarea Elementul sensibil al propunerii este profilul public al Sidoniei Susanu și asocierea anterioară cu PNL. Adevărul amintește că, în 2020, medicul a publicat un mesaj în care îi mulțumea lui Costel Alexe pentru revenirea la Spitalul de Copii din Iași și făcea referire la „echipa” PNL. În același mesaj, Susanu preciza că nu este om politic și că nu va face politică. Postarea este indicată în articol ca fiind publicată pe Facebook . În plan politic, faptul că PSD propune pentru o funcție de conducere în minister o persoană percepută ca apropiată de PNL poate ridica semne de întrebare despre criteriile de selecție și despre echilibrul intern al numirilor, mai ales în condițiile în care statutul ei (membru de partid vs. tehnocrat) rămâne neclar. Cum justifică PSD Iași propunerea Bogdan Cojocaru, președintele PSD Iași, a declarat că nominalizarea a venit „în urma unei solicitări de la București” și că a fost validată în forurile organizației județene. El a spus că discuțiile interne au dus la alegerea Sidoniei Susanu ca propunere pentru „zona de sănătate”, „deocamdată, până se lămuresc și celelalte subiecte”. Cine este Sidonia Susanu și ce experiență aduce Conform informațiilor prezentate, Sidonia Susanu este medic primar în chirurgie plastică, estetică și microchirurgie reconstructivă și conduce din 2021 secția de profil de la Spitalul Clinic de Urgență pentru Copii „Sfânta Maria” din Iași . Secția coordonată de ea este descrisă ca fiind singura de profil pediatric din nord-estul țării și include o unitate funcțională pentru tratarea copiilor cu arsuri grave. Adevărul mai notează că medicul a devenit cunoscută la nivel național în 2022, când a coordonat echipa care a replantat brațele Alexiei Tudose (detalii într-un material anterior al publicației, aici ). În 2023, a coordonat o intervenție complexă pentru un adolescent de 15 ani lovit de tren, care și-a recăpătat gamba amputată (context aici ). În noiembrie 2023, Susanu a fost decorată de președintele Klaus Iohannis cu Ordinul „Meritul Sanitar” în grad de Cavaler, potrivit unui articol anterior al Adevărul, disponibil aici . Publicația mai menționează că, în 2024, Colegiul Medicilor din România i-a acordat premiul „George Emil Palade”. Ce urmează În acest moment, rămân două necunoscute esențiale: dacă Sidonia Susanu acceptă oficial propunerea și în ce formulă politică ar urma să fie numită (cu adeziune la PSD sau ca tehnocrat). Adevărul precizează explicit că aceste aspecte nu sunt încă lămurite. [...]
