Știri
Știri din categoria Politică
Crin Antonescu a sărit în apărarea președintelui Nicușor Dan după controversele legate de numirile la vârful parchetelor, potrivit Mediafax. Fostul lider liberal susține că șeful statului a făcut „un prim gest prezidențial sănătos”, refuzând să fie condiționat de presiunea unui grup de susținători și comentatori.
În mesajul public, Antonescu descrie o reacție „disproporționată” din partea unei „haite” pe care o asociază cu „vechi exponenți ai curentului băsist” și ai zonei „rezist”. În interpretarea sa, nemulțumirea ar veni din faptul că președintele „a numit niște procurori care nu sunt ai lor”.
Președintele Nicușor Dan a semnat, miercuri, decretele de numire pentru șapte procurori în funcții de conducere la Parchetul General, DNA și DIICOT. Au fost numiți Cristina Chiriac la conducerea Parchetului General, Viorel Cerbu la șefia DNA și Codrin-Horațiu Miron la șefia DIICOT, alături de Marius-Ionel Ștefan și Marinela Mincă ca adjuncți la DNA, Marius Voineag ca adjunct al procurorului general și Alex Florența ca adjunct la DIICOT. Președintele a respins o singură propunere, cea a lui Gill-Julien Grigore-Iacobici pentru funcția de procuror-șef adjunct al DIICOT, după ce propunerile îi fuseseră transmise cu o zi înainte de ministrul Justiției, Radu Marinescu.
Numirile au fost contestate de mai multe voci publice, inclusiv din zona care l-a susținut pe Nicușor Dan în campania electorală, pe fondul acuzațiilor că ar fi cedat în fața PSD pe tema justiției. Mediafax notează că două dintre propuneri (Cristina Chiriac și Marinela Mincă) au primit avize negative de la CSM, iar pentru Marius Voineag și Alex Florența CSM nu a reușit să emită un aviz, după runde de vot încheiate la egalitate. Conform procedurii, avizul CSM este consultativ, iar decizia finală aparține președintelui.
Nicușor Dan a respins acuzațiile că ar fi validat „propuneri PSD”, afirmând că și-a format propria opinie după discuții cu procurori și că nu s-a consultat cu liderii coaliției înainte de decizie. În acest context, Antonescu își motivează sprijinul printr-o interpretare politică a gestului de la Cotroceni.
„Președintele nu este captivul unei secte sau haite”
Recomandate
Ministrul Apărării, Radu Miruță, cere stabilirea responsabililor în cazul fotografiilor trucate în care apare Nicușor Dan, potrivit Euronews România . El spune că ancheta trebuie să lămurească atât cine a decis publicarea imaginilor, cât și traseul lor până în spațiul public. Într-o declarație oferită în exclusivitate, Miruță a fost întrebat despre ancheta DIICOT privind imaginile controversate și a insistat că investigația trebuie să stabilească „sursa” și responsabilitatea pentru distribuire. În relatarea sa, ministrul a indicat că fotografiile ar fi ajuns în spațiul public după ce au fost trimise de Elena Lasconi , „candidată atunci”, iar ancheta trebuie să stabilească de unde le-a avut și dacă știa sau nu că sunt contrafăcute. „Aceste lucruri trebuie clarificate și această clarificare trebuie să vină de la cei care au propagat astfel de poze. Acele poze au apărut în spațiul public trimise de Elena Lasconi, candidată atunci, de unde le-a avut, dacă le-a avut, dacă știa că sunt contrafăcute, nu știa că sunt contrafăcute sunt date care trebuie să rezulte din această anchetă, dar sursa este cine a dispus să le pună în practică, să le publice”, a declarat Miruță. Întrebat dacă publicarea fotografiilor ar fi putut face parte dintr-o strategie sau dacă a fost o acțiune izolată, Miruță a evitat să speculeze asupra motivațiilor. În schimb, a pus accent pe rolul instituțiilor statului în limitarea dezinformării și în oprirea răspândirii unor astfel de materiale. Ministrul a spus că nu poate evalua „avantaj” sau „neavantaj” pentru cineva, dar a susținut că, într-o societate „normală”, dezinformarea trebuie limitată prin intervenția instituțiilor, care să oprească și să lămurească situația. Totodată, a afirmat că nu poate confirma dacă a existat o acțiune conștientă legată de „poze cu actori” sau alte elemente vehiculate public. În aceeași intervenție, Miruță a comentat și informațiile privind o posibilă implicare a unor membri din echipa de campanie a Elenei Lasconi. El a respins ideea că persoane din echipă ar fi influențat trimiterea fotografiilor și a susținut că decizia ar fi aparținut Elenei Lasconi, fără ca oamenii din jurul ei să știe. Miruță a invocat, în acest context, cazul Ioanei Răduca, despre care a spus că „nici măcar nu știa de aceste poze”, și a calificat drept „o jignire” ideea că oameni din campanie ar fi fost recompensați sau implicați în mod deliberat. Ancheta DIICOT ar urma să stabilească, pe baza probelor, proveniența imaginilor și nivelul de cunoaștere al celor care le-au distribuit. [...]
Nicușor Dan mizează pe stabilitate politică în fața tensiunilor din coaliție , potrivit HotNews.ro , subliniind că partidele trebuie să colaboreze pentru obiectivele majore ale României, în ciuda amenințărilor PSD privind o posibilă ieșire de la guvernare după consultarea internă programată pe 20 aprilie 2026. Declarațiile au fost făcute la Timișoara, pe fondul tensiunilor tot mai vizibile dintre social-democrați și premierul Ilie Bolojan, dar și al presiunilor legate de reforme și absorbția fondurilor europene. Președintele a insistat că actuala configurație parlamentară obligă la cooperare între partidele pro-occidentale și minorități, invocând progresele înregistrate în dosare importante: aderarea la OCDE, unde România se află la jalonul 24 din 25; implementarea PNRR, cu un termen limită de doar câteva luni pentru absorbția fondurilor. În acest context, Nicușor Dan a respins ideea unor scenarii politice speculative și a evitat să comenteze posibilitatea de a-i cere demisia premierului Ilie Bolojan, afirmând că rolul său este de mediator, nu de factor de presiune. El a transmis că prioritatea rămâne continuitatea proiectelor strategice, nu escaladarea conflictelor politice. Pe de altă parte, PSD își intensifică criticile. Liderul Sorin Grindeanu a declarat că actuala formulă de guvernare nu mai poate continua în forma actuală și a invocat nemulțumirea populației față de direcția guvernului. Consultarea internă din 20 aprilie ar putea decide fie renegocierea coaliției, fie ieșirea de la guvernare. Ce scenarii sunt pe masă Menținerea coaliției , cu ajustări interne și compromisuri politice; Ieșirea PSD de la guvernare , care ar deschide calea unui guvern minoritar; Reconfigurarea executivului , inclusiv schimbări la nivel de premier sau program de guvernare. Nicușor Dan a avertizat anterior că un guvern minoritar nu este o soluție potrivită în actualul context economic și geopolitic, sugerând că, în final, partidele vor ajunge la un acord. Miza rămâne stabilitatea politică într-un moment critic pentru reforme și investiții. [...]
Nicușor Dan mizează pe stabilitate politică în fața tensiunilor din coaliție , potrivit HotNews.ro , subliniind că partidele trebuie să colaboreze pentru obiectivele majore ale României, în ciuda amenințărilor PSD privind o posibilă ieșire de la guvernare după consultarea internă programată pe 20 aprilie 2026. Declarațiile au fost făcute la Timișoara, pe fondul tensiunilor tot mai vizibile dintre social-democrați și premierul Ilie Bolojan, dar și al presiunilor legate de reforme și absorbția fondurilor europene. Președintele a insistat că actuala configurație parlamentară obligă la cooperare între partidele pro-occidentale și minorități, invocând progresele înregistrate în dosare importante: aderarea la OCDE, unde România se află la jalonul 24 din 25; implementarea PNRR, cu un termen limită de doar câteva luni pentru absorbția fondurilor. În acest context, Nicușor Dan a respins ideea unor scenarii politice speculative și a evitat să comenteze posibilitatea de a-i cere demisia premierului Ilie Bolojan, afirmând că rolul său este de mediator, nu de factor de presiune. El a transmis că prioritatea rămâne continuitatea proiectelor strategice, nu escaladarea conflictelor politice. Pe de altă parte, PSD își intensifică criticile. Liderul Sorin Grindeanu a declarat că actuala formulă de guvernare nu mai poate continua în forma actuală și a invocat nemulțumirea populației față de direcția guvernului. Consultarea internă din 20 aprilie ar putea decide fie renegocierea coaliției, fie ieșirea de la guvernare. Ce scenarii sunt pe masă Menținerea coaliției , cu ajustări interne și compromisuri politice; Ieșirea PSD de la guvernare , care ar deschide calea unui guvern minoritar; Reconfigurarea executivului , inclusiv schimbări la nivel de premier sau program de guvernare. Nicușor Dan a avertizat anterior că un guvern minoritar nu este o soluție potrivită în actualul context economic și geopolitic, sugerând că, în final, partidele vor ajunge la un acord. Miza rămâne stabilitatea politică într-un moment critic pentru reforme și investiții. [...]
Președintele României ar putea fi audiat ca parte vătămată în ancheta DIICOT privind fotografiile distribuite înainte de alegeri de Elena Lasconi , potrivit Știrile ProTV . Investigația vizează imagini publicate chiar înainte de primul tur al alegerilor prezidențiale de anul trecut, în contextul în care s-a sugerat atunci o întâlnire între actualul șef al statului, Victor Ponta și fostul director al SRI, generalul Florian Coldea. Procurorii DIICOT au ajuns la concluzia că fotografiile reprezintă un fals și susțin că presupusa întâlnire nu a avut loc, ci ar fi fost o înscenare. Conform anchetatorilor, la realizarea materialelor ar fi fost folosiți actori, machiați pentru filmări, iar procurorii verifică și dacă s-a intervenit digital asupra imaginilor. DIICOT afirmă că ar fi identificat o vilă din Tunari, lângă București, unde ar fi fost făcută înscenarea, și că cei implicați s-ar fi asigurat că camerele de supraveghere din zonă erau acoperite înainte de realizarea imaginilor care ar fi ajuns ulterior la Elena Lasconi. Imediat după publicarea fotografiilor, Nicușor Dan și Victor Ponta au depus plângeri penale la DIICOT, iar Elena Lasconi a fost audiată ca martor. În materialul citat, Lasconi spune că a pus la dispoziția anchetatorilor tot ce i s-a cerut și că, dacă ar fi știut că fotografiile sunt false, nu le-ar fi publicat. Procurorii au început urmărirea penală pentru infracțiunea de divulgare de informații false față de patru persoane. Doi dintre suspecți ar fi lucrat ca subcontractori ai unei agenții angajate de staff-ul de campanie al actualului președinte încă din perioada în care Nicușor Dan a candidat la Primăria Capitalei, iar, potrivit unor surse oficiale citate de Știrile ProTV, aceștia ar fi filmat evenimente de campanie și ar fi montat clipuri video. Anchetatorii spun că, deocamdată, nu au stabilit cine a comandat înscenarea și nu exclud ca în spatele ei să se afle apropiați ai unui alt candidat. Suspecții ar fi declarat la audieri că ar fi acționat din proprie inițiativă, descriind materialul drept „o satiră”, iar cazul ar putea fi lămurit inclusiv după audierea președintelui, în calitate de parte vătămată. Administrația Prezidențială nu a oferit până acum un punct de vedere, mai notează sursa. [...]
Președintele Nicușor Dan a convocat o întâlnire la Cotroceni pe tema carburanților , relatează Digi24 . Discuțiile sunt programate luni, de la ora 14:00, și îi reunesc pe premierul Ilie Bolojan, pe miniștrii Energiei și Transporturilor, precum și reprezentanți ai companiilor petroliere, în contextul îngrijorărilor legate de o posibilă criză a carburanților. Potrivit Administrației Prezidențiale, tema centrală este aprovizionarea României cu țiței și combustibili. În programul oficial este menționată participarea ministrului Energiei, Bogdan Ivan, a ministrului Transporturilor și Infrastructurii, Ciprian Șerban, și a reprezentanților Petrom și Rompetrol. „Întâlnire cu Prim-ministrul României, Ilie Bolojan, Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, Ministrul Transporturilor și Infrastructurii, Ciprian Șerban, și reprezentanții companiilor din industria petrolieră Petrom și Rompetrol, pe tema aprovizionării României cu țiței și combustibili”, se arată în programul oficial. Contextul invocat este amplificarea temerilor privind o eventuală criză a carburanților, pe fondul discuțiilor din mai multe state despre raționalizarea combustibilului. Fostul președinte Traian Băsescu a declarat duminică, la TVR INFO, că ar fi nevoie de „raționalizare de pe acum, ca să nu ajungem la criză”, avertizând totodată că „marea problemă este că toți se reped să reducă prețul, ceea ce e o mare eroare”. În paralel, Slovenia a început să limiteze consumul de carburant, însă autoritățile de la București au dat asigurări că România nu va impune restricții populației. Ministrul Energiei, Bogdan Ivan , a spus că strategia României se bazează pe creșterea capacității de producție interne, nu pe limitarea consumului. Pe partea de măsuri fiscale, Guvernul a adoptat vineri, într-o ședință extraordinară, reducerea accizei la motorina standard cu aproximativ 30 de bani pe litru (36 de bani cu TVA) și introducerea unei contribuții de solidaritate pentru companiile care extrag și comercializează petrol în România. Reducerea accizei a fost justificată prin impactul motorinei asupra economiei și inflației, iar măsura urmează să intre în vigoare marți, 7 aprilie. [...]
Donald Trump nu va veni fizic la Summitul B9 de la București , dar ar urma să fie reprezentat, cel mai probabil, de Marco Rubio, potrivit Antena 3 CNN . Reuniunea este programată pentru 13 mai, în Capitală. Conform sursei citate, președintele SUA a transmis o scrisoare de răspuns la invitație, în care a mulțumit României și Poloniei pentru creșterea alocărilor pentru Apărare ca procent din PIB și pentru intenția de a urca acest nivel „până la 5%” în anii următori. În aceeași scrisoare, Trump ar fi mulțumit și pentru sprijinul acordat în contextul războiului din Iran. În paralel, participarea secretarului general al NATO la summit a fost confirmată de președintele României, Nicușor Dan, în cadrul unei conferințe comune cu Mark Rutte. „L-am invitat pe domnul secretar general la summitul B9 de la București, iar invitația a fost acceptată, deci, o să-l avem în mai pe domnul Rutte la București; mulțumesc pentru asta”, a spus șeful statului. Formatul București 9 (B9) este un mecanism de coordonare pe apărare între nouă state NATO de pe flancul estic — Polonia, România, Bulgaria, Cehia, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania și Slovacia — creat în 2015 la inițiativa lui Klaus Iohannis și a președintelui Poloniei, Andrzej Duda. Potrivit Antena 3 CNN, grupul a apărut ca reacție la deteriorarea mediului de securitate după anexarea Crimeei și conflictul din Donbas, iar în 2025 summitul a avut loc la Vilnius. La reuniunea de la București este așteptată prezența a aproximativ 15 lideri aliați și parteneri, iar printre invitați se numără și președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, mai notează Antena 3 CNN. În același context, România și Polonia intenționează să invite statele scandinave să se alăture formatului B9, în cadrul summitului din luna mai. [...]
