Știri
Știri din categoria Politică
Primarul Buzăului, Constantin Toma, contestă public strategia PSD privind ieșirea de la guvernare, susținând că discuția este folosită intern de conducerea partidului fără un „motiv adevărat”, potrivit Euronews. Critica vizează direct echipa de vârf a PSD și, în special, pe președintele Sorin Grindeanu, pe care edilul îl indică drept principal responsabil pentru ceea ce numește un „joc periculos”.
Toma afirmă că, în realitate, PSD „nu a pus niciodată cu adevărat problema ieșirii de la guvernare”, iar mesajele repetate despre o posibilă retragere nu ar aduce beneficii electorale, ci ar urmări mai degrabă protejarea conducerii. În lectura sa, miza nu este repoziționarea partidului, ci „supraviețuirea” unui grup restrâns din vârful PSD, într-un moment în care așteptările simpatizanților și ale membrilor de partid ar fi fost ridicate.
„Partidul meu face un joc foarte periculos, de care nu știu cât de conștienți sunt cei care conduc partidul. Vorbesc de domnul Grindeanu și de echipa de încă șase oameni care sunt acolo, cei cinci prim vicepreședinți și secretarul general. (...) Acest joc este făcut numai pentru supraviețuirea partidului, de fapt, pentru supraviețuirea lor.”
Primarul Buzăului își construiește critica și pe o comparație cu momente anterioare, când, spune el, ar fi existat un motiv „foarte serios” pentru ieșirea de la guvernare, dar PSD nu a făcut-o. El invocă explicit perioada în care „s-au mărit taxele și impozitele” și întreabă de ce nu s-a luat atunci o decizie radicală, sugerând că actuala retorică nu are o justificare solidă și riscă să fie percepută ca oportunistă.
În același timp, Toma avertizează asupra efectelor economice ale acestor semnale politice, într-un context în care administrațiile locale așteaptă bugetul național. El susține că o ieșire „fără un motiv serios” ar putea alimenta creșterea dobânzilor și ar accentua instabilitatea, iar responsabilitatea politică ar reveni PSD în percepția publică. În intervenția sa, el leagă această instabilitate de mesajele contradictorii ale liderilor PSD, care ar fi susținut măsurile guvernării la momentul asumării, dar le contestă ulterior.
Potrivit relatării, discuțiile despre o eventuală ieșire de la guvernare sunt reluate „de aproape două luni” de unii lideri PSD, cu semnale mai izolate încă din august. În acest cadru, poziția lui Constantin Toma se distinge ca o critică internă frontală: nu doar față de ideea ieșirii, ci față de modul în care conducerea ar folosi tema ca instrument de supraviețuire politică, cu potențiale costuri de credibilitate și cu riscuri economice pe care edilul le consideră evitabile.
Recomandate
PNL își închide opțiunea de coaliție cu PSD, ceea ce complică formarea unei majorități stabile , într-un moment în care România are nevoie de o formulă de guvernare, potrivit Mediafax . Președintele PNL și premierul interimar Ilie Bolojan a declarat sâmbătă, la Timișoara , că liberalii nu vor mai intra într-o coaliție cu PSD și că, dacă social-democrații vor fi la guvernare, PNL va trece în opoziție. „PNL nu va mai face o coaliție în perioada următoare cu PSD. De asemenea, în condițiile în care acest partid va fi în guvernare, PNL va fi în opoziție.” Declarația a fost făcută în contextul unei întâlniri la Timișoara cu conducerea filialei județene a PNL, unde Bolojan a spus că a prezentat „strategia pentru perioada următoare”. El a motivat decizia prin experiența ultimelor „zece luni de guvernare” și a acuzat PSD de „fugă de răspundere”, „minciuni” și „blocaje” legate de reformele pe care România ar trebui să le aplice. Ce înseamnă politic și operațional Mesajul PNL reduce explicit spațiul de negociere pentru o coaliție care să includă PSD și mută presiunea pe găsirea unei alte majorități sau a unei formule de guvernare care să funcționeze fără liberali, dacă PSD rămâne în executiv. În același timp, Bolojan a susținut că PNL „nu refuză guvernarea” și că, „pe termen scurt”, trebuie găsită o soluție pentru ca România „să fie guvernată”. Obiectivele anunțate de Bolojan pentru PNL Pe lângă poziționarea față de PSD, liderul liberal a indicat direcții pentru perioada următoare, inclusiv un obiectiv pe termen mediu, cu orizontul anului 2028: găsirea rapidă a unei formule de guvernare, fără ca PNL să „fugă de răspundere”; construirea unei alternative politice pentru 2028, axată pe reguli egale, fără privilegii și fără „sinecuri”; reformarea partidului, aducerea de „oameni noi” și folosirea experienței celor care „au dovedit performanță”. În lipsa altor detalii în informațiile disponibile din sursă despre pașii concreți ai negocierilor, rămâne de urmărit cum va influența această linie roșie a PNL discuțiile pentru formarea guvernului și arhitectura unei majorități parlamentare funcționale. [...]
Traian Băsescu avertizează că întârzierea formării unui guvern „cu puteri depline” poate bloca reforme și bani europeni , într-un context în care, spune el, Ilie Bolojan este privit de mulți drept „un soi de Mesia”, potrivit Digi24 . Fostul președinte a declarat la B1 TV că, dincolo de calculele politice și electorale, „vital pentru România este să aibă guvern în deplinătatea funcțiunilor sale”, inclusiv pentru a putea emite ordonanțe. În același timp, Băsescu a susținut că Bolojan „probabil” își prioritizează propria candidatură, în timp ce statul are urgențe care nu pot fi gestionate de un executiv provizoriu sau minoritar. Miza: PNRR și decizii care cer un executiv cu mandat complet Băsescu a legat explicit nevoia unui guvern cu puteri depline de capacitatea României de a adopta legi și de a lua decizii considerate esențiale pentru Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). El a dat ca exemplu legea salarizării, despre care a spus că este o obligație în PNRR și a pus sub semnul întrebării cum ar putea fi trecută de un guvern fără autoritate deplină. Tot ca exemplu de decizie dificil de asumat de un guvern interimar, Băsescu a invocat mandatul pentru semnarea a „8,3 miliarde de euro” pentru dotarea armatei, întrebând cum ar putea fi acordat în condițiile unui executiv provizoriu, cu miniștri interimari. „Noi riscăm să pierdem foarte mulţi bani, miliarde, şi ei cred că nu vor răspunde pentru treaba asta.” Critica către partide: interesul electoral înaintea interesului național În declarațiile sale, fostul șef al statului a indicat PSD și PNL ca actori care, în opinia lui, nu ar înțelege prioritățile României în acest moment și ar pune pe primul plan interesele de partid sau personale, prin „refuzul de a relua discuțiile”. Băsescu a susținut că liderii politici ar trebui să accepte costuri electorale atunci când situația o cere, invocând criza economică din 2008 și măsurile din 2010, despre care a spus că și le-a asumat împreună cu premierul Emil Boc pentru „restabilirea echilibrelor macroeconomice”, cu costuri politice. Ce urmează: consultări la Cotroceni În același context, partidele au fost convocate luni la Palatul Cotroceni de către președintele Nicușor Dan, care a anunțat că întrebarea centrală va fi: „Ce majoritate se formează?”. [...]
Premierul interimar Ilie Bolojan cere măsuri structurale pentru disciplina banului public și leagă direct credibilitatea fiscală de felul în care statul își plătește și își controlează demnitarii și managerii, potrivit G4Media . Bolojan a spus vineri că statul „trebuie să ia niște măsuri structurale” și „să nu își mai bată joc de banul public”, argumentând că oamenii sunt mai puțin dispuși să-și plătească taxele dacă văd salarii mari în companii sau bănci de stat fără performanță în spate. Declarațiile au fost făcute la HotNews, iar informația este transmisă de Agerpres. „Trebuie să lucrăm la niște măsuri structurale și să nu ne mai batem joc de banul public.” În același context, premierul interimar a susținut că guvernanții trebuie să le spună oamenilor „adevărul” despre ce se poate și ce nu se poate face, avertizând asupra riscului promisiunilor nerealiste. Ca exemplu, Bolojan a invocat cazul Greciei și al partidului Syriza, despre care a afirmat că a promis „soluții deosebite”, a ajuns la guvernare prin alianțe politice și a dus țara „într-o fundătură” după un referendum împotriva unor măsuri de plată a datoriilor. Atac la PSD: „în spate, la șurubăreală” Bolojan a lansat și o critică la adresa PSD, afirmând că partidul ar vrea să participe la guvernare, dar fără asumare publică. „Pe ai noștri, cei de la PSD – vor să fie în guvernare, dar nu în față, ci în spate, la șurubăreală. Nu merge această chestiune.” [...]
Președintele Nicușor Dan exclude AUR din orice formulă guvernamentală , invocând riscul unui executiv minoritar, potrivit news.ro . Mesajul fixează o limită politică în negocierile pentru formarea unei majorități parlamentare, pe fondul discuțiilor despre scenarii de guvernare și numele viitorului premier. Linia roșie: fără AUR în Executiv Întrebat dacă ia în calcul ca AUR să facă parte din executiv pentru a evita un guvern minoritar, șeful statului a răspuns negativ, conform relatării. Poziția indică faptul că, în logica președintelui, stabilitatea guvernării trebuie obținută printr-o majoritate parlamentară care nu include AUR. Negocierile cu PNL și „varianta de compromis” Președintele a fost întrebat și ce soluție de compromis ar avea în cazul în care PNL ar refuza să susțină un premier tehnocrat sau să ofere majoritate în Parlament pentru un guvern minoritar. Nicușor Dan a evitat să detalieze scenariile, insistând pe ideea că esențială este existența unei majorități. „Întrebare foarte bună. (...) E o întrebare tehnică, cu multe răspunsuri tehnice, cu multe scenarii tehnice în care nu vreau să intru acum. Rămân la afirmația generală, care să fie majoritatea.” Despre Sorin Grindeanu ca premier: „nu pare probabil” În ceea ce privește ipoteza desemnării lui Sorin Grindeanu ca premier, dacă PSD ar strânge o majoritate parlamentară și ar veni cu această propunere, președintele a spus că, în acest moment, scenariul nu pare probabil. „E o ipoteză (...) care în momentul ăsta nu pare probabilă.” [...]
PNL condiționează participarea la un guvern tehnocrat de excluderea PSD , iar Ilie Bolojan avertizează că o astfel de formulă „nu poți să funcționezi” dacă social-democrații sunt „în interiorul” ei, potrivit news.ro . Declarația a fost făcută după ce liderul PNL a fost întrebat de Hotnews dacă partidul ar accepta să facă parte dintr-un guvern condus de un tehnocrat. Bolojan spune că PNL ar analiza o eventuală propunere, în funcție de „ce vrea să facă acest guvern”, dar a insistat că prezența PSD ar bloca funcționarea executivului. „În condiţiile în care se va face o propunere de guvern tehnocrat, vom analiza care este această propunere, ce vrea să facă acest guvern, dar, indiferent dacă ai un guvern tehnocrat şi Partidul Social-Democrat este în interiorul lui, nu poţi să funcţionezi.” De ce contează: semnal despre viitoarea formulă de guvernare Mesajul lui Bolojan fixează o linie de negociere pentru PNL în scenariul discutat public al unui guvern tehnocrat: partidul nu respinge din start ideea, dar transmite că o vede incompatibilă cu participarea PSD. În același timp, liderul liberal sugerează că poziția de premier, indiferent cine o ocupă, ar fi „necomodă” în actualul context politic. „Indiferent cine va fi premierul, nu o să fie o poziţie comodă.” Critici la adresa PSD și lipsa „perspectivei” Bolojan a spus că „nu vede nicio perspectivă” și a acuzat PSD că a creat în această perioadă așteptări care „nu pot fi onorate”, că „fuge de orice răspundere” și că „încalcă orice fel de înțelegeri”, apreciind că partidul „nu se va schimba de pe o zi pe alta”. El a mai afirmat că deciziile PSD din perioada recentă sunt susținute de grupul care conduce partidul. În final, Bolojan a adăugat că nu este rolul său să comenteze „bucătăria” internă a altui partid. [...]
Vicepremierul interimar Oana Gheorghiu susține că acuzațiile vizează intimidarea și descurajarea implicării „oamenilor integri”, respingând ideea unui trafic de influență în legătură cu discuțiile purtate în Guvern despre digitalizare și grupul german Schwarz/Schwarz Digits , potrivit news.ro . Într-o postare pe Facebook, Gheorghiu afirmă că în spatele atacurilor ar fi o „mașinărie de denigrare” alimentată din bani publici, prin contracte de presă, și că etichete precum „trafic de influență” ar fi lipite prin scoaterea din context a unor informații, inclusiv a unui e-mail. Ce spune despre întâlnirea din Guvern și e-mailul invocat Vicepremierul interimar arată că pe 19-20 ianuarie 2026 a avut loc o întâlnire „publică”, înregistrată în RUTI și comunicată pe pagina sa de Facebook, între reprezentanți ai grupului Schwartz și instituții române implicate în digitalizare: ADR, MAI, STS, SRI, MApN și MEDAT. Gheorghiu spune că a participat doar la deschidere, „maximum o oră”, iar restul au fost discuții tehnice între specialiști. Ulterior, pe 12 februarie, afirmă că a trimis un e-mail participanților pentru a cere concluziile întâlnirilor și oportunitățile pentru România, subliniind că a fost vorba despre o solicitare de informații legată de o întâlnire „publică și transparentă”. Acuzații la adresa fostului șef ADR și miza politică invocată Gheorghiu susține că Dragoș Vlad, fost președinte al Autorității pentru Digitalizarea României (ADR), a primit e-mailul la fel ca ceilalți destinatari și „nu a sesizat atunci pe nimeni” privind o eventuală presiune. Potrivit vicepremierului, abia după demiterea sa, Vlad ar fi reclamat situația în presă și ar fi sugerat „mincinos” că ea ar fi încercat să influențeze decizii, deși „nu era în discuție nicio achiziție, nicio decizie, niciun contract”. În aceeași intervenție, vicepremierul interimar se întreabă „de ce atâta efort împotriva unui om fără partid și fără miză politică” și leagă situația de o tentativă de intimidare și de distragere a atenției de la „găurile negre” prin care „se scurg banii fiecărui român”. Context: solicitări de demisie și poziția oficială a vicepremierului Știrea apare după ce Sindicatul Angajaților din Aparatul de Lucru al Guvernului a cerut public demisia de onoare sau demiterea vicepremierului Oana-Clara Gheorghiu și a ministrului Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului, Ambrozie-Irineu Darău, invocând informații apărute în spațiul public despre întâlniri, corespondențe și demersuri instituționale legate de grupul Schwarz/Schwarz Digits în raport cu instituții ale statului, inclusiv ADR și STS. Gheorghiu respinge acuzațiile de trafic de influență și afirmă că discuțiile cu Schwarz Digits „nu au avut niciun caracter secret” și „niciun caracter comercial”, fiind „exploratorii”, purtate transparent și în beneficiul potențial al instituțiilor statului. Ea mai spune că întâlnirile au fost comunicate public încă din 20 ianuarie și incluse în RUTI și că demersul nu a însemnat recomandare de achiziție, presiune sau intervenție în favoarea vreunei companii. „Acest demers nu reprezintă nici trafic de influență, nici recomandare de achiziție, nici vreo formă de presiune.” De ce contează Disputa ridică o problemă de guvernanță și control în zona digitalizării statului: cum sunt documentate și comunicate contactele dintre Guvern și mari furnizori/actori tehnologici și unde se trasează linia dintre discuții „exploratorii” și potențiale influențe asupra deciziilor publice. În plan politic și administrativ, miza imediată este presiunea publică pentru demisii/demitere și modul în care Guvernul gestionează acuzațiile legate de relația cu companii private în proiecte cu impact asupra instituțiilor de securitate și infrastructurii digitale. [...]
