Știri
Știri din categoria Politică
Primarul Buzăului, Constantin Toma, contestă public strategia PSD privind ieșirea de la guvernare, susținând că discuția este folosită intern de conducerea partidului fără un „motiv adevărat”, potrivit Euronews. Critica vizează direct echipa de vârf a PSD și, în special, pe președintele Sorin Grindeanu, pe care edilul îl indică drept principal responsabil pentru ceea ce numește un „joc periculos”.
Toma afirmă că, în realitate, PSD „nu a pus niciodată cu adevărat problema ieșirii de la guvernare”, iar mesajele repetate despre o posibilă retragere nu ar aduce beneficii electorale, ci ar urmări mai degrabă protejarea conducerii. În lectura sa, miza nu este repoziționarea partidului, ci „supraviețuirea” unui grup restrâns din vârful PSD, într-un moment în care așteptările simpatizanților și ale membrilor de partid ar fi fost ridicate.
„Partidul meu face un joc foarte periculos, de care nu știu cât de conștienți sunt cei care conduc partidul. Vorbesc de domnul Grindeanu și de echipa de încă șase oameni care sunt acolo, cei cinci prim vicepreședinți și secretarul general. (...) Acest joc este făcut numai pentru supraviețuirea partidului, de fapt, pentru supraviețuirea lor.”
Primarul Buzăului își construiește critica și pe o comparație cu momente anterioare, când, spune el, ar fi existat un motiv „foarte serios” pentru ieșirea de la guvernare, dar PSD nu a făcut-o. El invocă explicit perioada în care „s-au mărit taxele și impozitele” și întreabă de ce nu s-a luat atunci o decizie radicală, sugerând că actuala retorică nu are o justificare solidă și riscă să fie percepută ca oportunistă.
În același timp, Toma avertizează asupra efectelor economice ale acestor semnale politice, într-un context în care administrațiile locale așteaptă bugetul național. El susține că o ieșire „fără un motiv serios” ar putea alimenta creșterea dobânzilor și ar accentua instabilitatea, iar responsabilitatea politică ar reveni PSD în percepția publică. În intervenția sa, el leagă această instabilitate de mesajele contradictorii ale liderilor PSD, care ar fi susținut măsurile guvernării la momentul asumării, dar le contestă ulterior.
Potrivit relatării, discuțiile despre o eventuală ieșire de la guvernare sunt reluate „de aproape două luni” de unii lideri PSD, cu semnale mai izolate încă din august. În acest cadru, poziția lui Constantin Toma se distinge ca o critică internă frontală: nu doar față de ideea ieșirii, ci față de modul în care conducerea ar folosi tema ca instrument de supraviețuire politică, cu potențiale costuri de credibilitate și cu riscuri economice pe care edilul le consideră evitabile.
Recomandate
După aproape două luni fără un guvern cu puteri depline, miza imediată devine deblocarea deciziei la Cotroceni , iar o eventuală nominalizare a lui Sorin Grindeanu ar putea aduce o majoritate parlamentară „numerică”, cu efect direct asupra predictibilității și riscului de prelungire a interimatului, potrivit unei analize publicate de Adevărul . În acest interval, două încercări de formare a unui nou guvern au eșuat, iar președintele Nicușor Dan este cel care trebuie să decidă viitorul premier. Consultantul politic Radu Turcescu explică prelungirea crizei printr-un blocaj de negociere, nu prin diferențe ideologice majore: liderii politici ar fi evitat compromisul, preferând să-și conserve pozițiile și să nu plătească un cost de imagine în fața propriului electorat. „Timp de opt săptămâni, nimeni nu a vrut să cedeze niciun milimetru. Fiecare tabără s-a baricadat în propriile pretenții, preferând să țină țara pe loc, decât să riște o pierdere de imagine în fața propriului electorat.” De ce contează pentru economie: interimatul și „înghețarea” deciziilor În analiza citată, Turcescu susține că negocierile ar fi ajuns într-un punct în care partidele au tot mai puține opțiuni, iar presiunea acumulată le împinge spre o soluție. El leagă însă direct durata interimatului de riscuri economice, în special dacă discuțiile se blochează pe împărțirea portofoliilor și a resurselor către teritoriu. „Dacă negocierile se împotmolesc la detalii tehnice sau la împărțirea banilor pentru teritoriu, riscăm ca acest interimat toxic să se prelungească și să înghețe economia.” Tot el estimează că, dacă partidele mari ajung la un acord pe „ministerele cheie” în zilele următoare, un guvern funcțional ar putea fi format în maximum două săptămâni. De ce ar colabora Nicușor Dan cu PSD, în logica majorității Posibilitatea ca Nicușor Dan să îl desemneze pe Sorin Grindeanu a generat nemulțumiri în rândul unei părți a electoratului de dreapta, însă consultantul argumentează că decizia ar trebui citită prin raportul de forțe din Parlament. În această cheie, PSD ar oferi „stabilitatea numerică” necesară pentru a trece legi și a asigura funcționarea statului, chiar cu un cost de imagine pe termen scurt pentru președinte. Cine câștigă și cine pierde, dacă Grindeanu ajunge premier În scenariul unei nominalizări, Turcescu indică drept principali beneficiari PSD și pe Sorin Grindeanu, inclusiv prin revenirea partidului la controlul guvernării și, implicit, asupra bugetelor, programelor de investiții și numirilor în administrație. „Partidul reintră oficial în controlul marilor bugete, al programelor de investiții și al numirilor în funcțiile cheie din administrație.” La capitolul perdanți, consultantul plasează, pe de o parte, liderii percepuți ca blocând negocierile prin condiții „de neclintit” și răzgândiri, iar pe de altă parte tabăra care a mizat pe continuarea reformelor administrative asociate fostului premier Ilie Bolojan. În această logică, proiectele de eficientizare a aparatului bugetar ar putea fi „îndulcite sau încetinite”, pe fondul unei căutări a „păcii sociale” cu sindicatele și aparatul de stat. Anticipatele, mai degrabă instrument de presiune Deși alegerile anticipate au fost invocate în negocieri, Turcescu le descrie ca puțin probabile și folosite mai ales ca pârghie de negociere; el avansează o probabilitate „sub 10%”, argumentând că puțini parlamentari ar fi dispuși să își riște mandatul. (Fragmentul din sursă este trunchiat, astfel că nu apar în text toate detaliile raționamentului.) [...]
Avertismentul privind riscul de „junk” la rating pune presiune pe formarea rapidă a unui guvern stabil , iar primarul Buzăului, Constantin Toma (PSD), cere un acord politic larg pentru a evita costuri mai mari de finanțare ale statului, potrivit Antena 3 . Toma a criticat din nou conducerea PSD și a susținut că Sorin Grindeanu și apropiații săi „au răsturnat guvernul”, dar „nu sunt în stare să pună ceva în loc, care să creeze stabilitate”. El a spus că prelungirea crizei politice ar putea avea „consecințe economice grave”, în contextul evaluărilor așteptate de la firmele de rating în lunile iulie și august. Miza economică invocată: finanțarea statului, în funcție de rating Primarul a avertizat că o eventuală retrogradare în categoria „junk” (rating speculativ, considerat mai riscant de investitori) ar face „foarte dificil” de finanțat țara. În acest context, Toma a afirmat că România are nevoie de un guvern care să poată lua decizii rapid, menționând și așteptarea ca președintele Nicușor Dan „să ia o decizie”. Ce soluție politică propune: acord cu PNL, USR și UDMR Toma a spus că PSD ar trebui să accepte necesitatea unui acord politic cu PNL, USR și UDMR, argumentând că partidul nu are o majoritate suficientă pentru a guverna singur. În declarațiile sale, el a indicat că PSD ar avea „22%”, iar împreună cu aliați ar ajunge „în jur de 25–26%”, ceea ce ar fi insuficient „pe aritmetica electorală” pentru formarea unei majorități. Edilul a criticat și faptul că angajamentele dintr-un acord politic anterior al coaliției nu ar fi fost respectate. Critici interne și risc de excludere: „Aș dormi mai liniștit” Constantin Toma a mai declarat că își asumă criticile la adresa conducerii PSD și că nu se teme de represalii, inclusiv de o eventuală excludere din partid. „În situația în care, eu știu, m-ar da afară, aș dormi mai liniștit.” La începutul lunii, Toma anunțase că a demisionat din două funcții de conducere din PSD: președinte al Organizației Municipale PSD Buzău și prim-vicepreședinte al Organizației Județene PSD Buzău. [...]
Parlamentul ar putea fi chemat în sesiune extraordinară la final de iulie pentru pachetul PNRR , însă trecerea tuturor reformelor necesare nu este sigură, potrivit informațiilor publicate de Economedia , care citează surse din PSD. Miza imediată este adoptarea pachetului de măsuri necesare pentru îndeplinirea jaloanelor din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), pentru care parlamentarii PSD ar fi fost anunțați să fie pregătiți de o sesiune extraordinară spre finalul lunii iulie. Aceleași surse indică însă că PSD nu ar susține toate proiectele incluse în acest pachet. Reformele PNRR, sub risc politic În acest context, una dintre cele mai disputate inițiative rămâne Legea salarizării unitare , pe fondul „mizei electorale” a proiectului, potrivit sursei citate. Informația sugerează că, deși convocarea unei sesiuni extraordinare ar urmări accelerarea adoptării reformelor, consensul politic pentru întregul set de măsuri nu este garantat. Posibilă învestire a unui nou guvern, tot la final de iulie În paralel, la finalul lunii iulie ar putea avea loc și învestirea unui nou guvern, dacă va fi desemnat un premier care să poată strânge o majoritate parlamentară. Sursele citate vorbesc despre nevoia unei perioade de „una-două săptămâni de liniște” înainte ca negocierile pentru majoritate să poată avansa. În același cadru, scenariul desemnării ministrului Finanțelor, Alexandru Nazare , ca premier „nu este considerat unul realist în acest moment”, potrivit surselor. [...]
Blocajul politic pentru formarea noului Guvern riscă să împingă decizia după intrarea Parlamentului în vacanță , în condițiile în care au mai rămas mai puțin de 40 de ore până la finalul sesiunii, iar discuțiile între PSD, PNL, USR și UDMR nu sunt programate, potrivit Antena 3 . Miza imediată este capacitatea Parlamentului de a învesti rapid un Executiv, într-un interval de timp tot mai strâns. După consultările cu liderii PSD, PNL, USR și UDMR, președintele Nicușor Dan așteaptă ca partidele să găsească o formulă de majoritate și să convină asupra numelui viitorului prim-ministru. Conform informațiilor citate, șansele ca șeful statului să desemneze un premier luni sunt „minime”, iar președintele nu are programată o nouă discuție cu liderii celor patru partide. În paralel, tensiunile dintre PSD și PNL s-au accentuat. PSD a transmis, într-un comunicat, că nu va vota „sub nicio formă” un guvern condus de europarlamentarul Siegfried Mureșan și l-a criticat pe Ilie Bolojan pentru această propunere. De cealaltă parte, PNL a reluat acuzațiile la adresa PSD, printr-un mesaj public al purtătorului de cuvânt Ionel Bogdan. „Agresorul este protejat. Victima este arătată cu degetul, stigmatizată și făcută responsabilă pentru ceea ce i s-a întâmplat. Cu toate acestea, victima continuă să caute soluții, dialog și înțelegere. Agresorul nu vrea doar să scape nepedepsit. Vrea ca victima să fie pedepsită în locul lui. Iar judecătorul, atent și imparțial, pare să aștepte ca victima să-și ceară scuze, să-și retragă plângerea și să accepte singură sancțiunea.” Fereastra de timp pentru învestire, tot mai îngustă Președintele Senatului, Mircea Abrudean, a declarat că „mai e timp pentru învestirea unui nou Guvern”, argumentând că, dacă se ajunge „astăzi” la o soluție și se face o desemnare, Parlamentul ar putea învesti guvernul „mâine, toată ziua, până noaptea”. Totodată, el a spus că Ilie Bolojan „nu se ține agățat” și că PNL vrea deblocarea situației. În contrapunct, surse politice citate de Antena 3 susțin că „e blocaj între cele două tabere și nu se întrevede nicio soluție”. Aritmetica parlamentară: niciuna dintre tabere nu are majoritate Potrivit calculelor prezentate, nici PSD, nici tabăra PNL–USR–UDMR nu strâng, în forma actuală, voturile necesare pentru o majoritate de 233. Scenariul „Guvern Grindeanu” : PSD, o parte dintre minorități, UPR, neafiliați și Grupul PACE ar ajunge la „în jur de 190 de voturi”. Cu posibile voturi de la 16 parlamentari PNL disidenți și eventual din zona SOS România, totalul ar urca la „cel mult 218–220”. Majoritatea ar putea fi obținută doar dacă ar vota și UDMR. Scenariul „Guvern Mureșan” : PNL, USR, UDMR, minorități și câteva voturi de la neafiliați ar aduna „în jur de 180–190”, sub pragul de 233. Fără voturile celor 16 parlamentari PNL disidenți, numărul ar fi și mai mic. Pentru context, Antena 3 indică următoarea distribuție a parlamentarilor: PSD (127), AUR (90), PNL (76), USR (59), UDMR (31), minorități (17), Uniți pentru România (15), Grupul S.O.S România (15), neafiliați (15 deputați și 8 senatori), Grupul Pace-Întâi România (11 senatori). Dacă blocajul persistă, președintele Nicușor Dan va trebui să decidă cui încredințează mandatul de formare a noului Executiv, în încercarea de a debloca criza politică, însă sursa notează că, în acest moment, nu există o formulă de majoritate agreată între actorii implicați. [...]
Atacul lui Siegfried Mureșan la adresa lui Sorin Grindeanu readuce în prim-plan tema credibilității României în UE și a implementării PNRR , într-un moment în care negocierile politice pentru viitorul guvern se poartă și pe terenul „încrederii” externe, potrivit HotNews . Eurodeputatul Siegfried Mureșan, propus de PNL-USR-UDMR pentru funcția de premier, a publicat luni dimineață un mesaj pe Facebook în care susține că „încrederea la nivel european se câștigă doar prin fapte” și că Uniunea Europeană „nu va uita” tentativa PSD, „sub conducerea premierului Sorin Grindeanu”, de a „legaliza corupția politică” prin OUG 13. Mureșan face trimitere la Ordonanța 13 , adoptată pe 31 ianuarie 2017 în mandatul lui Grindeanu, care dezincrimina parțial abuzul în serviciu. În mesaj, eurodeputatul invocă și protestele masive de atunci, despre care afirmă că au rămas „întipărite” în memoria partenerilor europeni. PNRR și deficitul, folosite ca argument de „încredere” în negocierile politice În aceeași postare, Mureșan aduce în discuție și implementarea Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) , susținând că un „alt moment de neîncredere” a fost „întârzierea la implementarea PNRR”, „fuga de reforme” și „deficitul de 9.3% al lui Marcel Ciolacu”, în perioada în care Grindeanu era membru al Guvernului. El afirmă, totodată, că încrederea ar fi fost „recâștigată în ultimul an prin rezultate”, invocând drept „dovadă” faptul că „cererea de plată 4 din PNRR a fost adoptată imediat și integral”. În final, Mureșan conchide că Sorin Grindeanu „va fi întotdeauna premierul OUG 13”, pe care îl descrie drept „incapabil să câștige încrederea pentru România”. [...]
Premierul interimar Ilie Bolojan cere adoptarea rapidă a legii salarizării unitare pentru a nu pierde bani din PNRR , susținând că Parlamentul ar trebui să o voteze în sesiune extraordinară „cu toate neajunsurile” ei, potrivit Antena 3 . Miza, în argumentația sa, este dublă: disciplină bugetară într-un context de deficit ridicat și îndeplinirea unui jalon din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), pentru a evita pierderea finanțării europene aferente. Bolojan a spus, într-o emisiune la TVR 1, că România și-a asumat încă din 2021 adoptarea acestei legi și că decizia trebuie luată în Parlament, după dialogul cu partenerii sociali și analiza Comisiei Europene. De ce leagă Guvernul legea de disciplina bugetară Șeful Executivului a invocat nivelul deficitului și ponderea cheltuielilor de personal ca limitări pentru majorări salariale generalizate. În declarațiile citate, el a indicat că cheltuielile de personal au o pondere de 8,1% din PIB și a susținut că această pondere „nu poate fi depășită”. În același context, Bolojan a afirmat că, la nivelul anului în curs, deficitul ar fi de 60 de miliarde de lei, echivalentul a 3% din PIB, și a avertizat că plata dobânzilor ridicate reduce spațiul pentru investiții publice, inclusiv în infrastructură, spitale și școli. Două scenarii: indexare clasică sau lege nouă, cu redistribuiri Bolojan a descris două opțiuni pentru evoluția salariilor din sectorul public: Indexarea anuală cu inflația , practică folosită în anii anteriori, care ar menține actuala structură a veniturilor, dar ar duce, potrivit lui, la pierderea sumei aferente jalonului din PNRR , „aproape de un miliard de euro”. Adoptarea legii salarizării unitare , care ar permite României să își „ia banii” din PNRR pentru continuarea lucrărilor, însă creșterile nu ar mai fi acordate proporțional cu inflația pentru toată lumea , ci în cadrul aceleiași „anvelope” bugetare. În explicațiile sale, Bolojan a mai spus că cheltuielile totale de personal în sectorul public ar fi de aproximativ 166 de miliarde de lei și că o indexare la o inflație „de peste 7%” ar însemna o creștere de circa 12 miliarde de lei (cifre prezentate de el ca rotunjite). Lege controversată și calendarul politic Bolojan a recunoscut că proiectul este controversat, argumentând că orice lege care „generează așteptări mari, dar nu poate oferi prea mult” ajunge să fie disputată și că este nevoie de explicații publice. În același timp, în emisiunea „Sinteza Zilei”, Mihai Gâdea a susținut că legea ar fi „isterizat” categoriile profesionale și că ar tăia venituri pentru unele dintre ele, punând sub semnul întrebării dacă va exista cvorum pentru vot în sesiunea extraordinară despre care s-a discutat. Ce urmează, din informațiile prezentate, este decizia de convocare și desfășurare a sesiunii extraordinare și, mai ales, forma finală a legii după dialogul cu partenerii sociali și analiza Comisiei Europene, în condițiile în care Guvernul leagă explicit adoptarea de menținerea finanțării din PNRR. [...]
